2,707 matches
-
și soare. Parte din munca ei, a presupus, era să se spetească cu turiștii de la zece dimineața. - Sper că nu te-am deranjat, a zis ea. Mi-ar părea rău ca ei să te fi deranjat. Dar n-avem multe celebrități locale cu care să ne lăudăm În fața lor. - Nu-ți face griji. Drumu-i lung, incomod și urcă În pantă. Abia de suie vreunul până acolo. A invitat-o să ia loc, iar ea s-a așezat. I-a cerut chelnerului
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
de sorginte creștină -, În timp ce opozanții care și-au asumat gesturi publice de protest Împotriva abuzurilor dictaturii denotă prin acțiunile lor un fel de practici neconforme cu statutul unui român adevărat. Nu a fost exclusă nici ipoteza unei dorințe acute de celebritate și de oblojire a unor frustrări cauzate de nerealizarea profesională sau de neîmplinirea În viața de familie. Istoricul Dennis Deletant, În cartea sa Ceaușescu și Securitatea. Constrângere și disidență În România anilor 1965-1989, distinge Însă În comportamentul românilor care se
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
pierderea unei stări (prima copilărie, forța vârstei tinere), ceea ce constituie, în mare parte, semnificația sa negativă. Dinții pot fi clasificați în patru grupe, în funcție de proprietățile lor simbolice: - incisivii, care apar în prim-plan, sunt expresia deschiderii inimii (zâmbetul), renumelui și celebrității; - caninii, care sfâșie, sunt expresia ostilității, agresivității și ambiției; - molarii, care servesc la masticarea lentă și riguroasă, sunt expresia perseverenței și a solidității; - măselele de minte, care atestă maturitatea, sunt, după cum o indică și numele, expresia rațiunii și a cunoașterii
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
puternic (2); sclav (2); societate (2); specie (2); superioritate (2); tata (2); tîmpit (2); umanitate (2); zăpadă (2); agricultor; amabil; animală; antropologie; apropiat; armonie; avocat; bani; băiat; bătrîn; bestie; blînd; blîndețe; bun și rău; buni; bunicul; calitate; caracter; casă; căutare; celebritate; cerință; cetățean; chimie; cîine; complexitate; complicare; comunicare; conștiință; corp; creier; cuminte; cumsecade; cunoaștere; cunoscut; cunoștință; curaj; cuvîntătoare; darnic; de nimic; de tablă; de treabă; dezamăgire; diferit; dificil; domnișoară; dreptate; entitate; eseu; fată; față; ființă primordială; ființă umană; ființă umană; ființă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pană (2); pictor (2); poetă (2); portret (2); prost (2); Pușkin (2); român (2); română (2); sensibil (2); sentiment (2); sentimente (2); stilou (2); tînăr (2); adevărat; admirabil; aerian; aiurit, visător; Ana Blandiana; anonim; Arghezi; avion; basm; bun; capodoperă; călimară; celebritate; chinuit; ciudat; cîntăreț; compune; condei; contemporan; creativ; creativitate; cunoscut, renumit; cunoștință; deosebit; divin; dor; dragoste; dramatic; dramaturg; el; eleganță; eminent; emoții; epic; epigon; erau; erou; etern; eu; euforic; eul liric; eul; excentricitate; exeget; face; faimos; fantezie; faur; flămînd; flori; foaie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
părți a discuției, participanții discută, de obicei, despre campaniile electorale și, uneori, despre campaniile care susțin cauze referitoare la școli, echipe sau chestiuni locale. Campaniile implică folosirea sloganurilor, a purtătorilor de cuvânt, a afișelor, a cântecelor, a baloanelor și a celebrităților. Apoi, moderatorul le cere participanților să elaboreze o campanie care să îi determine pe alți tineri să facă un anumit lucru - poate să mănânce mai multe fructe sau legume, să facă mai multe exerciții fizice sau să evite consumul de
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
aparține și de care se simte legat. Legat, în toate sensurile posibile. Dar procesul e lent, complicat, cu retractări abia vizibile, și cauzele, greu de înțeles. Deși dezamăgit că țara nu putea să-i ofere ceea ce aștepta de la ea, adică celebritatea, în 1946 Cioran aproape se temea c-ar putea să se înstrăineze. „La ce îmi servește aici c-am publicat cinci cărți în România?” (5 iulie 1946 Ă 6), se întreba la un moment dat, pentru a continua: „Nimeni nu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
de ipoteză, confirmată în bună măsură chiar de Cioran, adevărul pe care opțiunile sale îl instituie e ceva mai complex. Pe de o parte, el e încântat într-o vreme de Paris, însă nu pentru că i-ar fi adus consacrarea, celebritatea, gloria, adică nu pentru că i-ar fi satisfăcut orgoliul rănit de neputințele României, ci, paradoxal, pentru că Parisul e locul pierzaniei. Scepticismul lui găsește aici locul potrivit pentru a-și întinde tentaculele prin care soarbe seva vitală. Prin urmare, aici, la
