3,025 matches
-
care zguduie din temelii fundamentele pe care se bazează cercetările fizice de la Einstein încoace. Antonio Ereditano, liderul experimentului Opera de la laboratorul elvețian, a anunțat că în cadrul experimentului, raze de neutroni au călătorit pe o distanță de 730 de kilometri de la Cern, în Elveția, la Gran Sasso, în Italia cu circa 60 de nanosecunde (o nanosecunda este a miliarda parte dintr-o secundă - n.red.) mai repede decât viteza luminii (300.000 de km pe secundă). Diferența de doar 0,01% reprezintă
FLORENTIN SMARANDACHE SAU POLIVALENȚA UNUI SCRIITOR ȘI OM DE ȘTIINȚĂ, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380899_a_382228]
-
se leagănă aninate de vise irealizabile, ca, mai apoi, să se desprindă în dansul final, iluzoriu ... Totu-i o trecere spre ceva, un sens ascuns vederii noastre opace, doar visul mai ridică uneori voalul Tăcerii, și, uneori și, simțurile ne cern clipe din adevărul luminii. Oare dacă am știi "tot adevărul" am mai trăi cu adevărat trăirea?? Citește mai mult Poem final pe frunze de arțar ...< ... zâmbetul tău - o frunză memoriei furată ...> Tremură în cădere frunzele arțarului din fața ferestrei mele, tremură
IRINA LUCIA MIHALCA [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
viață, se leagănăaninate de vise irealizabile, ca, mai apoi, să se desprindă în dansul final, iluzoriu ...Totu-i o trecere spre ceva, un sens ascuns vederii noastre opace, doar visul mai ridică uneori voalul Tăcerii, și, uneori și, simțurile ne cern clipe din adevărul luminii. Oare dacă am știi "tot adevărul" am mai trăi cu adevărat trăirea??... XXI. FLOAREA VIETII..., de Irina Lucia Mihalca , publicat în Ediția nr. 392 din 27 ianuarie 2012. Floarea vietii... Visăm, dorim și-nvăluim în clipe
IRINA LUCIA MIHALCA [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
ceață; Zâmbetul cald se preface-n grimasă, Spulberă-n gânduri chinuri de-angoasă. (Neguri) Poetul își alină, totuși, supărarea din iubire - cedând, înțelept, anotimpul bucuriei copiilor, izbutind delicate și frumoase versuri, proaspete, cu o notă de voioșie coșbuciană: Iarna-și cerne-ncet făina Peste sat și peste vale, Iar pe cer stinge lumina Văruind bătrâna cale. . . . . . . . . . . După prânz, spre sat coboară Zarvă dinspre derdeluș, Țâncii fug pe ulicioară, Mamele-i strigă din uși; Fac pe dealuri gălăgie De sperie curcile, Târlie
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
sfioase, Atinge- mă blând, cercându- mi norocul Cu vânturi, cu ploi sacadând, zgomotoase, Ritmul din inimi, acoperișuri de case, Bătând darabana peste pământ, Aprilie schimbător, cu zile umbroase Azi mă alinți, mâine- mi picuri, pe rând, Stropii de ploaie, lapoviță cernând, Că la Babele viforoase, urâcioase Cu traista- n bat",cum se spunea, nu demult În popor, cănd uscai păduri de foioase. Prier, bun venit în sufletul meu, Aici ostoiește și ... Citește mai mult Cu traista- n bat...Mustra- mă dulce
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
sărute pleoape sfioase,Atinge- mă blând, cercându- mi noroculCu vânturi, cu ploi sacadând, zgomotoase,Ritmul din inimi, acoperișuri de case,Bătând darabana peste pământ,Aprilie schimbător, cu zile umbroaseAzi mă alinți, mâine- mi picuri, pe rând,Stropii de ploaie, lapoviță cernând,Ca la Babele viforoase, urâcioase"Cu traista- n bat",cum se spunea, nu demultîn popor, cănd uscai păduri de foioase.Prier, bun venit în sufletul meu,Aici ostoiește și ... XXXII. PETALE DE HÂRTIE, de Dania Badea , publicat în Ediția nr.
