3,300 matches
-
Cluj-Napoca, 1997, nr. 1-2. BERDAN, Lucia, Fețele destinului. Incursiuni în etnologia românească a riturilor de trecere, Iași, Ed. Universității "Al.I. Cuza", 1999. BERGER, Peter, LUCKMAN, Thomas, Construirea socială a realității, București, Ed. Univers, 1999. BERNEA, Ernest, Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, București, Ed. Humanitas, 1997. BIBLIA după Septuaginta redactată și adnotată de IPS Bartolomeu Anania http://www.misiune-ortodoxa.ro/download/detalii/biblia-ortodoxa-adnotata-de-ips-bartolomeu-anania.html BLOCH, Raymond, Les Prodiges dans l'Antiquité classique (Grèce, Etrurie et Rome), Paris, 1963. BOIA
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
că acele semne și semnificațiile lor nu mai reprezintă pentru comunitate un fapt de viață. Ele funcționează ca niște superstiții sau pur și simplu ca semne prevestitoare fără a mai evoca și alte înțelesuri. 233 Ernest Bernea, Spațiu, timp, și cauzalitate la poporul român, București, Ed. Humanitas, 1997. 234 Gaston Bachelard, Apa și visele. Eseu despre imaginația materiei, traducere de Irina Mavrodin, București, Ed. Univers, 1995. În introducerea cărții, autorul notează următoarele: "Dar în afară de imaginile formei, atât de evocate de psihologiile
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
nu numai de rezultatul obiectiv obținut, ci uneori mai mult de senzația de a fi învins o dificultate pe care ne-o impuseserăm noi au căreia noi ne supuseserăm voluntar. Este ceea ce Joseph Nuttiar desemnează sub numele de “plăcere de cauzalitate”. Jocul liber sub formele sale diferite prezentate la copil, situații unde el va putea să trăiască exact experiența eficienței proprii. La nivelul motivațiilor și atitudinii lor se observă două posibilități: ) atitudine de pasivitate sau de abandon, mai ales manifestată în
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
ca ființă primordială a utilizat semnele verbale ale "limbii unice" (vezi mitul Turnului Babel) cu care a fost înzestrat de Dumnezeu, acesta trebuie să fi fost similar cu acela al omului primitiv, caracterizat prin intuitivitate, polivalență logică, inversarea relației de cauzalitate, viziune antitetică asupra lumii [Stănciulescu, 1995:72-82]. Astfel: • Predominanța intuitivității decurge din participarea intuitivă a lui Adam la elaborarea lexicului, prin generarea unor cuvintelor-nume pe cale "naturală", motivată, respectiv prin definirea lor în consens cu referențialul, așa cum pare să sugereze fragmentul
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
A fi mort" și totuși "a nu fi mort" înseamnă o aparentă încălcare a principiului terțului exclus, pe care numai o logică polivalentă de tip și/și (omul este și trup și spirit) poate să o explice. • Pervertirea relației de cauzalitate rezultă din modificarea unor raporturi generative care, potrivit "logicii mundane", nu ar trebui să se întîmple. Spre exemplu, în spațiul existenței edenice a omului, cunoașterea corelată în mod obișnuit cu ideea de trăire intelectuală mai bogată este cea care îi
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
logicii mundane", nu ar trebui să se întîmple. Spre exemplu, în spațiul existenței edenice a omului, cunoașterea corelată în mod obișnuit cu ideea de trăire intelectuală mai bogată este cea care îi va genera moartea spirituală. Iată o relație de cauzalitate aparent lipsită de sens; căci, în realitate, ceea ce îi va determina omului căderea din lumea valorilor axiologice, echivalată cu o "moarte" spirituală, nu este cunoașterea ca atare (nici măcar a cunoașterii binelui amestecat cu răul), ci înșelarea de către protopărinți a încrederii
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
