3,828 matches
-
nu se instituise ghetoul, cred că la sfârșitul lui ianuarie am ajuns acolo, după care eu m-am Îmbolnăvit de tifos exantematic... Imediat? Imediat ce am sosit la Moghilev, cred că după o lună, că era deja primăvara... Unde v-ați cazat? Am stat Într-o casă a unor evrei localnici, pe o stradă, parcă văd și acum, Armianskaia Îi spunea - dar nu mai exista nimic, evidență, ceva, nimic, totul era haos... În felul ăsta am reușit să ajungem la Moghilev fără
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Îmbarcați Într-un tren special, cu liste... Ni s-a dat și pâine pe drum - cred că Centrala Evreiască a avut grijă de ni s-a dat și pâine, ceea ce a fost fantastic... Am ajuns la Dorohoi și am fost cazați la evreii care au rămas, pentru că n-au fost deportați absolut toți evreii din Dorohoi. Cu casa dumneavoastră ce se Întâmplase? La Început am primit domiciliu obligatoriu la Dorohoi: nu ni s-a permis să ne Întoarcem la Herța. Ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
erau foarte bune - foarte bune Între ghilimele - pentru cazarea celor adunați În ghetouri. Eu cu familia am ajuns Într-o casă - una dintre cele vreo 4 case care au intrat În perimetrul ghetoului și au fost evacuate - și am fost cazați acolo, Într-o casă cu cameră, bucătărie și un grajd, cam 10 familii. Vă dați seama cam În ce situație eram - și am fost vreo 7-8 copii care am dormit În pod, iar adulții cum au putut, În cele două
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
vor să facă ceva. Și am ajuns la Dachau, unde am fost trimiși... Și lagărul Dachau, ca și Auschwitz, era Împărțit În mai multe sectoare. Noi am fost duși În lagărul Allach. Acolo am găsit niște barăci goale, am fost cazați, mâncare n-am primit... A trecut o zi, a mai trecut una, eram Înnebuniți de foame. Pe 30, dimineața, a ieșit unul din baracă și a Început să țipe că În turn nu e nimeni: În turnurile de pază, unde
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
În Belorusia. Așa că am trecut prin Ucraina - erau numai case dărâmate - apoi am ajuns În Belorusia și acolo, la Slutsk, am stat până În august, când am fost transportați Înapoi. Deci am și călătorit, dar acolo am primit mâncare, am fost cazați Într-o cazarmă și ne plimbam, mai discutam... Eu, din păcate, am fost și În spitalul de acolo, În spitalul militar - pentru că și a treia oară mi-a fost tăiat părul, o soră de acolo a crezut că sunt băiat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
au primit și cazare, și masă, tot, că s-a format Uniunea Democrată a Evreilor, așa ceva, o organizație care a avut grijă de cei Întorși ca, un timp, până se aranjează sau găsesc loc de muncă sau locuință, să fie cazați, să primească mâncare, tot. Pe urmă toți am Început să ne ocupăm de una, de alta, ca să putem trăi mai departe, să avem ceva venit, un salariu... Așa că și eu m-am angajat, la o firmă particulară, la un magazin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
zi s-a făcut liniște, prea multă mâncare n-am găsit la bucătăriile SS-iștilor... Apoi americanii au făcut un lagăr de foști prizonieri: ruși, sârbi, francezi, iugoslavi, polonezi, În jur de două mii și ceva de foști prizonieri. I-au cazat În lagărele noastre, reamenajate - care s-a putut, că multe au fost devastate... Crematoriul a fost Închis și În jur erau bombe - era interzis să te apropii de el. Vorbesc de crematoriul de la Mauthausen, În zona liberă, adică spre Dunăre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de bună credință: habar n-aveam ce ne așteaptă, o turmă neputincioasă, fără nici un fel de posibilități de a riposta acelor vremuri foarte dure și foarte milităroase. Și ca să vedeți viclenia acelora care ne-au primit acolo și ne-au cazat În niște barăci care Înainte fuseseră barăci pentru cai: ne-au pus să scriem niște cărți poștale unor cunoștințe și să-i anunțăm că am ajuns cu bine și că suntem bine, sănătoși și că lucrăm. După sosire a Început
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
bineînțeles, Împușcați de Gestapo, care a „pieptănat” tot terenul care În scurt timp avea să cadă În mâna aliaților. În după-amiaza zilei de 10 aprilie am ajuns În pădurea de mesteacăn de lângă orașul Weimar, adică În lagărul Buchenwald. Am fost cazați În condiții destul de „comode” față de perioadele trecute. Am aflat că lagărul nu mai este atât de plin de deținuți, deoarece zilnic pleacă de acolo transporturi mai la distanță de linia frontului. În dimineața zilei următoare, deci pe 11 aprilie 1945
