14,124 matches
-
mai importanți compozitori al secolului XX. El a compus muzică pentru dansuri și a predat un curs despre „acompaniamente muzicale de exprimare ritmică”, în momentul când a început să experimenteze sunetele cu instrumente neortodoxe, cum ar fi articole de uz casnic, foi de metal etc., deci prin lovirea diverselor obiecte non-muzicale spunând că „totul în lume are un spirit care poate fi eliberat prin sunetele sale”. A încercat să schimbe până și sunetul pianului cu anumite șuruburi, piulițe, șaibe etc.), pe
DESPRE ABSURD ŞI „BALLETUL PRELJOCAJ” – ADF 2014 de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349448_a_350777]
-
Nănescu și Ioana Coșereanu, subliniază faptul că, prin achizițiile și donațiile din anii 2006-2008, Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” a dobândit cca. 1000 de piese care acoperă domenii diverse ca înregistrarea și redarea sunetului, energetică, telecomunicații, fotografie, cinematografie, aparatură casnică. 42 de exponate sunt clasate la categoria Tezaur Un număr de 42 de exponate sunt clasate la categoria Tezaur, printre acestea aflându-se un ceas de buzunar „Breguet” (Franța, 1860), un aparat foto „Goertz” (Germania, 1900), un telefon „Ericsson” (Suedia
ACHIZIŢII MUZEALE 2006-2008” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349668_a_350997]
-
Scriitorilor din România • • Anul 52 (serie nouă) • octombrie 2015 • ( la p.17) Personalități băcăuane Leonid Iacob N. 1 octombrie 1945, în satul Iazu, comuna Strugari, județul Bacău. Poet, critic literar, dramaturg, prozator, publicist, editor, profesor. Este fiul Elenei (n. Melinte), casnică, și al învățătorului Gheorghe M. Iacob. Copilărește în satul natal, începându-și studiile cu tatăl său, la școala Primară din Iazu (1951-1955). Prima clasă a ciclului gimnazial o urmează în satul vecin, la Școala Pietricica (1955-1956), avându-l ca profesor
LEONID IACOB de LEONID IACOB în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349638_a_350967]
-
inima mi-o cam luase pe brazda, m-au pus pe o targă, anesteziat, să mă ducă în salonul de terapie intensivă, asta după ce ai mei părinți au scos cinci milioane să le dea la operație, că eu săracul fiind casnic, nu îmi permiteam decât să mor în spitalul lor trist și depresiv, unde o apă chioara se numește ceai și pe unde gândacii umblă pe și sub paturi. Eu când mă operasem condițiile din spital erau excelente, mai ales la
ȘI TOTUȘI DOAMNE , DE CE EU? de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350275_a_351604]
-
Migrantes Roma, fenomenul migrației românilor în Italia arată astfel: peste 1 milion de români care trăiesc în Italia, dintre care 700.000 sunt muncitori înregistrați legal. Din aceștia, unul din 5 lucrează în construcții, unul din 7 lucrează în sectorul casnic, iar unul din 10 muncește în hoteluri și restaurante. La accidentele de muncă, românii sunt pe primul loc în Italia: anual se înregistrează, în medie, 18.500 de astfel de accidente. Există peste 50.000 de întreprinderi mici și mijlocii
PROBLEMELE ROMÂNILOR CARE MUNCESC ÎN ITALIA, LUATE ÎN DEZBATERE LA BAIA MARE de ANCA GOJA în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349153_a_350482]
-
Britania ! Dar păgânii îndărătnici, ce "Vestea Bună" n-au primit Neștiind că-l mută-n Cer, pe un lemn l-au răstignit... Sfântul Apostol Matia (în locul "Vânzătorului") A dus în Capadocia, voia Mântuitorului ! Apoi în Etiopia, cu oamenii și Cerul, casnic, Potrivnicii l-au chinuit și l-au ucis în mod năpraznic ! Saul din Tars, devenit Pavel, orbit în chip Miraculos De LUMINA necreată A DUMNEZEULUI CHRISTOS, Din cel ce prigonea creștinii, instantaneu, s-a pocăit Și fără de întoarcere, în creștin
SOBORUL SFINȚILOR APOSTOLI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348555_a_349884]
-
brigadă. Chiar dacă era în vârstă, cu pensia lui de 40 lei nu putea să trăiască, așa că brigadierul îi mai dădea de muncă după puterile sale și îl ponta cu o normă pe zi. Mama sa era prin curte, cu treburile casnice zilnice. Niciodată nu reușea să termine tot ce avea de făcut. O dureau picioarele, avea tensiune și nici cu vederea nu prea stătea bine, iar la doctor cu ce bani să se ducă? Nu aveau o curte mare. De lângă case
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
un taxi spre cartierul unde locuia familia ei, arătându-mi pe drum orașul și descriind sumar locurile pe unde treceam. Mi-a povestit că familia ei era compusă dintr-un tată vitreg, șofer pe autocarele societății de turism cehoslovac, mama casnică și un frate, fiu al mamei și al actualului ei soț, un adolescent de 16 ani, care era elev de liceu. Pe drum, îmi explica fără teamă că o aude șoferul, pe unde intraseră în 1968 tancurile și armata sovietică
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
