1,540 matches
-
ce înălțau un fel de ecran între om și realitatea absolută, unicul și adevăratul necondiționat. Buddha a făcut pe de-a-ntregul și radical ceea ce în particular și în mod condiționat se făcuse și înaintea lui. A renunțat la tradiție, la caste și la puterea supremă a zeilor. Nu le-a combătut, le-a admis ca pe niște realități în mersul lumii. Dar cu toate că nu le-a respins, le-a făcut să devină neesențiale. Potrivit concepției buddhiste, orice ființă omenească poate deveni
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
element distinctiv al buddhismului este acela că această religie are în vedere nu doar eliberarea oamenilor, ci a oricărei forme de viață. Buddha socotea că eliberarea pe care o descoperise îi privea pe toți. El a condamnat ierarhia rigidă a castelor hinduse, susținând că trebuie apreciate mai degrabă virtuțile interioare decât rangul sau originea și, în virtutea acestor considerații, i-a primit cu brațele deschise pe cei care l-au urmat fără să facă deosebiri între bărbați și femei și indiferent de
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
egal din toate punctele de vedere, în timp ce echitatea poate exista atunci când părțile implicate obțin ceea ce își doresc, chiar dacă tratamentul nu este același.Sunt discutate opt caracteristici ce se disting în domeniul comunicării interculturale 21: * relativitate personală (realitate subiectivă); * relativitate culturală; * castă, clasă, sex, vârstă, ca bariere în exprimarea și dezvoltarea liberă; * valoarea individualismului și a realizării de sine; * mijloace raționale de obținere a adevărului, mai eficace decât a apela la autorități politice sau sacre; * concentrarea spre percepțiile comune reprezintă cea mai
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
ai orașelor, o astfel de ipoteză este imaginabilă, chiar dacă nu și verificabilă, întrucît ascendența persoanei sacralizate a monarhului era adesea mai puternică asupra oamenilor simpli decît asupra marilor seniori. Supunerea cestora din urmă, deseori, era contrabalansată de sentimentul solidarității de castă și de ambițiile politice. În plus, lipsa unor dovezi care să susțină aceste prezumții lasă loc dezvoltării unei alte teorii: aceea a "resentimentului" unui popor față de un altul, generat de un traumatism istoric evident 88. Cu siguranță că astfel au
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
cea mai mică tulburare de conștiință, și aceasta e un soi de anticipare a teoriei economice a avantajelor comparative; într-un sens mai general, spunem că, în ansamblu, aristocrația europeană a rămas mult timp mult mai sensibilă la solidaritatea de castă transversală, dacît față de obligațiile prenaționale sau dinastice. În plus, acele argumente ce lipsesc de obicei pentru a lămuri starea de spirit a țăranilor și a populației urbane, în cazul spaniolilor sînt și mai greu de găsit. Examinarea specificităților sociale ale
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
formare sau, și mai frecvent, orientat cu sprijinul statului însuși într-o perspectivă patriotică. Se înțelege că în trezirea conștiinței patriotice în contextul menționat mai sus identificăm un aspect fundamental diferit de ideea patriotismului național al secolelor XIX-XX. Fragmentate în caste, urmînd mai curînd un pricipiu al incomunicabilității, ansamblurile sociale ale Evului Mediu sau ale vechiului regim au ignorat total omogenitatea culturală a societăților industriale. Acestea făceau parte din state monarhice a căror logică politică nu necesita deloc mobilizarea popoarelor. Acestea
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
unei școli în viziune protestantă care să ducă la nașterea unei astfel de conștiințe. Și mai de neînțeles este faptul că tocmai țările protestante nu se remarcă deloc în acest sens. În Danemarca, distanța culturală dintre masa de țărani și casta iunkerilor (marea aristocrație agrară) rămîne imensă. În Anglia mai ales principiul mutualist prevalează învățămîntului maselor ce sînt ținute într-o stare de marginalitate culturală. Aceastea este pedagogia din care se revendică, începînd cu 1813 British and Foreign School Society ce
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
a oamenilor simpli se conservă; în fapt sînt două țări diferite, nu una singură. Teza determinării economice a sentimentului național modern este astfel contrazisă chiar în Anglia, într-un mediu prin excelență al revoluției industriale. Cînd era industrială se instaurase, casta literaților britanici se fortificase și mai mult încă într-un particularism cultural, cu accent propriu, valori, școli și universități elitiste. Ea se izolase mai mult ca niciodată printr-un concept aristocratic al unei libertăți foarte permisive dar despre care consideră