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
pe care le aștern mai mult nevrând sufletului pe chip. El primește transfigurarea aceasta absurdă și rămâne acolo, în colțul învinșilor, căutându-mă neîncetat printre hanțele numite rechizită teatrală, în orașul cu umbre de tramvaie și mașini fantomatic lăsate să cearnă zgura anotimpurilor întârziate. Mă tot gândesc, Victore, la toate câte se aștern peste firea omului și-l transformă în cu totul altceva decât este. Acum mi-ar plăcea să pot iubi, să pot fi copila care m-am născut și
AŞ MÂNCA DE FOAME AMINTIRILE (FRAGMENT DE ROMAN) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374338_a_375667]
-
să-și ducă în somn din pământ, să hiberneze ca-ntr-un viu mormânt. În bocetul frunzelor răsună jalea iubirii de mamă-bună, rămasă în tulpini și în ramuri. Muguri noi s-o ducă-n alte vremuri. Prin pleoape închise, Toamna cerne somnul naturii-n vise eterne. Viscolul Iernii transformă-n coșmar, visul vieții din al naturii dar. 5.09.2014 © Maria Filipoiu Referință Bibliografică: PLÂNSUL FRUNZELOR / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1369, Anul IV, 30 septembrie 2014. Drepturi
PLÂNSUL FRUNZELOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374410_a_375739]
-
și-acum pe-ascuns cu ploaia, Ce stinge-n sufletu-mi văpaia, Deși eu știu că viața, lua-o-ar gaia, Va da foaia, va da foaia... Și bruma toamnei dacă s-o așterne, M-oi consola c-argint îmi cerne, Chiar dacă iarna îmi trimite semne Și-s eterne, și-s eterne... Referință Bibliografică: E TOAMNĂ IAR... Gheorghița Durlan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1708, Anul V, 04 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghița Durlan : Toate Drepturile Rezervate
E TOAMNĂ IAR... de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374483_a_375812]
-
Toate Articolele Autorului sursa imaginii: http://carmen-maftei.blogspot.ro/2013/07/incredibilele-sculpturi-din-sirma-ale.html în copca gândurilor gheața se destramă înțeleg neînțelesului teama de a fi sau de a nu fi ramură uscată frântă în miile de sensuri ale căutării neobosite cern prin lumea de valori nonvaloarea uneori pică o pară mălăiață alteori nimicul este plin de broboanele sudorii lenei pe fruntea plină de cute este bine că ies la iveală cutele alegeri greșite sau nu sunt căi ale drumului drept zvârcolit
TEAMA DE VID de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374484_a_375813]
-
din 13 iunie 2015 Toate Articolele Autorului PE BANCA DE SUB TEI... Când uneori, prin iunie, mă înfioară vântul, Spre Eminescu, iar, potecă-și face gândul, Căci teiul de pe deal e într-un nimb de floare Și, lin, în univers, își cerne-a lui ninsoare... Iar dacă în miresme învăluie pământul, Desigur că-n zadar mi-aș folosi cuvântul, Spre-a zugrăvi magia și acel sfânt fior, Ce mă cuprinde iarăși, când de poet mi-e dor... Și, dacă de pe cer, regina
PE BANCA DE SUB TEI... de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1625 din 13 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374603_a_375932]
-
în priviri Și tinerii se-nveselesc! În iarba verde-apar iubiri Și oamenii le răsădesc! Din dragoste, din floarea albă Și din parfum de micșunele, O viață pură se întreabă, Când să apară printre ele?! IUBIRILE CARE NU MOR Polen se cerne, ca din cer, Sub tei, ninsoarea aurie Încarcă locul cu mister Și sufletul cu bucurie. Clepsidra-mpiedicată-n mers Îndeamnă timpul la odihnă, Și pe polen se scrie vers, Iar dragostea nu are tihnă. Cuvinte nu se mai rostesc, Nu se mai
POEME DE DRAGOBETE de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373396_a_374725]
-
pământeni mă simtCand la piept mă cuprinzi și îmi mângâi părul zăpăcit de fior.... VI. CIOBURI DE STICLĂ, de Eleonora Stoicescu , publicat în Ediția nr. 1713 din 09 septembrie 2015. În clepsidra ființei mele Timpu-si strecoară secundele haihui, Așa cum eu cern nisipul prin sita mâinilor aspre, Spulberandu-l în aer, nepăsătoare. În biserică mea e-o toaca Ce-și zdrăngăne disperarea în tâmple de gheață, Asurzindu-ma. Pe marmură fetei mele, Vântul scrijelește cu cioburi de sticlă Hieroglife bizare, Desfigurandu-ma
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
În închisoarea mea nu sunt păsări, nu e lumină, nu sunt răsărituri de soare, nici muzică, Sunt doar secundele haihui, si toaca, și vântul, Și eu, Rătăcind... Citește mai mult În clepsidra ființei meleTimpu-si strecoară secundele haihui,Așa cum eu cern nisipul prin sita mâinilor aspre,Spulberandu-l în aer, nepasatoare.In biserică mea e-o toacaCe-si zdrăngăne disperarea în tâmple de gheață,Asurzindu-ma.Pe marmură fetei mele,Vântul scrijelește cu cioburi de sticlaHieroglife bizare,Desfigurandu-ma.In închisoarea
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
