9,035 matches
-
Gerilă, Flămânzilă, Setilă, Ochilă, Păsări-Lăți Lungilă, se întâlnesc, dupa cercetarea lui Lazăr Săineanu, în basme răspândite pe o arie geografică mai largă. Chiar în Țugulea..., cules de Petre Ispirescu, se întâlnesc Flămândul, Setosul, Gerosul, Ochilă și Păsărilă. Într-un basm ceh, personaje sunt Lungul, Largul si Agerul Ochilor; într-o poveste bretonă, Les compagnons..., personajelor din Povestea lui Harap-Alb le corespund le Mangeur (Mange-Tout), le Buveur (Boit-Tout), le Coureur (Attrape-Tout), le Tireur și Fine-Oreille. În cadrul drumului inițiatic al eroului, ultima secvență
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
de lucru al Comitetului, făcând din el un organism dinamic, care menține un dialog susținut cu statele părți. Am câștigat experiență și am fost invitat la numeroase reuniuni ca reprezentant al Comitetului, în țări ca Danemarca, Elveția, Tadjikistan, Georgia, Republica Cehă, Belgia și altele. Am participat activ la elaborarea principalelor Recomandări generale adoptate de Comitet privind combaterea discriminării față de popoarele indigene, de străini, în justiție, privind măsurile speciale și altele. Am inițiat și am coordonat elaborarea Recomandării privind discriminarea față de romi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
în acest timp au fost conserve din carne de cal. Bărbatul și femeia îl abuzau sexual, apoi îl giugiuleau în cehește cu drăgălășenii perverse, adresate unui copil de cinci-șase ani. Așa se face că Stefan nu mai suporta sonoritățile limbii cehe. Mal l-a adus pe Stefan lui Celeste, i-a servit o relatare milostiv abreviată despre anii pierduți din viața puștiului și a sfătuit-o să-i vorbească în franceză sau să-l învețe engleza. Nu i-a spus că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
tot mai apropiați, mama puștiului era tot mai nemulțumită de acest fapt. Cu cât insista el mai mult să-l adopte pe copil, cu atât mai vehement refuza ea. Mai mult, încerca să-l educe pe Stefan în stilul aristocrației cehe, din mijlocul căreia fusese răpită de naziști - cu lecții de limbi străine, tradiții culturale și obiceiuri europene -, ignorând amintirile pe care i le dezgropa copilului. — Copilul îi aparține mamei. Chiar și un avocat ratat ca tine ar trebui să cunoască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Praga anului 1945, după trei ani de violuri și mâncare pentru câini. — Te descurci tu. Sau găsești alte mizerii de-ale Celestei, de după război, cu care s-o ataci. — Cum ar fi faptul că îl învață sârguincioasă pe Stefan limba cehă? Mal, nu bea, nu se culcă cu alții și nu-l bate pe băiat. Nu poți să-i smulgi custodia unei mame naturale doar pentru că trăiește în trecut. Mal se ridică în picioare, simțind că-i plesnește capul. Atunci trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
așezate un crucifix mare de argint și o serie de cutiuțe, tot de argint, din secole trecute. Când ne-am așezat din nou la masa înstelată, mătușa a reînceput poveștile. Eram foarte prieteni cu un mare sculptor englez de origine cehă, Franta Beltsky, stabilit la Londra. Um pluse cu sculpturile lui toată Londra, printre altele era auto rul fântânii de la Festival Hall. Îmi făcuse și mie o sculp tură în mărime naturală, pe care și-o pusese în gră dină. Mi-
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
așezate un crucifix mare de argint și o serie de cutiuțe, tot de argint, din secole trecute. Când ne-am așezat din nou la masa înstelată, mătușa a reînceput poveștile. Eram foarte prieteni cu un mare sculptor englez de origine cehă, Franta Beltsky, stabilit la Londra. Umpluse cu sculpturile lui toată Londra, printre altele era auto rul fântânii de la Festival Hall. Îmi făcuse și mie o sculp tură în mărime naturală, pe care și-o pusese în gră dină. Mi-a
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
cel de-al doilea termen exprimând caracterul înnăscut, natural al nevoii. Cuvântul din engleza veche need a fost preluat din limba germană și își are originea în nauthiz (germana preistorică), iar termenii ne-germanici înrudiți (nautin prusaca veche și nyti cehă) arată trecutul "întunecat" al termenului, sensul inițial al cuvântului fiind cel de necaz, pericol, circumstanțe dificile (Dicționary of word origins, 1991). Cuvântul românesc "nevoie" are origine slavă (nevolja, nevolje), sensul inițial fiind cel de forțare, obligare, străduință (Dicționarul etimologic al
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
discotecă populară În Craiova, și cu care ți-ai petrecut călătoria, se Întoarce, face un gest scurt cu bărbia spre geam și zîmbește. Da, clar, ce belea, unde am ajuns! Nu-ți vine să crezi! În centru vă așteaptă omologa cehă a ghidului vostru, vă vorbește Într-o germană fluentă, știe și cîteva cuvinte românești și vă Îndrumă spre o clădire În care semnați niște hîrtii. De ce? Așa, În caz că... În caz că ce? În caz că apar probleme. Ce probleme? Voi În sine sînteți o
