3,702 matches
-
și social. De altfel, ordinea umană, în orice epocă, se definește în funcție de un orizont mitic."289 Dar ceea ce numim mit, cu o nuanță peiorativă, este de obicei certitudinea celuilalt, afirmă Gusdorf, când suntem la rândul nostru închiși în a noastră. Catolicul și comunistul își vor spune bucuroși unul altuia "mitoman", fiecare rămânând surd la credința adversarului. "E întotdeauna greu să pui în evidență miturile ce servesc drept temelie societății în care trăim", deși se încearcă acest lucru în epocile de ruptură
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
preluată și amplificată de Pilote și mai ales de Hara-Kiri, care introduc carnalul (sexualitatea și scatologia) și comicul cotidian în universul creștin tradițional dominant.698 Paradoxal, interesul academic față de banda desenată apare prin reacțiile contestare, moralizatoare, venite mai ales din partea catolicilor și a comuniștilor (care avuseseră un rol de căpătâi în impunerea cenzurii asupra importurilor, alături de mass-media franceze), fiind probabil singura dată când catolicii și comuniștii s-au aflat în aceeași tabără.699 Banda desenată a plătit greu tribut dependenței sale
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
dominant.698 Paradoxal, interesul academic față de banda desenată apare prin reacțiile contestare, moralizatoare, venite mai ales din partea catolicilor și a comuniștilor (care avuseseră un rol de căpătâi în impunerea cenzurii asupra importurilor, alături de mass-media franceze), fiind probabil singura dată când catolicii și comuniștii s-au aflat în aceeași tabără.699 Banda desenată a plătit greu tribut dependenței sale de câmpul economic, de presiunile și cerințele publicului (alcătuit în mare parte din copii ori adulți care proveneau din mase, deci din afara câmpului
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
scurt si gros la trup, dăduse porunci ss se deretice grajdurile domnesti, în care aveau armăsarii de soi, aduși, pe căi ocolite, de geambași zaporojeni, fiind ingrijiți de robi țigani, deprinși cu acest vrednic mestesug. Pe la mijlocul lunii aprilie, pe când creștinii catolici din ținut ciocneau ouăle cele roși, închinând și căni cu vin galben de Cotnar, un alai se cobora dinspre vechea mănastire a lui Zagavei. Prostimea se înghesuia să primească binecuvântarea mitropolitului, care ținuse slujba mare, împaratească, la schitul vestitului calugar
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Își Împinsese lada de lemn În rîu fusese un gest sentimental, dar fără sens, prima lui faptă de adult. Ar fi putut să facă schimbări cu lucrurile lui, ca să obțină ceva de mîncare pentru domnul Maxted. CÎțiva soldați japonezi erau catolici și citeau slujba În latină. Unul dintre paznici, cu pelerina lui muiată de ploaie, poate că ar fi apreciat manualul lui, iar Jim ar fi putut aranja să-l Învețe latina. Dar domnul Maxted dormea liniștit. O respirație cenușie ieșea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
erau Îndrăgostiți. Mama lui Fi, Bridget, care era văduvă acum aproape de șaptezeci de ani, fusese Întotdeauna hotărâtă că fiecare dintre cele cinci fiice ale ei trebuia să se căsătorească cu „un om cu o meserie adevărată, care să fie un catolic de nădejde.“ Una câte una, fiecare din ele o dezamăgea. Două din ele și-au pus pirostriile cu muncitori Îmbuibați de bere pe care religia Îi interesa la fel de mult pe cât Îi interesa și aromoterapia. Una din ele se căsătorise cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Miguel nu-i place cuvântul ăsta. Ideea lui fixă, monomaniacală, e că, dacă sufletul lui nu e nemuritor și dacă nici sufletele celorlalți oameni și chiar ale tuturor lucrurilor nu sunt, și încă nemuritoare exact în sensul în care credeau catolicii naivi din Evul Mediu, atunci, dacă nu așa stau lucrurile, nimic n-are valoare și nicio strădanie nu merită osteneala. Și de aici doctrina plictisului a lui Leopardi după ce i-a pierit amăgirea supremă, ch’io eterno mi credei, aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
al XIII-lea și Carlos I, i s-ar înfățișa palida umbră enigmatică a prințului don Juan, mort de ftizie la Salamanca înainte de a fi putut să se urce pe tron, ex-viitorul don Juan al III-lea, fiu al Regilor Catolici Fernando și Isabel. Și Jugo de la Raza, cugetând la toate acestea, pe drumul de la Arnegui la San Juan Pie de Puerto, și-ar spune: „Și cum se vor termina toate astea?“] Întrerup însă acest roman pentru a mă întoarce la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Nu, nu amintindu-mi, pentru că povestea nu îmi aparținea, deși, repovestind-o și reimaginând-o, mi-o însușisem într-un fel. Bărbatul care spusese povestea fusese luat și pus într-un tren plin cu luptători ai rezistenței poloneze - unii comuniști, alții catolici, toți antisemiți, după cum jurase povestitorul -, dar se zvonise prin vagoane că era un evreu printre ei. Și imediat au venit ofițerii, strigând obscenități, lovind cu patul puștii, urlând la oameni să își dea jos pantalonii. Bărbatul care spusese povestea s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
