2,130 matches
-
țară, n.n.), Mormolocul (Sicu și Nițescu), Doamna Ministru (B. Nușici), Patima Roșie (Mihail Sorbul), Idolul și Ion Anapoda (G.M. Zamfirescu) și Kathelin (fără autor, n.n.)”. b. „Activitatea dv., foarte bună” După cum se va putea constata imediat, chiar și cenzorii erau... cenzurați sau, mai bine zis, controlați „la sânge” pentru ca nu cumva să se abată de la „calea justă”. Împuternicitul din Bârlad avusese o astfel de inspecție consemnată de V. Ionescu În felul următor: „Activitatea de la ziar, tipografie și stația de radioficare, a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ai săi aveau nevoie de liniște pentru a construi mai departe socialismul victorios așa că nu trebuiau deranjați nici măcar cu o virgulă pusă unde nu trebuia și În fond, de asta erau plătiți regește tovarășii cenzori. Chiar și autorii sovietici erau cenzurați iar cea mai bună dovadă poate fi adresa nr.1897/8 mai 1959 trimisă de Direcția Generală de la București Împuternicitului de la Bârlad. Pe lângă alți autori străini și români, apăruse și numele dramaturgului Leonid Leonov de la care ai noștri
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pînă În prezent”. La câte greșeli gramaticale făcuse și avea să facă În cariera sa de corector ideologic acest Radu Costache, oricine Își poate da seama cam câte clase făcuse dar, mai ales, pe cine pusese partidul comunist să-i cenzureze pe Paul Everac, Mihail Sorbul, Marcel Proust, ș.a. ț. Planuri de muncă (grea?!?) În acele timpuri În care totul se dirija din altă parte și de la alt nivel și niciodată de unde ar fi trebuit, totul se baza pe planuri de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
drept altfel decît obiceiul pămîntului românesc”. Se pare că, la aniversarea a 100 de ani de la câștigarea Independenței Naționale a României, În 1977, Nicolae Ceaușescu a decis, pe lângă multe alte mici sau mari libertăți și reforme, desființarea cenzurii presei. Se cenzura și la case mai mari...! Afară cu mareșalul Jukov din presa românească! CAPITOLUL IV PĂRINTELE GHEORGHE SOFIANU ȘI SECURITATEA Probabil că nu există om trecut de 30-35 de ani din orașul Vaslui sau de pe cuprinsul protopopiatului adiacent zonei, care să
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
m-a întrebat dacă am un pix. În situația dată chiar dacă n-am cunoștințe electronice, m-am întrebat pentru o fracțiune de secundă ce rol are pixul în contactul dintre om și calculator, dar bunul simț din mine mi-a cenzurat normala întrebare „de ce?” și m-a îndemnat să răspund afirmativ. Prima bătălie fiind cucerită (de băiat bineînțeles) m-a îndemnat cu cinism: „Bine. Scrieți-vă numele”, și a dispărut din nou. De emoție nici măcar nu mă așezasem pe scaun, așa că
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
memoriile, acestea vor fascina lumea. A avut puține cuvinte de laud) pentru autobiografia Goldei Meir, publicat) recent. O carte care a dezam)git. Sunt de acord cu el. Doamna Meir, o femeie cu o personalitate puternic), pare s)-si fi cenzurat cele mai profunde sentimente, adoptând În cartea ei stilul politicos specific Congresului american - de genul „distinsul domn din marele stat Arkansas...”. Motivația să este, evident, politic). Identificat) Inc) total cu guvernul Israelului, Golda Meir nu vrea s) ofenseze său s
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
o forțăm, ca o descărcare. Îmi amintesc ce exces de idei aveam cu toții. Piesa părea În pericol de a fi distrusă de efervescența invențiilor colective. Îi Încurajam pe actori să-și dea drumul la tot, bun sau rău, să nu cenzureze nimic, apoi le dădeam noi sugestii, dar nici ele nu erau selectate. Banal ori fantastic, totul era de Încercat. La sfârșitul zilei nici nu mai conta cine și ce a inventat, dacă invenția era bună. Și era bună dacă servea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
seara premierei pe trei puncte: 1. instalarea brutală a detectoarelor metalice a creat o atmosferă glacială și tensiuni de care arta trebuie să fie mereu liberă; 2. amenințarea sub care se aflase proiectul, șantajat continuu cu oprirea fondurilor, arăta că cenzura continua să existe, chiar dacă sub alte forme; 3. recunoașterea publică pe care am rostit-o mulțumind lui Iliescu ironiza, poate În mod prea subtil, faptul că fusese nevoie de aprobare „de sus“, subliniind dependența artei de controlul politic. Dar cuvintele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