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Rolland, refugiat la Genova din 1914, sau ca Henri Barbusse, al cărui roman intitulat Focul 309, publicat în decembrie 1916, este considerat inovensiv de către cenzură, în pofida tabloului apocaliptic pe care îl redă: "popoare întregi care merg la masacru [...] pentru ca o castă cu galoa-ne de aur să-și înscrie numele princiare în istorie". Pe aceeași poziție se situează un mare personaj de excepție, fostul ministru, Joseph Caillaux, care este luat drept țap ispășitor nu atît ca om al compromisului cu Germania, ci
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
aflată sub tu-telă. În ciuda abținerii masive a elvețienilor în timpul nenumăratelor lor consultări electorale, limbajul oamenilor politici ca și al presei atestă acest fapt. Vocabula cea mai plină de semnificație, din lexicul politic nu exaltă Republica sau Parlamentul, adică Statul sau casta profesioniștilor ce dețin puterea, ci se referă la Suveran, adică la poporul căruia, onorat astfel, i se împrumută maiestatea atribuită cîndva monarhilor absoluți. În plus, această desemnare nu se potrivește cu prejudecata care postulează sinonimia cuvintelor popor și guvernanți și
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
-lea, după botezul lui Olav II al Danemarcei, al lui Knud II al Norvegiei și al lui Erik cel Sfînt în Suedia. 70 B. Lewis, Istanbul et la Civilisation ottomane, Paris, J.-C. Lattès, 1990, p.54. 71 Askeris, o castă considerată aristocratică, cuprindea și creștini. 72 Bogumilii se trag dintr-un curent religios maniheist venit din Persia (întruchipat de Mani). 73 Astfel se explică faptul că Biserica calvinistă a Ungariei este singura dintre cele reformate care și-a conservat o
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Armata, odinioară o instituție de elită, nesolicitată după 1945 să mai poarte vreun război adevărat, se ocupa de strînsul recoltelor, Își ieșise din mînă (cum se va vedea În decembrie 1989). Adevărații bellatores făceau parte din „poliția politică”, o adevărată castă, ubicuă, dar, În același timp, invizibilă, despre existența căreia amintea insistent o „reclamă” des Întîlnită pe marginea drumurilor, pe care scornitorii de bancuri o deturnau de la sensul avut În lozinca „Să triumfe Libertatea, Pacea și... Securitatea”. La prima vedere, așadar
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
plămada” nu era tocmai bună. Gheorghe Gheorghiu-Dej propune să fie racolați tineri bine pregătiți chiar la „disciplinele umanitare (!)”, pe lîngă cele tehnice (p. 315), practică perpetuată pînă În zilele noastre. În primii ani ai regimului comunist, sentimentul apartenenței la o castă selectă este infirmat de un „lucrător”, care vrea să demisioneze și să devină student, motivînd că prietenii lui sînt la facultate, iar el „este doar un sublocotenent de securitate” (p. 319). Un coleg al său, mult mai pragmatic și probabil
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dedusă din extrem de săracele izvoare literare ale Antichității și mai cu seamă din laborioasele investigații arheologice întreprinse o lume a propriului spirit. În viziunea lui P. dacii erau un popor de țărani, harnic, pașnic și drept, de o exemplară moralitate; casta preoțească unea anahoreți locuitori în peșteri, disprețuitori ai plăcerilor trupești, necunoscând vinul și femeia, nici carnea, hrănindu-se doar cu brânză, lapte, miere și cu vegetale; în fruntea lor se afla marele preot Deceneu, care își avea sălașul în vârf
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
capitale și ucis la Paris) despre cei doi îndrăgostiți care petrecuseră o noapte lungă într-un tren aproape gol, fugind prin imperiul muribund al țarilor. A doua zi, se despărțeau pentru totdeauna... Auditorii mei aparțineau de data aceasta celor trei caste - fii de proletari, viitori ingineri, intelighenția. Evocam îmbrățișările pătimașe în adâncul unui compartiment, noaptea, în trenul care zbura pe lângă sate moarte și poduri incendiate. Mă ascultau cu nesaț. Cu siguranță, le era mai ușor să-și imagineze perechea aceea de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
influențarea naturii, reprezintă un sistem cultural de sine stătător, chiar un fel de religie primordială. Aceste aserțiuni pornesc de la faptul că șamanismul este atestat mai ales la societățile de vânători-culegători și se estompează (este Înlocuit de magia vindecătorilor sau de casta preoților) la civilizațiile de agricultori. În plus, elemente arheologice provenind din paleolitic par să dovedească existența cultelor șamanice În perioadele de Început ale umanității. Alți antropologi privesc cu scepticism această generalizare, arătând că probele arheologice nu sunt concludente și că
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
convențional, dar și ca restabilire decisivă a armoniei în "familia" ternară caragialiană, etalon al unei lumi care se complace în minciună. O rezolvare aparte cunoaște și tipul intelectualului. Gazetarii Rică Venturiano, Edgar Bostandachi, Caracudi, etc. pitorescul pedagog Mariu Chicoș Rostogan, casta "capuținiștilor", etc. sunt surpriși în ipostaze revelatoare ale prostiei suverane. Susținând teza aversiunii lui Caragiale față de personajele sale, Ibrăileanu aducea următoarea lămurire: "Caragiale ura prostia. Dar acest sentiment nu devine la el acea "indignatio" care produce satira, decât atunci când prostia