nouă distracție și o izbăvire neîntârziată. Cu toată prostia-i dovedită, nevoia îl face inventiv. Deloc lipsit de ambiție și de ambiții sportive. Un făptaș în serie, pe care nici o pedeapsă nu îl poate speria. Câtă vreme am fost un catolic credincios - trecerea la necredință a fost treptată -, penisul meu s-a afirmat drept inepuizabil obiect de spovedanie. El îmi inspira cele mai temerare păcate. Desfrâu cu îngeri. Până și o oaie virgină i-a devenit accesibilă. Făcutele și nefăcutele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
pradă, imediat după terminarea războiului. Cu alea avea să joace, împreună cu un camarad de aceeași vârstă, în lagărul de prizonieri din Bad Aibling, punând la bătaie viitorul. Joseph se va numi acest camarad și el va fi atât de decis catolic, că o să vrea neapărat să se facă preot, episcop, poate chiar cardinal... Dar asta este o altă istorie, al cărei început s-a rătăcit și care nu are ce căuta aici, în pădurea întunecată. Acum doarme, șezând cu spatele rezemat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
cu tot și cu cantitatea enormă de lame de ras obținute prin troc, reprezintă toată averea mea. Împreună cu niște mărunțișuri și foi pline de mâzgăleli, ea îmi umple ranița. Și ce anume ilustrează viața mea interioară? Se pare că, pentru catolicul lipsit de Dumnezeu, toate problemele virulente legate de credință i-au fost la acea vreme familiare și totodată indiferente. A bănui, ascuns în el, un ateist ar însemna să îi atribuim o altă religie. El scormonește. Ceea ce gândește el nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
era bun decât să dea de mâncare la porci, dar țăranul, căruia în afară de porci îi mai aparțineau douăsprezece vaci, luase deja fata în stăpânire. Cu nevastă-sa nu se mai ducea decât la biserică, duminică de duminică, atât era de catolic. Pe scena teatrului meu, pe care se joacă încontinuu ceva, Elsabe - așa o chema - stă, mare și cu oase puternice, lângă gardul grădinii ori umbrită în poartă sau în plină lumină între căni cu lapte. Oriunde stătea, se ducea sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
refere la modificări corporale. Eu am bănuit că voia, adăugând ghips, să sporească volumul uneia din sculpturile sale. Până la urmă am ghicit că iubita lui era gravidă. Și dintr-odată Lud a început să fredoneze, pe urmă să cânte ceva catolic, un imn al cărui text aproximativ celebra venirea pe lume a unui Emanuel; dar, mai târziu, fiul său și al Ittei a fost botezat Simon. Și soția lui Lud avea un profil sever, cu fața îngustă și ochii apropiați și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de cort și cum, flămânzi fiind, mestecaserăm chimen în loc de mâncare. Sora mea nu crede din principiu poveștile mele. Neîncrezătoare, ținea capul într-o parte când am spus că acest camarad se numea Joseph, vorbea cu un accent bavarez și era catolic până la Dumnezeu. „Ei și“, a spus ea, „sunt mulți de felul ăsta.“ Eu am afirmat solemn că nimeni nu ar fi fost în stare să vorbească cu atâta profunzime - fanatic, totuși delicat iubitor - în favoarea singurei credințe care aduce fericirea precum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Hero din apropiere, deja aș fi fost scăpat de penibila expunere, scăpat de orice legătură, liber. Ce căutam eu aici? Ce dovadă de îndurare ar fi putut să mă izbăvească pe mine, cel înrăit în dubiu? Între zwinglieni și calviniști, catolicul păgânizat se simțea pierdut, ca un papistaș rătăcit din vremea războaielor cu hughenoții. Și, pe deasupra, nici un pahar de rachiu nu se afla la îndemână. Valea, valea odată! Deja îmi pipăisem pe furiș buzunarul de la piept - în el era vârât pașaportul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
a plutit oblic pă apa sâmbetei, tre să se facă soare În incognită. Iete-te, fachirii și yoghinii, cu șmotru lor de băgat și aruncat aer din bojogi și câte toate iordanele, știe o grindină dă lucruri. Io, ca și catolic, m-am lăsat dă centru spiritist Onoarea și Patria, da am băgat la creieri că druzii sunt tagmă dă progres și stau mai În fundu tainei dâcât puzderia care merg negreșit duminica la liturghie. Bașca, doctoru Abenhaldun iera În Villa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