ce ne incumbă în atari împrejurări este și cea de a-i atrage atenția și de a nu-i ascunde blamul nostru, dar trebuie să existe și aici o măsură, o cuviință, un respect al libertății celuilalt, care să ne cenzureze excesul moralizator, cu atât mai mult cu cât fiecare știm foarte bine că nici onorabilitatea noastră nu e perfectă. Există firește o limită a răbdării față de abaterile prietenului, dar această limită trebuie să fie cât se poate de largă : acesta
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
O scrisoare foarte lungă, burdușită de repetiții, interjecții și adjective calificative. Asta mi-ar lua multe ore ca s-o recitesc. Dimineața m-am trezit cu un gust foarte amar în gură: am avut un vis curios! În acest vis, cenzurat la trezire, tu îmi repetai fără oprire în românește: am văzut în fiecare zi o primejdie și am căutat... Ce curios, sunt exact cuvintele pe care mi le-ai scris! Ce primejdie? Mă simt foarte, foarte obosit și foarte, foarte
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
în vizită în Suedia! Vedeam un nor alb pe cer, Pierre se pregătea să plece în Elveția, să urce pe muntele Rigi! Vizita criticului Jan Olov Ullén, spre a face un interviu pentru radio. Un stil sobru, m-am simțit cenzurată de celebritatea lui, dar până la urmă totul a fost bine. Birgitta Wergelius de la televiziunea finlandeză, va face un film despre mine, filmările vor avea loc pe 11 și 12 noiembrie. La Musikhuset - concert Pendereski cu Rostropovici. Sublim! Corzile violoncelului fluturau
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
numai binele. După plecarea lui am simțit o împunsătură în inimă la gândul că poate Rune venise ca să primească ceva, puțină căldură care să-i calmeze bătăile inimii aprinse misterios. Dar ceva m-a reținut, am devenit puritană, m-am cenzurat nepermis de mult? M-am gândit la Dagmar? Sentimentele unui om de șaptezeci de ani, un gentleman frumos, arătând ca un bărbat de patruzeci de ani, sunt luate în râs aici, în Suedia. Ca scriitor, iubindu-i pe oameni și
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
de patruzeci de ani, sunt luate în râs aici, în Suedia. Ca scriitor, iubindu-i pe oameni și tot ce ține de infernul și paradisul naturii lor, am avut un hiatus în a-mi exprima clar căldura omenească, m-am cenzurat și m-am rănit drept în inimă. Cu Dan Shafran și soția lui, Doina, pentru a o întâmpina pe Ileana (Mălăncioiu) pe aeroportul Arlanda. Ileana și cu mine ne vom duce la Festivalul de poezie de la Visby și va sta
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
cum eram siguri că se va întâmpla (ba mai târziu a ajuns ministru), și prin acest gest de camaraderie domnișoara G. a devenit modelul uman, idolul nostru absolut. Sunt sigur că mulți elevi o visau (libertinajul oniric al acelor timpuri cenzurând totuși, spontan, excesele chiar în vis)... Cu anii, însă, o uitasem, pentru că ea plecase în Germania; pentru că totul s-a schimbat și sentimentele s-au atenuat, și vremurile... * Și tocmai aici, stând amândoi pe o bancă, Teodosie (care refuză să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de popularizare, și lucrări de memorialistică. Prima dintre acestea, referitoare la activitatea sa în cadrul M.N.A. până în anul 1956, a fost predată spre publicare înainte de căderea regimului comunist în 1989, motiv pentru care, la indicația editurii, a fost nevoit să o cenzureze, în cele din urmă fiind tipărită postum Cea de a doua lucrare, apărută tot postum, Vladimir Dumitrescu a dedicat-o perioadei petrecute în închisorile politice comuniste (22 iulie 1952-28 mai 1955), din pricina, consemnată explicit, activității desfășurate între mijlocul anilor ’1930
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Stere Mihalexe, român macedonean, a dat dispoziții ca toți evreii majori, până la o anumită vârstă, să iasă la curățirea zăpezii căzute în mare cantitate. Imediat, presa adversară a atacat acest „procedeu barbar” - căci generalul Antonescu nu admisese să se instituie cenzura asupra criticilor aduse legionarilor, susținând că presa „liberă” trebuie să-și spună părerea, iar cea legionară poate răspunde, restabilind adevărul, dacă acuzațiile nu sunt întemeiate (bine înțeles că, după Ianuarie 1941, când n-a mai fost vorba de legionari, ci
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
de viață axat pe valori materiale (nici la noi nu erau frustrătile atât de mari ca să fim ridicoli!), pe snobism, ostentație și lux. Am fost, carevasăzică, fiii lumii largi căreia credeam că îi suntem parte. 2. Exilarea 2.1. Generația cenzurată Mama nu și-a potolit niciodată mirarea că fiica ei are accese de furie și plâns când citește un document de partid. Ghicitul în cafea era acceptabil, dar cel în „documente” părea complet tembel. Rațiunea neîncrederii ei (pe care tata