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
prețiosul rol social, în slujba căruia își închină zestrea lor "divină: gândirea", existența mimetică, redusă la dimensiunea locutorie. Lectura romanelor Întoarcerea din Rai și Huliganii oferă cu generozitate astfel de mostre de viață elitistă, facilitând o radiografiere obiectivă a acestei caste de "caraghioși, vorbăreți și pierde-vară".62 Interesantă este, de această dată, luciditatea cu care personajele își conștientizează limitele. Cu o franchețe dezarmantă, Eleazar, aprigul și incomodul observator inclus autocritic în propria-i caracterizare demistificatoare, demască metaforic vanitatea tinerei generații: Ați
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
folosește limba balineză și indoneziană 606. Religia Hindu-Darma practicată aici, este un amestec interesant de hinduism, budism și cultul strămoșilor, guvernând fiecare etapă a vieții, de la naștere la maturitate și până la moarte. Peste 90% din populație face parte dintr-o castă numită Sutra, care este semnificativă doar În religie și ritualuri. Fiecare sat (desa) este o unitate socială bine Închegată formată din grupuri mai mici (banzar), care cooperează În plantarea, recoltarea orezului și a altor plante, În sistemul de irigații, construcții
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
altfel, subcontinentul indian nici nu are cum să nu te surprindă prin varietatea și natura divină a formelor sale de relief și prin bogăția-i faunistică, prin imensitatea și originalitatea spațiilor sale culturale, prin virulența vulcanismului ei etnic așezat pe caste și printr-o elevată și fecundă spiritualitate. La aceasta, se adaugă protectorul Acoperiș al Lumii (vârful Everest / Ciomolungma al Himalayei), căruia scriitoarea i-a consacrat o elegie albă și i-a admirat profunda sacralitate dată de tenacitatea pelerinilor carel străbat
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
nefericite ale incursiunilor asupra popoarelor învecinate, sau pur și simplu persoane cumpărate prin vechiul și omniprezentul comerț cu sclavi. Și spre deosebire de oamenii liberi prin naștere, atunci cînd sclavii erau eliberați, ei rămîneau dependenți de proprietarii anteriori. Dacă sclavii erau o castă aflată sub cea a oamenilor liberi, peste aceasta exista o aristocrație a familiilor cu avere, de obicei în terenuri, și cu statut ereditar. În vîrful ierarhiei se afla un rege a cărui putere era limitată de faptul că era ales
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
formulează ceea ce ar putea fi numit principiul superiorității intrinsece sau cel puțin superioritatea intrinsecă a lui Jones. Bineînțeles, pretenția la superioritatea intrinsecă ar putea fi mai cuprinzătoare și, de obicei, este: "Binele și interesele grupului meu (familia lui Jones, clasa, casta, rasa sau orice altceva) sînt superioare binelui și intereselor tuturor celorlalți". Ajunși aici, nu va fi nici un șoc să recunoaștem că noi, oamenii, avem mai mult decît o urmă de egoism: în măsuri variabile, avem tendința de a fi preocupați
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
izolării față de nucleul societății. De asemenea, societatea americană n-a putut asimila mulțimea de sclavi afro-americani și nici pe urmașii acestora care, în mod ironic, ca și indienii, locuiau pe acest continent cu mult înaintea sosirii celorlalți imigranți. Barierele de castă impuse pe temeiuri rasiale au reprimat efectiv asimilarea. O nereușită oarecum similară a avut loc la sfîrșitul secolului al XX-lea cînd au sosit imigranți din Asia pentru a lucra ca muncitori la căi ferate și ferme. A mai fost
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
pare, sub acest aspect, extrem de improbabil. Avînd o populație de aproximativ un miliard la sfîrșitul secolului al XX-lea, indienii se împart între ei după mai multe criterii decît în oricare altă țară din lume. Aceste diferențe sînt de limbă, castă, clasă, religie și regiune la care se adaugă numeroase subdiviziuni în cadrul fiecăreia 7. Să considerăm următoarele: India nu are o limbă națională. Constituția Indiei recunoaște ca oficiale cincisprezece limbi. Dar aceasta nu reușește să arate de fapt gravitatea problemei limbii
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
atît, indienii vorbesc douăzeci și două de mii de dialecte. Deși 80% din populație este hindusă (restul fiind în majoritate musulmani, făcînd excepție un singur stat, Keralo, unde trăiesc numeroși creștini), efectele unificatoare ale religiei hinduse sînt compromise de sistemul castelor prescris de hinduism pe la 1500 î.H. Ca și limba, sistemul împărțirii în caste duce la diviziuni adînci. Primul lucru care o demonstrează este că un număr mare de oameni sînt excluși din primele patru caste ereditare prescrise: aceștia sînt
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]