față de natură, generațiile viitoare și speciile non-umane, respectul față de diferențele culturale și drepturile femeilor și copiilor. * Chestiuni din domeniul filosofiei științelor sociale dispute metodologice privind posibilitatea existenței unei științe a politicii interna-ționale, puncte de vedere epistemologice și ontologice contradictorii, natura cauzalității și ideea discursului istoric. * Perspectivele multidisciplinarității reconstituirea disciplinei utilizând abordările liberale și radicale pentru a dezvolta o economie politică internațională a fost cea mai importantă reorientare către interdisciplinaritate în anii '80 și '90. Stabilirea legăturilor cu teoria socială, sociologia istorică
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
că se sprijină pe o bază exclusivistă, oferind această bază drept sursă pentru un adevăr necesar pe care ființele umane trebuie să-l proiecteze în mod violent în numele cetățeniei, poporului, națiunii, clasei, genului, rasei, epocii de aur, sau al unei cauzalități istorice de orice fel. Acolo unde această etică este practicată în mod riguros, nu este posibilă existența unei ordini totalitare." (1990: 395) Prin dezacordul său față de etica excluderii suverane, postmodernismul oferă o înțelegere a eticii detașată de limitările teritoriale. Etosul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
exemplu în acest sens ni se pare elocvent: J'accuse, scrisoarea deschisă publicată de Emile Zola în L'Aurore, în 1898, este invocată atât ca prețios document social (textul poate fi citit în sensul său etiologic, dar și din perspectiva cauzalității istorice, ca act de protest public în fața discriminării și, totodată, ca sursă a primului mare scandal mediatic din lume, o spectaculoasă polemică a celor mai importanți scriitori francezi ai sfârșitului de secol XIX), cât și ca bijuterie a genului publicistic
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
artiști" decât filosofii ca Platon). Marele demiurg din Timaios creează lumea după un tipar, contemplând arhetipurile. La fel, pentru micul demiurg artizanal, a fabrica înseamnă a reprezenta, a executa o idee prealabilă, a decalca un canon preexistent. Modelul omniprezent al cauzalității exemplare face ca noțiunea de operă să fie lipsită de obiect. Omul nu poate adăuga nimic nou naturii; el nu poate face o operă originală fiindcă nu există originalitate decât la origine, deasupra și cu mult înaintea lui. Natura sau
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
obiectelor, ca și a operelor de artă, prin aparatele de luat vederi, montajul cinematografic, zoom-ul televizual, clicul informatic etc. Fiecare dintre aceste proceduri duce la o conduită, iar ansamblul acestor conduite creează un anumit tip de Cetate. Nu o cauzalitate lineară, desigur, ci o derulare generală în buclă. 6 A număra până la trei e lucrul cel mai dificil. Creștinismul a avut nevoie de mii de ani ca să înlocuiască o cultură binară cu una trinitară (baza teologică a mediologiei). Ar fi
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
integralitate a treptelor - „înfășurarea“ ierarhiei și „saltul“ către Unul. Spațiu, timp și orizontul nostru subiectiv de înțelegere. Unicitate, continuitate și identitate în spațiu-timp. Căderea în memorie. Stările de conștiință și plasticitatea spațio-temporală. Reevaluarea mono teismului. Capcanele istoricității. III.3 Despre cauzalitate Cauzalitatea de tip cauză-efect și cauzalitatea prin „legătura Unului“. Previzibilitate și spontaneitate. Noi și trupul - recontextualizare. III.4 Despre monoteism ca relație Legătura cu Unul nu este un „obiect“, ci o relație. Unicitate spațială și unicitate temporală. Monoteismul ca relație
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
a treptelor - „înfășurarea“ ierarhiei și „saltul“ către Unul. Spațiu, timp și orizontul nostru subiectiv de înțelegere. Unicitate, continuitate și identitate în spațiu-timp. Căderea în memorie. Stările de conștiință și plasticitatea spațio-temporală. Reevaluarea mono teismului. Capcanele istoricității. III.3 Despre cauzalitate Cauzalitatea de tip cauză-efect și cauzalitatea prin „legătura Unului“. Previzibilitate și spontaneitate. Noi și trupul - recontextualizare. III.4 Despre monoteism ca relație Legătura cu Unul nu este un „obiect“, ci o relație. Unicitate spațială și unicitate temporală. Monoteismul ca relație: fragilitate