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
un schit cu resturile de ambiție și de orgoliu ce mi-au rămas” (idem). Numai că sfaturile acestea imperative, exprimând voința disperată a lui Cioran, nu devin foarte ușor fapt. Oricum, a trecut în etapa căutării anonimatului și a repudierii celebrității. Transcrie din Cocteau, pe care recunoaște că l-a disprețuit, următoarea cugetare: „Să nu aspirăm niciodată la glorie, care nu e decât o farsă. (Nu ne putem imagina o floare ce ar visa să sfârșească într-o vază...” (III, 15
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
noastre valori, de la o lipsă de încredere în sine” (I, 62). Or, după o astfel de opinie, Cioran își afirmă nevoia fanatică de a fi cunoscut: „Iar când ezit să-mi recunosc un merit cât de mic, râvnesc la o celebritate cosmică, aș vrea să fiu cunoscut de tot ce trăiește, de-o musculiță, de o larvă” (idem). Chiar când crede că a cucerit Indiferența, Cioran constată că nu se poate elibera tocmai de rădăcinile acestei neîncrederi: „Iarăși chinurile îndoielii de
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
II, 179). Paranteza aceasta din urmă spune mult despre ezitările lui Cioran. Disprețuiește gloria, îi găsește cauzele în golul interior, crede eventual în orgolioșii care sunt damnați și infirmi, dar în același timp nu-și poate anula cu totul obsesia celebrității, nemaisusținută, oricum, de chemarea spre faptă din tinerețe. N-are importanță faptul că îi este rușine de nevoia ascunsă de glorie. „Simpla idee că aș putea râvni la glorie mă umilește, mă pierde în propriii ochi. M-am săturat să
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Simpla idee că aș putea râvni la glorie mă umilește, mă pierde în propriii ochi. M-am săturat să-mi fie rușine de mine însumi” (I, 71), spune într-un loc. Altundeva, după ce consideră că un om care aleargă după celebritate nu e în toate mințile, crede că rugăciunea lui Reverdy, „Fă, Doamne, să rămân neștiut!”, deși frumoasă, nu e sinceră. La câteva rânduri distanță, constată acest lucru pornind de la sine: „Cu fiecare zi, imaginea pe care mi-am făcut-o
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
pe care își închipuie că le are. Ar ajunge astfel la modestia care înseamnă fericire. „Trebuie o doză de vanitate și de orgoliu ca să suferi și să te plângi de ceea ce ți se întâmplă” (II, 24). Sintetizând, să reținem că celebritatea e lucrarea diavolului și că înseamnă distrugere și sterilitate. Citim într-un loc: „De două lucruri sunt convins: alcoolul și celebritatea sunt lucrări ale diavolului. Să nu cazi în patima celui dintâi, să n-o cauți pe cea de-a
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
de orgoliu ca să suferi și să te plângi de ceea ce ți se întâmplă” (II, 24). Sintetizând, să reținem că celebritatea e lucrarea diavolului și că înseamnă distrugere și sterilitate. Citim într-un loc: „De două lucruri sunt convins: alcoolul și celebritatea sunt lucrări ale diavolului. Să nu cazi în patima celui dintâi, să n-o cauți pe cea de-a doua. Două primejdii care nu mă pândesc, chiar dacă în tinerețe am trecut foarte aproape de prima” (II, 213). Altundeva, conchide că „venirea
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
în cursul serii o sticlă de whisky, că e în pragul sinuciderii, că-i e frică” (II, 211). Dimineață, din nou telefon. Ionescu se plânge și protestează că nu mai e jucat în Germania. Comentează Cioran: „E limpede că pierderea celebrității îl scoate din minți” (idem). Oricum, Cioran îi spune că „toate astea n-au nici o importanță și că problemele lui (celebritatea, dragostea etc.) nu se pot rezolva prin alcool” (idem). Mai mult, sfatul, surprinzător, al lui Cioran: „Astăzi i-am
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
telefon. Ionescu se plânge și protestează că nu mai e jucat în Germania. Comentează Cioran: „E limpede că pierderea celebrității îl scoate din minți” (idem). Oricum, Cioran îi spune că „toate astea n-au nici o importanță și că problemele lui (celebritatea, dragostea etc.) nu se pot rezolva prin alcool” (idem). Mai mult, sfatul, surprinzător, al lui Cioran: „Astăzi i-am spus: nu bea, dacă simți că ai poftă să bei, ia o carte de rugăciuni, spune o rugăciune” (idem). Pe Ionescu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
mult, sfatul, surprinzător, al lui Cioran: „Astăzi i-am spus: nu bea, dacă simți că ai poftă să bei, ia o carte de rugăciuni, spune o rugăciune” (idem). Pe Ionescu, ce-i drept, îl sperie și intrarea la Academie, adică celebritatea maximă, consacrarea definitivă. Iată următoarea întâmplare: „Ieri, alegerea lui Eugen la Academie. Mi-a spus, îngrozit: «E pentru totdeauna, pentru veșnicie.» Ă Îl liniștesc: «A, nu, gândește-te la Pétain, la Maurras, la Abel Hermant și la alții. Au fost