de Cepeda y Ahumada, un Ruysbrokio, un Blosio, a confirmat Bonfanti, se circumscriu unui imprimatur al Bisericii, ștampilei ecleziastice. Domnul Commendatore a lovit cu pumnul În masă. — Bonfanti, nu voi să te jicnesc, da te fofilezi dăgeaba: beton că ești catolic. Tre să știi că noi, În Marele Orient dă Rit Scoțian, ne Îmbrăcăm ca popii și n-avem nimic dă pizmuit la nime. Zboară sângele dân mine când aud spunându-se că neam dă neamu omului nu poa să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
lipsă nicicând, i-a reproșat cine știe ce vers care, dacă ținem seama de sinalefă, greșise numărul silabelor. Zúñiga i-a dat o replică ajunsă faimoasă: „Număr greșit? Număr greșit? O să număr cu degetele.“ Orice comentariu e de prisos. Chiar dacă era un catolic get-beget cam din topor, Morarul nu a ignorat claxoanele democratice care asurzeau secolul. A simțit profund democrația, deși cuvântul franțuzit, dacă l-a auzit vreodată, l-o fi scârbit ad nauseam. Încă de la Început a pretins deplina independență a fiecărei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Șase enigme pentru don Isidro Parodi constituie punctul culminant al colaborării simbiotice a celor doi prieteni. Simptomatic pentru Borges și Bioy, ei datează prima narațiune-problemă cu subtilitate: 27 decembrie 1941, adică ajunul Zilei Inocenților, care, chiar dacă ține trează În memoriile catolicilor amintirea masacrării tuturor copiilor nevinovați, poruncită de Irod la Betleem, azi e, În principal, ziua păcălelilor inocente, un fel de 1 aprilie al lumii hispano-americane. A doua și a treia povestire sunt scrise la Quequén, celelalte la Pujato, localitatea „de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
să mă trimiți la Belfast cu hainele șifonate? l-a întrebat Helen șocată. Știi doar că sunt ambasadoarea Statului Liber. Nu pot să mă duc la Belfast și să arăt ca o veștejită. Ăia de-acolo o să creadă că toți catolicii sunt oameni murdari și în care nu poți să ai încredere. —Bine, bine, bine, a strigat tata, ridicând brațele ca să se apere de rugămintea plină de pasiune a lui Helen. Bietul om. N-avusese nici o șansă. Situația s-a calmat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
419. În aceste trăsături de eterogenitate ideologică identificate de G. Moschonas, D.-L. Seiler va observa totuși o ușoară creștere a dimensiunii regionale, dat fiind că "Uniunea nu a ezitat să accepte candidatura Social Democratic and Labour Party (SDLP), partidul catolicilor din Irlanda de Nord, care provenea din familia partidelor regionaliste"420. Acestă tendință se va accentua în urma scindării Partidului Socialist Belgian în două partide socialiste organizate în jurul unor spații comunitare diferite: unul flamand și unul francofon. De-a lungul anilor 1980, diferențele
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
din urmă cuvinte și semne, dar cuvinte și semne ale lui Dumnezeu, cuvinte care creau un suflet nou în interiorul celui vechi, o viață nouă, Ceruri noi și un Pămînt nou. Pe scurt, prinosul Apostolilor în propovăduirea lor a fost cultul catolic care constă în principal în Jertfă, în Sacramente și în rugăciunile ce îl însoțesc. 11. Doctrinele răspîndite prin predicare erau asemenea teoriilor; dar forța practică, forța care lucra se năștea din cultul prin care omul trebuia să atingă harul Atotputernicului
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
sistematică ce nu este rațiune, este dezvoltarea cea mai mare și împlinită a acelui element raționalist care a fost semănat de Scolastici (nu de toți, ci de Abelard, Ockham etc.) în sfînta doctrină. Să nu se creadă că în rîndul catolicilor, adică în rîndul acelei părți a lumii creștine care nu a avut curajul să urmeze dezvoltarea acestui element pînă la capăt, adică pînă la ieșirea din Biserică și din revelația însăși, înseamnă că a fost inactiv acest element al dominației
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
de somnul meu de veci. — Nu, Charles, spuse Crawford răbdător. Nu ești adormit. La momentul ăsta deja ești treaz de-a binelea, mai treaz și mai atent decît ai fost vreodată În viața ta. Pătrunderea prin efracție e ca brățara catolicului fervent, irită pielea și ascute sensibilitatea morală. Următoarea spargere te umple de nervi, ba chiar de o furie de lup moralist. Poliția nu-i bună de nimic, te aburește cu promisiuni vagi, și toată situația asta Îți creează un sentiment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]