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
înverșunare, dar eu sunt jucător de șah și joc ca să câștig partida, nu-mi plac remizele, cu atât mai puțin cele de salon. NR: Cum nu ținem să facem ordine în simpatiile și antipatiile nimănui, nu ne-am permis să cenzurăm opiniile colaboratorului nostru despre dl Nicolae Manolescu. Sperăm că nu ne-o va lua în nume de rău, însă, dacă noi avem cu totul alte păreri. Între altele, socotim că s-a glumit prea mult pe seama unui așa-zis antisemitism
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
cruțare. Dacă aș fi fost de față, poate că le-aș fi atras atenția plângăcioșilor că nu toți scriitorii au fost umiliți. Căci mai depindea și de ei... Dar nu eram acolo, povestesc toate astea din auzite. Și, oricum, nu cenzura politică mă interesează acum. Cei doi poeți francezi au abordat până la urmă un alt subiect, și anume cenzura economică. Spre stupefacția lor, intelectualii români păreau că nu pricep mare lucru. Eu unul nu mă mir. De ani întregi mă chinui
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Te-ai întrebat vreodată de ce guvernul Roman (sub Iliescu) a încurajat încă din 1990 apariția editurilor particulare, care s-au ivit ca ciupercile după ploaie? — Exagerezi... Pentru că lui Iliescu îi era frică de intelectuali, pe care nu putea să-i cenzureze altfel. A înțeles perfect că libertatea până la urmă dizolvă protestul, iar concurența veleitarilor contribuie și ea la slăbirea adevăraților scriitori, cărora Marele Public le va da curând lovitura de grație. — Și Constantinescu? — Constantinescu nu era mai breaz. — Dacă-i pe
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
post de propagandă americană. Pe disidenți, nu pe comentatorii lor... E ca și cum i-ai răsplăti pe reporterii sportivi și nu pe campionii sportivi. — Așa crezi matale? — Când Ceaușescu era pe placul americanilor, Goma nu avea voie să-l înjure, era cenzurat de aceiași jurnaliști care astăzi... — Goma spune că stafful de la Paris îl cenzura. Mă rog, nu contează. Deci Goma trebuia decorat, sau măcar Nedelcovici. Și de ce nu Papilian, care a condus secția română de la RFI? Căci el era și jurnalist
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
ai răsplăti pe reporterii sportivi și nu pe campionii sportivi. — Așa crezi matale? — Când Ceaușescu era pe placul americanilor, Goma nu avea voie să-l înjure, era cenzurat de aceiași jurnaliști care astăzi... — Goma spune că stafful de la Paris îl cenzura. Mă rog, nu contează. Deci Goma trebuia decorat, sau măcar Nedelcovici. Și de ce nu Papilian, care a condus secția română de la RFI? Căci el era și jurnalist, și... sportiv. Și de ce nu Alain Paruit? Care n-a fost numai jurnalist
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
dintre noi vor avea nume și morminte de eroi, iar cei ce vă vor ucide vor purta nume de trădători și vor fi blestemați din neam în neam” (Corneliu Zelea Codreanu). Suntem urmăriți și azi. Telefoanele se interceptează, corespondența se cenzurează. Legionarii au rămas în raza unei atenții deosebite a S.R.I.-ului, nu mai slăbită în comparație cu cea de ieri a securității, pe care o continuă cu aceiași oameni, deși ei știu că noi nu aspirăm la funcții politice, nu tâlhărim, nu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
eului inhibă formarea noilor imagini sau tinde să facă ca acele imagini să se combine în moduri stereotipe. Stările de reverie (visele, fanteziile, halucinațiile, viziunile, imaginile hipnagogice și hipnopompice) permit noilor imagini să se ridice din inconștient fără a fi cenzurate. Subconștientul, asemănător porțiunii scăldate de valuri a icebergului (Figura 5), este stratul mai permeabil sau mai puțin permeabil prin care imaginile se pot ridica din inconștient spre conștient (în urma combinării de imagini, schimbării de imagini, unirii neașteptate de imagini), sau
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
privească astfel lucrurile. Acest personaj este ales dintre cei mai tineri participanți, apreciat pozitiv de toți membrii echipei, atrăgător, amabil, neînfumurat, dar nici timorat de experiența celorlalți. Pesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută, cenzurând ideile și soluțiile inițiale propuse. El relevă aspectele nefaste ale oricăror îmbunătățiri, adept al proverbului „mai binele este dușmanul binelui”. Acest rol este întruchipat de un specialist într-un domeniu apropiat. Optimistul luminează umbra lăsată de pesimist, îmbărbătând participanții să
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]