astăzi deosebim cămașă românească, de alte asemenea piese, aparținând popoarelor vecine. Modul în care este ornamentata cămașă femeiească românească, frumusețea și originalitatea compoziției decorative de pe mânecă, a impresionat pe artistul francez Henri Matisse care de altfel era familiarizat cu arta casnica el provenind dintr-un centru de dantelărie și alte broderii foarte cunoscut din Franța-Valenciennes. Ca semn al aprecierii sale, pictorul în câteva lucrări ale sale a imortalizat această piesă de port românesc, intitulând lucrările Bluzița de București(despre care spunea
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
spele în putina cu apă. Mama îi mai trimetea uneori lână să o toarcă cât stătea cu mine la vie, sau să răsucească ce a tors. Lâna așa pregătită o vopseau în mai multe culori și țeseau iarna diferite obiecte casnice, cuverturi, preșuri sau chiar covoare de pus pe pereți. Acest ciclu cu paza lotului cu viță de vie se repeta anual. Acum eram clasa a V a. Luasem examenul de absolvire a patru clase. Atunci dădeai examen ca sa treci în
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
un punct strategic foarte important pentru daci cât și pentru viitorii cuceritori romani, dar și alte cetăți din zonă, cărora li s-au atribuit numele unor sfinți inexistenți la acea vreme. Descoperirile arheologice arată că au fost găsite armamente, obiecte casnice, monede care atestă că aceste locuri au fost locuite cu peste 700 ani î.d.Cr. și chiar mai mult. Aceste monede fiind emise pe timpul lui Filip și Alexandru cel Mare. Distinsul nostru înaintaș arată că piesele ce atestă istoria noastră
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
magheran, frunze de nuc contra moliilor. În camera dinainte, pe jos așterneau preșurile cele mai frumoase, țesute din lână în culori naturale și cu ciucuri. Casa dinapoi, camera de zi cu zi sau bucătăria este bogată în obiecte de uz casnic: soba de fontă pe care se află ceaunul, oale de lut, ticlăzău (fier de călcat), coșuri de nuiele, ulcioare de diferite mărimi, coșărci, mojar (obiect de fier în care se pregătea mujdeiul), covata pentru frământat pâinea, ștergarul cu care se
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
se intră direct de afară. Are lut pe jos, aici se țin obiectele de tors și de țesut: războiul, urzarul, rășchitorul, sucala, furca, fusul, roți de tors, vârtelnița, pieptar pentru câlți, sucala, unelte de muncă la câmp și de uz casnic: seceră, coșuri, presa pentru stors struguri, mierța pentru măsuratul porumbului, cât și obiecte de îmbrăcăminte: coloape (pălării) din paie. Ca și în casele specifice celorlalte localități și aici sunt expuse costume populare specifice localității. Costumele pentru femei se compun din
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
trecutul și tulbura apele viitorului. Ce depindea în fond de ea? Nimic! Era o femeie căsătorită, cu copii, cu bărbat, care bătea câmpii prin Viena. Dacă se întorcea la Iași, acasă, intra în carapacea ei și-și vedea de treburile casnice. -Tu, Mihai, vei avea o carieră mare, doar ești sub patronajul lui Maiorescu; după ce te vei întoarce-n țară, nu te vei mai uita la o biată femeie măritată... Undeva departe, în noapte, se-auzi țipătul unui pescăruș străbătând ca
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
fânare, prin magazii, prin pivnițe, șoproane, ori prin podurile caselor și în coșarele vitelor. Cele două surori ale mele s-au culcat în mai multe nopți, departe de casă, pe coastă, sub frunzarul umbros al unui gorun. Bruma de bunuri casnice precum îmbrăcămintea națională de sărbătoare, covoare și carpete țesute în război, în casă, vese′lă, unelte din gospodărie etc., au fost pitite de noi (eu, mama și surorile) într-o mică încăpere, ca o pivniță, chiar sub sala casei, unde
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
fi dat până și de un pahar cu apă ... Lipsesc “mieroșeniile”, repetararea inervantă a invitațiilor la masă, picanteriile unui pseudo-protocol obligatoriu (echivalent la noi cu “intrarea în atmosferă”), eticheta este simplă, parcă croită pe deprinderile mele în materie de “intimitate casnică”!). Servitul mesei se face prin “autoservire” (fiecare își pune ce și cât vrea, firește din ce “există” pe masă), lejeritatea consumării “din farfurie” nu este afectată de vocea “amenințătoare” a gazdei care să-ți dea “ultimatum” să “termini tot” (că
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (4) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348177_a_349506]
-
a dat suficienți bani sau alte bunuri materiale. Iubirea de bani a făcut ca multe femei și în special tinere fete să se căsătorească cu bărbați în vârstă, bătrâni, zis “oameni de afaceri,”fără ai cunoaște pe aceștia. Majoritatea acestor casnicii nu au fost durabile, tinerele fete au fost dezamăgite, fericirea lor spusă din vârful limbii este una falsă iar acești bărbați nu vor renunța nici o dată la ideea de “eu” și “al meu.“ Iubirea de bani a făcut multe victime