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Krauss mi se pare că a spus ceva. Era mai puțin rezistent. Tata era rezistent la bătaie. Asta era istoria vilei unde ați nimerit voi, iar când au fugit nemții a rămas goală. De aceea a putut comunitatea să Îi cazeze pe cei care veneau din lagăr, care nu aveau locuință, În vila pe care eu am ilustrat-o - În calitate de... cocoș nu aș putea spune, fiindcă eram prea mic... un fel de găinușă, așa, mai mare (râde) - la un moment dat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
localitate, unde am stat patru-cinci zile. Sigur, trăiam din ce aveam asupra noastră. Ce luase fiecare. - Câți mai erau? - Erau toți cei din localitate. - În momentul arestării vi s-a spus ceva? - Nimic. Doar ne-au dus În școală. Eram cazați În clase. - Câți erați? - 60-70 de familii - În jur de vreo 200 de persoane. - Ce discutați? Ce credeați că va fi? - Nu credeam că ne vor duce de acolo. Ziceam că ne vor lăsa acolo. Și frontul era aproape de granița
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
o baracă, unde am stat la Început câteva zile. - Cum se desfășura o zi „normală”? - Făceau apel și cu noi, ne scoteau afară, stăteam, dar nu făceam nimic. Pe noi nu ne duceau la muncă. În acest lagăr a fost cazat și Sonderkommando - erau cei care lucrau la crematorii. Tot dintre deținuți. Niște aleși. Și la un moment dat, În lagărul de muncă apare scarlatina. Comandantul lagărului era un polonez - deținut. Deci apare scarlatina În baracă. Era nenorocire, că eu nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
bune și frumoase. Amical, Adina 11 (București), 26.4.1971, sâmbătă Dragă prietene, M-a bucurat scrisoarea ta plină de noutăți și surprize. Cred că Fălticenii și noua slujbă să fie benefice pentru sănătatea ta. Cum ai reușit să te cazezi?620 Ai început „una vita nuova” și aceasta poate avea o înrâurire mare asupra activității tale beletristice. Timp pentru meditație și lectură. Îmi pare chiar rău că s-au apucat să amenajeze „turistic” un colț de rai ca Dumbrava Minunată
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
în declanșarea crizei și în falimentul unor patroni. Patronii falimentari nu și-au cheltuit profiturile (200% în construcții!) cu angajații săi, nu i-a luat în concedii în străinătate, nici nu le-a cumpărat mașini scumpe, nici nu i-a cazat în hoteluri de lux. Patronii n-au decât să-și recupereze banii de unde i-au cheltuit prostește. Analizând, fie și superficial, societatea noastră, așa cum arată acum, n-ar fi de mirare să auzim că s-a construit o grupare înarmată
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
În casă și În calculatorul tău, vorbim totuși de un salt important Înainte. În cartea The Lexus and the Olive Tree am scris despre o reclamă Qwest din 1999, care arăta un om de afaceri obosit și plin de praf, cazându-se la un motel de pe marginea drumului, Într-un colț uitat de lume. Omul o Întreabă pe recepționera cu figură plictisită dacă au acolo room service și alte facilități. Ea zice că da. După aceea, el o Întreabă dacă la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
de la Yalta împreună cu masonul Churchill lăsase pe mâna lui Stalin și a evreimii sovietice statele Europei răsăritene. Sub formă legală s-a realizat o răzbunare de proporții, nemaiîntâlnită în istoria lumii: acesta fiind adevăratul holocaust. Criminalii de război au fost cazați în Secție, apoi, când a crescut numărul lor, în Celular, la ultimul etaj, pe ambele laturi. Unii militari sau membri ai organelor ordinii interne făcuseră parte din aparatele represive ale lui Carol al II-lea și Antonescu. Având conștiința încărcată
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
la cererea noastră sau la libera sa voie, prescria tratamente sau internări și lua orice măsuri sanitare. Deținuții de drept comun - viață de mizerie și promiscuitate morală Când am revenit în Aiud, în Octombrie 1944, deținuții de drept comun erau cazați în Secțiile din temnița veche, câte 10-20 inși în cameră. Trăiau o viață de mizerie și promiscuitate morală în „gașcă”, având un șef care impunea modul de viață. Alimentele la care aveau dreptul erau înjumătățite de șef, iar deținutul mânca