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
saltul“ către Unul. Spațiu, timp și orizontul nostru subiectiv de înțelegere. Unicitate, continuitate și identitate în spațiu-timp. Căderea în memorie. Stările de conștiință și plasticitatea spațio-temporală. Reevaluarea mono teismului. Capcanele istoricității. III.3 Despre cauzalitate Cauzalitatea de tip cauză-efect și cauzalitatea prin „legătura Unului“. Previzibilitate și spontaneitate. Noi și trupul - recontextualizare. III.4 Despre monoteism ca relație Legătura cu Unul nu este un „obiect“, ci o relație. Unicitate spațială și unicitate temporală. Monoteismul ca relație: fragilitate și disconti nuitate; bivocitatea relației
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
totel numea (vorbind despre sclavi!) „obiecte vorbitoare“. înstrăinarea cunoașterii prin transferul ei în registrul „științific“ și tehnologic, urmată de o dezvoltare exacerbată și dezechilibrantă a „exteriorului“, va conduce către o dezumanizare ale cărei consecințe sunt deja vizibile. III.3 Despre cauzalitate Există, în afara cauzalității prin legătura cauză-efect, o cauzalitate prin legătura Unului. Dacă primul tip de cauzalitate se regăsește ușor la nivelul formelor vizibilului și, de aceea, este cu precădere exploatat de știință din interiorul multiplului desfășurat ca ierarhie, cauzalitatea prin
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
despre sclavi!) „obiecte vorbitoare“. înstrăinarea cunoașterii prin transferul ei în registrul „științific“ și tehnologic, urmată de o dezvoltare exacerbată și dezechilibrantă a „exteriorului“, va conduce către o dezumanizare ale cărei consecințe sunt deja vizibile. III.3 Despre cauzalitate Există, în afara cauzalității prin legătura cauză-efect, o cauzalitate prin legătura Unului. Dacă primul tip de cauzalitate se regăsește ușor la nivelul formelor vizibilului și, de aceea, este cu precădere exploatat de știință din interiorul multiplului desfășurat ca ierarhie, cauzalitatea prin legătura Unului nu
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
cunoașterii prin transferul ei în registrul „științific“ și tehnologic, urmată de o dezvoltare exacerbată și dezechilibrantă a „exteriorului“, va conduce către o dezumanizare ale cărei consecințe sunt deja vizibile. III.3 Despre cauzalitate Există, în afara cauzalității prin legătura cauză-efect, o cauzalitate prin legătura Unului. Dacă primul tip de cauzalitate se regăsește ușor la nivelul formelor vizibilului și, de aceea, este cu precădere exploatat de știință din interiorul multiplului desfășurat ca ierarhie, cauzalitatea prin legătura Unului nu poate fi nici prevăzută, nici
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
tehnologic, urmată de o dezvoltare exacerbată și dezechilibrantă a „exteriorului“, va conduce către o dezumanizare ale cărei consecințe sunt deja vizibile. III.3 Despre cauzalitate Există, în afara cauzalității prin legătura cauză-efect, o cauzalitate prin legătura Unului. Dacă primul tip de cauzalitate se regăsește ușor la nivelul formelor vizibilului și, de aceea, este cu precădere exploatat de știință din interiorul multiplului desfășurat ca ierarhie, cauzalitatea prin legătura Unului nu poate fi nici prevăzută, nici măsurată, ea manifestându se ca spontaneitate pură. Atâta timp cât
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