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Mă revolt împotriva grandomaniei altora pentru că nu mai am șansa de a-i simți avantajele. Într-adevăr, sunt lecuit de toate delirurile și, în ascuns, regret amarnic. Pizmuiesc nebunia lumii întregi” (III, 132). Avantajele pozitive Ă ale grandomaniei, gloriei, orgoliului, celebrității, în fine, ale sănătății Ă sunt substituite de Cioran cu avantajele negativității, ale bolii, absenței, morții, anonimatului. Dar poate el să nege până la capăt orgoliul și să facă apologia retragerii? Deocamdată, alte ipostaze ale admirației pentru cei care au reușit
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
care au reușit în acest exercițiu de retragere din fața vanității. „E mai multă noblețe în anonimat decât în larma, în tapajul ce se face în jurul unui nume”, spune Cioran la un moment dat. Și continuă: „Merită dispreț oricine aderă la celebritatea sa, oricine nu se simte umilit și ofensat de ea” (I, 47). În plus, „Preferința mea se îndreaptă clar spre cei care-au scăpat de Faimă” (I, 171). De ce? În fond, la Cioran toate valorile sunt reprezentate de reversul lor
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
justificată, e o lașitate în plus. Spune Cioran: „Modestia nu cade niciodată pradă deznădejdii. Acesta e privilegiul și tara orgoliului” (III, 243). Cum să înțelegem o astfel de schimbare radicală a raportului cu ceilalți când în Cioran zvâcnește încă nevoia celebrității? „În ciuda groazei pe care mi-o inspiră oamenii, constată mirat și pe jumătate dezamăgit, mă resemnez cu greu să nu însemn nimic pentru ei. Atare inconsecvență mă face să sufăr și mă umilește” (I, 359). La drept vorbind, observă cu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
existente în afara unei astfel de soluții, pentru care pare să nu fie făcut, există reversul născut nu din neputință, ci din convingere. Refuză Ă teoretic Ă orice fel de exhibiționism, dar știe că eului Ă a se citi vanității, gloriei, celebrității Ă nu i te poți sustrage. „E o tâmpenie să pretinzi că renunți la eu, la amorul-propriu, la vanitate și la orgoliu: toate acestea nu pot fi depășite, iar de îndată ce-ți închipui că le-ai depășit, cazi într-
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
bunicului său din Tecuci, familia lui mutându-se ulterior la București. Cea de a doua soție a scriitorului, Christinel Cottescu, a fost tot tecuceancă iar sora ei, Lizette, avea să se căsătorească cu compozitorul și dirijorul Ionel Perlea, o altă celebritate a lumii. Prin Tecuci a trecut și scriitorul și teologul Mircea Vulcănescu. Aflat în refugiu, Mircea Vulcănescu și-a trecut examenul de capacitate la Gimnaziul Real din oraș (devenit liceul la care am absolvit și eu), ulterior continuându-și studiile
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
acum, când conducătorii de astăzi se cred democrați, se manifestă o aprigă prigoană împotriva celor care vor să afle doar adevărul despre acele vremuri și nu ca să se răzbune. Dar această zonă a dat țării și lumii și altfel de celebrități, oameni care au construit orașul aproape așa cum este astăzi. Printre aceste personalități poate sta la loc de cinste Anton Cincu, născut în Tecuci și demnitar la mijlocul secolului al XIX-lea în Tecuci. Mama lui Anton Cincu, serdăreasa Smaranda, supranumită doftoroaia
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
va face cu cele pe care i le pune la dispoziție descoperirea mea, ne putem lesne închipui... Toate faptele mele le-am subordonat acestui raționament... Am fost un om sărac, am avut o nevastă și trei copii... Universitatea îmi oferea celebritatea, industria bani. Avere! Ambele căi erau însă pline de primejdii. Ca să apuc pe una dintre ele ar fi trebuit să public rezultatele cercetărilor mele, riscând fie distrugerea științei, fie prăbușirea economiei. Sentimentul răspunderii m-a obligat să urmez alt drum
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
generale despre Veneția: * repere geografice * repere în istoria Veneției * reprezentări artistice ale Veneției (literatură, film, pictură, sculptură, muzică etc.) * obiective turistice. Concluziile se consemnează pe un poster și se prezintă de către fiecare grupă. Secvența 3 Se inițiază o dezbatere despre celebritatea Veneției: Ce a făcut-o celebră? În ce măsură reprezentările ei artistice în literatură, film, muzică, pictură au contribuit la această celebritate? În ce măsură a contribuit istoria ei? De ce este azi o atracție turistică? Câți dintre turiști văd azi în Veneția un oraș
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]