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Tocmai scoteam pâinea. În timp ce Nicu Mazăre ajusta crengile coroanei, eu cu Mârza Veniamin, student la arhitectură, la Iași, rupeam coltuci de pâine aburindă, servind pe ceilalți: Fierascu Ilie, Nichita Pavel, Vișan Nicolae, Stan Marin, Paul Vilescu și alții. Hodoș era cazat cu trei-patru băieți în clădirea administratorului. Văzându-ne la lucru, a coborât să dea o mână de ajutor: deși nu era îndemânatic, încerca să se facă folositor. Râvna i-a fost fatală. Înainte ca cineva să-l poată opri, a
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
mari, am fost îmbarcați și expediați la Aiud. Prin sat, lumea ieșea la porți și plângea: Dumnezeu să vă ajute și să vă apere! Gesticulam în semn de rămas bun. Milițienii porunceau amenințător: Lasă mâna jos! La Aiud am fost cazați în Secția I și a II a. Am găsit Bisericile profanate, mobilierul devastat; totuși ușile erau lăsate deschise. În timpul zilei, fiind liberi în curtea interioară, intram în Biserică și ne rugam. De câte ori ne rugam în Biserică, la 9-10 dimineața sau
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ignoranță sau interes oportunist, nu te poate stăpâni nimeni. Arestarea în masă a legionarilor La începutul lunii August au sosit două sute de arestați, mulți necondamnați, deși fuseseră arestați încă din Mai 1948. Toți erau legionari din județul Prahova. Au fost cazați într-un edificiu în aceeași curte. Ne întâlneam în timpul plimbării care nu era strict supravegheată. Între ei, inginerul Constantin Slătineanu, inginerul Gheorghe Dragon, Nicu Cojocaru, Tache Rodas și mulți alții. Se pregătea un asalt asupra „stânii” și trebuiau legați mai
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
dat ordin ca porțile să fie deschise cu forța și instigatorii să fie arestați. Au fost arestați 50 60 de muncitori, dintre care numai 30-40 erau comuniști și au fost trimiși la Jilava. În camera 6 din Reduit au fost cazați o săptămână sau două și s-a făcut mare tapaj că au fost ținuți în condiții inumane. După cercetări câțiva au fost condamnați și trimiși la Doftana. În aceeași cameră sub regim comunist, în anii 1950-51, au fost 600 de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
grăbim! Părintele își făcu cruce: „Doamne, fie voia Ta!”. Mașina trecu Dunărea și spre amiază ajunse la lunca Călmățuiului, într-o colonie de deportați, patruzeci de familii, aduse de prin toate regiunile țării, mai ales bănățeni și români macedoneni. Erau cazați în barăci, unele din lemn, altele din cărămidă, făcute încă de nemți în timpul războiului. Oamenii se strânseră în piațeta coloniei. V-am adus preot, a zis colonelul. Să vă mai plângeți că n-are cine să vă îngroape morții! Sau
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
timp să gândească altceva decât lozincile pe care le vor enunța (evreii) și pe care le vor striga în instituții, pe străzi, în ziare, la locul de muncă, acasă etc... Am fost convocat la raion. Pregătirile durau șapte zile. Eram cazați la internatul Liceului agro industrial și luam masa la Cantina-restaurant a partidului. Mi-am întâlnit doi foști colegi, Eugen Corbu și Dumitru Jalbă, care m-au pus în temă cu situația tragică a învățământului românesc. În afara discursului ideologic de la începutul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
supus la un examen scris la matematică, la română la nivelul claselor a doua și a treia primară, fiindcă, s-au scuzat, tovarășii de la cadre, care verifică și dânșii nivelul de pregătire al candidaților, nu depășesc acest stadiu. Am fost cazat în cazărmile de la Negoiești, localitate la un kilometru jumătate de șantier, unde erau cazați toți muncitorii care făceau naveta săptămânal acasă și luau masa la cantina șantierului. Dimineața făceam cursuri teoretice, iar după amiază practica, repartizați la echipele de pe șantier
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și a treia primară, fiindcă, s-au scuzat, tovarășii de la cadre, care verifică și dânșii nivelul de pregătire al candidaților, nu depășesc acest stadiu. Am fost cazat în cazărmile de la Negoiești, localitate la un kilometru jumătate de șantier, unde erau cazați toți muncitorii care făceau naveta săptămânal acasă și luau masa la cantina șantierului. Dimineața făceam cursuri teoretice, iar după amiază practica, repartizați la echipele de pe șantier. După ce m-au cunoscut, mai mulți ingineri sau tehnicieni care țineau cursuri la școlile
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]