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
din nou într-un magazin alimentar unde am intrat să-mi cumpăr ceva pentru prânz. Ne salutăm din nou și-l întreb dacă nu cumva și el merge la Santiago. Imi răspunde că da. Aflu că se numește Petru, este ceh și a pornit pe jos tot de la Genova. Este în vacanță, nu a plecat pentru motive religioase, nu este catolic. Incerc să-l ajut cumva și-i explic că aș vrea să-l pun în contact cu cineva din confraternitatea
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
despre epopeea construirii autostrăzii Lincoln. —Și ai parte de toate astea cu numai 8,25 dolari. Îți vine să crezi că unora li se pare scump? — E jaf, spuse Karin. —Nu-ți vine să crezi de pe unde vin oamenii. Republica Cehă. Bombay. Napoli, Florida. Lumea se oprește, în general, să vadă păsările. Păsările astea încep să devină incredibil de celebre. Avem de zece ori mai mulți turiști veniți pentru cocori decât acum șase ani, așa zice șeful meu. Păsările astea ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
doi bărbați și două femei se apropiară și se opriră În apropiere. Aveau trupuri groase și Îndesate, tenul de un roșu Întunecat, părul des, de culoarea caramelelor, ochii tulburi, figurile lătărețe, turtite și unsuroase ale neamurilor slave - de lituanieni sau cehi - și priviră, cu un aer tîmp și animalic chipul mortului, după care se apucară să discute Între ei cu glas aspru și răgușit Într-o limbă ciudată. Iar acum unii dintre cei de față Începuseră să se retragă, mulțimea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
În mod ciudat incitat. M-am purtat cât am putut de bine cu tine, având În vedere faptul că am fost mințit. — Suferim cu toții de insuportabila ușurătate a ființei 1, spuse Kitty, ca o scuză vagă. — La dracu’ cu scriitorii cehi! izbucni el. Haide, nu fi lașă! Viața e la fel peste tot, draga mea. — Nu vreau să fiu singură, departe de ai mei până or să moară, și să mă prefac fericită. Credeam că puterea, banii, lucrurile de felul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Tito Colliander, Calea asceților, Humanitas, 2003, p. 78 footnote>, iar ”lenea spirituală îl caracterizează pe iubitorul surprinzător de neprețios al kitsch-ului”<footnote Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității, Editura Polirom, Iași, 2005, p. 252 footnote>. Psihologul american, de origine cehă, Stanislav Grof afirmă că ”impulsul de a crea este adeseori ca o forță primordială care reflectă inimaginabila bogăție și abundență interioară a Divinului”<footnote Stanislav Grof, Jocul cosmic, Editura Antet, 2004, p. 48 footnote>, ”alte dimensiuni importante ale procesului creator
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
spui că gagicile din Cehia se fac așa frumoase numai ca să concureze cu niște clădiri? — Și ce vezi rău În asta? Femeile de piatră pot sta goale tot anul, pentru că pe ele nu le deranjează frigul sau zăpada. În Republica Cehă, noi nu prindem decît vreo două luni de vară, se ne bucurăm și noi că stăm goale. — Milenei Îi place foarte tare să stea dezbrăcată, confirmă și Tiffany. Băiatul strînge clipboardul la piept, ca și cum ar vrea să-și țină În loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
progresului tehnic, prin manifestările teatrale iconoclaste din cabaretele anilor 1914-1918, prin luările de poziție ale unor scriitori precum K.S. Neumann, Karel Teige și Viteslav Nezval. În 1921, Marinetti va face chiar o vizită la Teatrul Svanda din Praga, însă avangardiștii cehi se vor arăta atrași mai degrabă de experiențele „cubo-futuriste” ale lui Apollinaire și de futurismul rus al unor Maiakovski, Hlebnikov și Krucenîh. Influența limbajului zaum va avea efecte nu doar asupra poemelor unor Vancura și Nezval, ci și asupra teoriilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
o asimila. (...) Ce lesne e să reduci sufletul lui Sadoveanu la sufletul slav și ce penibil e să afli - ceea ce demonstra foarte bine Gh. Lazu pe la 1898 - că sufletul «poetului țărănimii», Coșbuc, se găsește nefelurit în poeziile populare sîrbești sau cehe. În lipsa acestui suflet, am fost nevoiți să ne împrumutăm de aiurea, și iată ceea ce face situația noastră de plîns. Dacă o orientare literară străină e întotdeauna un folos, un suflet străin e întotdeauna o primejdie” (idem., p. 25). În ciuda opoziției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Edificiul, publicație de artă și arhitectură) sau Disk — sînt menționate cu regularitate încă de la transformarea explicită a revistei românești în organ al artei de avangardă. La rubrica de „reviste” a