BANI SI OMENIE de IONEL CADAR în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361915_a_363244]
-
trebuie să le creezi morților un loc de odihnă cât mai confortabil, este și ea, destul de veche. Astfel au apărut în cimitir, capele și cavouri ample și majestuoase, adevărate bijuterii arhitectonice, sofisticate, cu turnulețe și clopotnițe, cu lucruri de uz casnic și cu grilaje de fier înalte, cu țepușe în vârf, ca să le taie cheful celor ce vor să intre acolo și să devasteze. Mobile vechi și noi, aparatură casnică (de! trebuie să aibă și morții frigider, aragaz, cuptor cu microunde
PICNIC ÎN CIMITIRUL ETERNITATEA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362043_a_363372]
-
bijuterii arhitectonice, sofisticate, cu turnulețe și clopotnițe, cu lucruri de uz casnic și cu grilaje de fier înalte, cu țepușe în vârf, ca să le taie cheful celor ce vor să intre acolo și să devasteze. Mobile vechi și noi, aparatură casnică (de! trebuie să aibă și morții frigider, aragaz, cuptor cu microunde ș.a.) ba și televizor și - culmea! și calculator. Covoare moi, plușate sau doar gresie și carpete elegante. În fine, tot tacâmul. Așa cred ei că mortul se va mântui
PICNIC ÎN CIMITIRUL ETERNITATEA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362043_a_363372]
-
tulburări sociale, Ziua Internațională a Femeii s-a ales și cu moștenirea protestului tradițional și a activismului politic. În anii de dinainte de 1910, destul de multe femei din țările dezvoltate industrial, munceau. Slujbele lor - majoritatea în domeniul textilelor și al serviciilor casnice - erau însă supuse discriminării sexuale și erau plătite mult mai prost decât cele ale bărbaților. Au apărut organizațiile sindicale, iar de aici până la revoltele industriale n-a mai fost decât un pas. În SUA, opresiunea și discriminarea fac ca femeile
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
lor pe raft. Eu aveam cinci ani. Lipsa de poftă de mâncare nu se sancționa. Pur și simplu masa era sărită. Ciar un moft simplu la "spanac" ducea la "auto"renunțarea la prăjitură. Nu am fost niciodată scutiți de treburile casnice accesibile vârstei. Și aveam timp de toate, scoală, gospodărire, lecții și chiar joacă cu socializare supravegheată. Toate aceste fleacuri au intrat în sânge. Și astăzi la 80 îmi caut de lucru, altfel crăp. Și viața nu mi-a presărat flori
ŞCOALA ŞI MUNCA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365299_a_366628]
-
sânge. Și astăzi la 80 îmi caut de lucru, altfel crăp. Și viața nu mi-a presărat flori în cale. Munceam pe șantier sau în birou, cărând deseori saci (la figurat). Niciodată nu am ajuns obosit acasă unde așteptau treburile casnice împărțite frățește între toți, o carte sau alte activități comune. Aveam timp până și de teatru, chiar operă. Și pe atunci se lucrau 6 din 7 nu se beau cfeluțe numai cinci zile pe săptămână ca astăzi. Este adevărat, ne
ŞCOALA ŞI MUNCA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365299_a_366628]
-
lipsea televizorul color și internetul. Așadar munca este viața noastră a tuturor. În perioada copilăriei școala, cu toate îndatorările ei, nu este decât una dintre activitățile curente chiar dacă include ore suplimentare de pian, dicție sau altele cu caracter asemănător. Îndatoririle casnice precum curățenia la „locul de muncă”, ordinea, chiar spălatul vaselor nu trebuie neglijate. Rămâne suficient timp pentru o carte, televizor sau internet. Sportul și vizitarea teatrelor trebuie și ele strecurate în planul de activitate. Dacă „muncești cu plăcere” este timp
ŞCOALA ŞI MUNCA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365299_a_366628]
-
spele în putina cu apă. Mama îi mai trimetea uneori lână să o toarcă cât stătea cu mine la vie, sau să răsucească ce a tors. Lâna așa pregătită o vopseau în mai multe culori și țeseau iarna diferite obiecte casnice, cuverturi, preșuri sau chiar covoare de pus pe pereți. Acest ciclu cu paza lotului cu viță de vie se repeta anual. Acum eram clasa a V a. Luasem examenul de absolvire a patru clase. Atunci dădeai examen ca sa treci în
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
a trecut pe la bucătărie să vadă dacă mama sa are cafeaua făcută. Prefera cafeaua tare, mai amăruie și călduță, servită în timp ce frunzărea ziarele sau citea câteva pagini dintr-o carte sau revistă. Mama sa purta o discuție „aprinsă” pe probleme casnice cu menajera, în timp ce savura din ceașca cu cafeaua ce invadase întreaga încăpere cu aromă. Din când în când rupea dintr-un baton de ciocolată, ștergându-și degetele pe un șervețel de hârtie. - Bună dimineața mami, spuse Mircea alintându-și mama
PE FALEZA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365479_a_366808]