Despre cauzalitate Există, în afara cauzalității prin legătura cauză-efect, o cauzalitate prin legătura Unului. Dacă primul tip de cauzalitate se regăsește ușor la nivelul formelor vizibilului și, de aceea, este cu precădere exploatat de știință din interiorul multiplului desfășurat ca ierarhie, cauzalitatea prin legătura Unului nu poate fi nici prevăzută, nici măsurată, ea manifestându se ca spontaneitate pură. Atâta timp cât, sub imperiul științei, se va urma și urmări exclusiv legătura de tip cauză- efect, previzibilă și măsurabilă, pentru a controla și explica lumea
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
poate fi nici prevăzută, nici măsurată, ea manifestându se ca spontaneitate pură. Atâta timp cât, sub imperiul științei, se va urma și urmări exclusiv legătura de tip cauză- efect, previzibilă și măsurabilă, pentru a controla și explica lumea, legătura cu Unul și cauzalitatea prin această legătură vor cădea în regim secund. La nivelul vizibilului, modul în care lucrurile și ființele se influențează poate fi „sistematizat“, însă până la proba contra rie. Această privire superficială nu dă seama de lume, în manieră „obiectivă“, ci de
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
sistematizat“, însă până la proba contra rie. Această privire superficială nu dă seama de lume, în manieră „obiectivă“, ci de modul nostru, mai mult sau mai puțin comun, de înțelegere și interpretare la nivelul simțurilor. Sălășluirea în legătura Unului nu anulează cauzalitatea de tip cauză-efect, însă ea se va desfășura în alt registru, așa cum teoria relativității nu anulează mecanica newtoniană. Ce mod de înțelegere a lumii are, de exemplu, un șaman care își schimbă, după voință, forma trupului? Ce înțelegere a lumii
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
relativității nu anulează mecanica newtoniană. Ce mod de înțelegere a lumii are, de exemplu, un șaman care își schimbă, după voință, forma trupului? Ce înțelegere a lumii a avut Hristos când a mers pe mare? în ambele cazuri este sfidată cauzalitatea în ordinea multi plului. Și aceasta pentru că mișcarea trupului urmează mișcarea sufletului (și nu invers, așa cum îndeobște credem noi, luând ca reper legea cauzei și a efectului), iar mișcarea multiplului urmează mișcarea Unului (și nu invers). Dacă îmi propun să
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
mai acordăm atenție: a reduce lumea la exterioritatea vizibilă și a încerca să perpetuezi insistent ace leași forme înseamnă a interpreta greșit și superficial harta și funcțio narea lumii. Aș aduce acum câteva exemple, pentru a arăta „dependența“ noastră de cauzalitatea „inversă“ (trup sau lume - suflet), transmisă din generație în generație. Dacă dorim să ne întâlnim cu o persoană, vom considera că întâlnirea are loc numai atunci când corpurile se întâlnesc într-un anume spațiu și într-un anume timp. Astfel, considerăm
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
de veghe), să lăsăm sufletul liber, acolo unde este, iar „noi“ să îl urmăm, fără a ne identifica doar cu trupul și fără a reduce „lumea“ noastră la lumea trupului nostru? Este, cred, un exercițiu grăitor din perspectiva identității proprii. Cauzalitatea prin legătura Unului înseamnă a asculta și a urma mișcarea sufletului. Ea survine numai dacă sufletul nu este (prea) îngreunat de trup, lăsându-se purtat, orb și în neștire, de acesta. Buna ierarhie este aceea în care mișcarea, una, necompusă
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
de sistem (o entitate indivizibilă, a cărei structură internă care poate și trebuie prospectată are proprietăți emergente, a căror natură nu poate fi exprimată în termenii părților), ideea de relație (așa cum a fost ea promovată de N. Wiener), ideea buclelor cauzalității circulare, a autoreferinței, auto-organizării, autoreglării, autoproducerii. În acest model, lumea este considerată mai curând ca o rețea de sisteme complexe interconectate. Sistemele ecologice, economice, sociale, umane sunt organizate ca ansambluri nepermanente, în dinamică, compuse din elemente în interacțiune. Ele reacționează
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]