nr. 47 este semnalat — fără alte comentarii — „Zone pamflet internațional ceh”. În nr. 48 e „listată” revista Pasmo, director Cetnik, Praga, căreia în numerele viitoare îi vor fi rezervate și reclame. Nr. 49 conține prima semnalare a publicației Veraikon „75 Stefanikowa Irida cis Praga”, iar în numărul 50-51 este reprodus un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Praga”, iar în numărul 50-51 este reprodus un Peisaj al lui Teige, participant la expoziția internațională a Contimporanului. Catalogul expoziției indică prezența a trei peisaje ale artistului cehoslovac. Numărul 52 semnalează revista „Pasmo cinema-teatru-dans-muzică cea mai vie revistă a modernismului ceh” și caracterizează lapidar participarea cehoslovacă la amintita expoziție internațională: La CEHOSLAVIQUE par Mr. Charles Teige expose des blancs-noirs rapellant un fauvisme dans l’abstrait tres vif et bien slave. (De remarcat accentul asupra „specificului” slav...) Numărul 53-54, consacrat arhitecturii moderne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Il pense la maison non pas par l’exterieur mais par l’interieur. Pure de lignes comme un péplum. Față de această semnalare, unde accentul cade asupra constructivismului arhitectural, semnalarea din numărul 55-56 despre Pasmo no. 9 se oprește asupra „artistului ceh Sima cu articole de Ribemont d’Essique (sic!), Cernik”, iar cea din nr. 57-58 se referă și la futurism: „Pasmo 10 director Cernik Brno-Julianov colaborează R. Myzet, Krejkar, Halas. Remarcăm un articol despre futurism de K. Teige și studiul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Mai substanțială și oarecum „panoramică”, semnalarea numărului 13-14 din Pasmo (în Contimporanul, nr. 60, septembrie 1925) conține prima referire la Roman Iacobson — membru marcant al școlii lingvistice de la Praga — prezentarea incluzînd, în final, și o observație comparatistă privind înrudirea avangardei cehe cu cea germană: „Text de Roman Iacobson, Otto Nebel, Sarvilar Seifert, Hans Richter, Et. Haluza, Fr. Halas, Elie Faure, Sclorkij, arhitectură de Mies von der Rohe, de Carbusier (sic!), Eygen Linharts, Heytum, Adolf Loos. Fotografii de Rosler. Picturi de Teige
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
germană: „Text de Roman Iacobson, Otto Nebel, Sarvilar Seifert, Hans Richter, Et. Haluza, Fr. Halas, Elie Faure, Sclorkij, arhitectură de Mies von der Rohe, de Carbusier (sic!), Eygen Linharts, Heytum, Adolf Loos. Fotografii de Rosler. Picturi de Teige, Matulka. Avangarda cehă vădește înrudiri apropiate cu cea germană”. Următoarele semnalări ale publicației ies, cumva, din zona arhitecturală către poezia unor importanți reprezentanți ai avangardei cehe: „Pasmo 1-2 revista modernă cehă, publică articole de Cerik, Ribemont d’Essaignes, urbanism de Malespine, clișee după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Rohe, de Carbusier (sic!), Eygen Linharts, Heytum, Adolf Loos. Fotografii de Rosler. Picturi de Teige, Matulka. Avangarda cehă vădește înrudiri apropiate cu cea germană”. Următoarele semnalări ale publicației ies, cumva, din zona arhitecturală către poezia unor importanți reprezentanți ai avangardei cehe: „Pasmo 1-2 revista modernă cehă, publică articole de Cerik, Ribemont d’Essaignes, urbanism de Malespine, clișee după teatrul lui Altman (Rusia), Cerny, Sima, Koch, Picasso etc. etc.” (Contimporanul, nr. 63). „Pasmo, Cehoslovacia, director Cernic, K. Teige. Articol despre cabaret și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Linharts, Heytum, Adolf Loos. Fotografii de Rosler. Picturi de Teige, Matulka. Avangarda cehă vădește înrudiri apropiate cu cea germană”. Următoarele semnalări ale publicației ies, cumva, din zona arhitecturală către poezia unor importanți reprezentanți ai avangardei cehe: „Pasmo 1-2 revista modernă cehă, publică articole de Cerik, Ribemont d’Essaignes, urbanism de Malespine, clișee după teatrul lui Altman (Rusia), Cerny, Sima, Koch, Picasso etc. etc.” (Contimporanul, nr. 63). „Pasmo, Cehoslovacia, director Cernic, K. Teige. Articol despre cabaret și circ de Moholy Nagy, articol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Schlemmer, poezii de Halas și J. Seifert” (Contimporanul, nr. 64). „Pasmo 8 dir. A. Cernik, Praga. Poezii de Seifert, articole de Nezval, Frejka, Honzi, Barian” (Contimporanul, nr. 67, 1 iunie 1926). După această ultimă prezentare a revistei Pasmo, singura publicație cehă de avangardă aflată în atenția „contimporanilor” va fi Horizont. Prezentarea (entuziastă a) primului număr în Contimporanul, 73, februarie 1927, ține să arate - pedagogic - că „Printre micile popoare din răsăritul Europei, Cehoslovacii s’au făcut cunoscuți încă dinainte de independența lor ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]