suspin... Și l-aș fi pus la piept în haina mea curată, l-aș fi-ngrijit în somn în visu-mi fără pată, un căpătâi de viață la cap să mi-l aștern și clipă după clipă iubirea să i-o cern. Să fac din el copacul, și cerul, și pământul, marea cea mare, munții, iubirile, și vântul, iarba de verde plină scursă din praf de stele, rana, balsamul, boala, și leacul pentru rele. Să-mi fie gândul zborul, iar cerul său
INTERVIU CU DOMNUL GHEORGHE A. STROIA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373392_a_374721]
-
rostul și viețuirea dată la Geneză îndreptându-se nu spre împlinire și fericire, așa cum ar fi normal, ci spre dezastru, nenorociri și suferințe, spre apocalipsă. „ Din cumpănă-n cumpănă tot se răscoace / (în piețe mulțimi stau pe jar) / popoare-s cernute încolo și-ncoace / se schimbă schimbarea-n zadar.” Autorul, conștient de „starea de eu” ce „Poate da consistență stării de noi” se culpabilizează și suferă împărtășind această alunecare a omenirii , sfâșiat de lupta celor două dimensiuni existențiale, Bine și Rău
UN ÎNDEMN LA TREZVIA MINṬII ṢI LA PUNERE DE ÎNCEPUT BUN de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373445_a_374774]
-
Acasa > Strofe > Creatie > CATRENE CU MIGRENE 4 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1995 din 17 iunie 2016 Toate Articolele Autorului de-atăta vreme de când pletosul vânt scame din năvoada-i cerne mă aplec la surda-mi boltă aproape din aproape mai curând să te petrec ce bine că ești pe luciu de ape catrenul meu prin semne se tot zbate firescul se respiră și îmi dă de știre că din țesut
CATRENE CU MIGRENE 4 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373575_a_374904]
-
face foc în călimară. Suferind de tot și toate, e și șoim și buburuză, E un neam întreg ce geme, ori un steag pe metereze, E un bard al clipei care îi surâde-n drum, confuză Și cu insomnia-i cerne laolaltă grîu și piatră, ÎNTRE MII DE IPOTEZE! Regenerare Există undeva, pierdută în munții mei, O pajiște știută numai de mine... Aici vin căluții cei verzi să ronțăie mei Și cerbii să pască în zile senine. Aici mă fac una
PREMIUL III LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373585_a_374914]
-
Aici vin căluții cei verzi să ronțăie mei Și cerbii să pască în zile senine. Aici mă fac una cu iarba și fără grijă adorm, Aud cum cresc mugurii în brazi și stejari... Aici valuri de-arome pe visu-mi se cern Și nu mă atacă nici vulturi, nicic lupii hoinari. Pe pajiștea mea se nasc mări de lapte și miere Și pot fi orice, pot face-desface orice nod gordian... Aici mă simt veșnic, aici capăt de fiece dată putere Să plec
PREMIUL III LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373585_a_374914]
-
gemetele pământului că alunecările faliilor în căutările locurilor sigure de așezare sunt însoțite de pași de femeie, de gemete surde din suflet pribeag, în căutare de suflet pribeag. Vorbesc malurile răscolite de brize, de brațe deschise spre ele, de nisipuri cernute-n clepsidre, de fluxuri sărutate de ea, călătoarea. Vorbesc valuri de creste-nspumate, răsturnate, de pânze-n plutiri peste hărți amintiri, balansate sub greutatea iubirii. A ducerii acesteia departe, pe tărâmul trăiniciei, de tornade. Miezul perechii urcate e răsucit, plimbat
POEMELE IRINEI LUCIA MIHALCA – DINCOLO DE LUNTREA VISULUI de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373580_a_374909]
-
bilete.Aș fi cu mult mai sigur dacă și miopia mi-ar bate mai departe,dar din păcate, trebuie să mă apropii. Și totuși, încă n-am orbit de tot. Același bărbat înalt,frumos ,bine făcut. Doar timpul a mai cernut ceva ninsori prin părul lui. Ca și-n al meu dealtfel. - E proaspăt ? întreabă ,studiind biletul și afișând un zâmbet șugubăț în colțul gurii. Tot pus pe șotii ca în tinerețe. - Dacă nu vă place,nu îl luați ! îi răspunde
CONTAMINAT DE SAN FRANCISCO de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371312_a_372641]
-
dor, popas celest din ochi de mirt. Se adânceau în palma ta răvașe-n solzi de soare blând strângându-ți cerul de prin gând, scobindu-ți sufletul din stea. Eu, iernii, am să-i pun năvod din blând omăt voi cerne scrum, și sufletu-mi îmbrac în fum făcându-i dragostei iar nod! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: HOTAR DE VIS / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2095, Anul VI, 25 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina
HOTAR DE VIS de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371448_a_372777]
-
după ce o ploaie zdravănă de primăvară. Se spune că cel mai bine se recoltează rădăcina păpădiei după ploaie. Tot ce-i posibil. Dacă te uiți spre societatea asta a noastră, de fiecare dată când o ploaie frământă o instituție, se cerne pe urmă nisipul. Noroiul? Ce mai contează? Rădăcinile de păpădie au proprietăți vindecătoare. Dacă vindecă cancerul societății? Societatea e bolnavă? Vedeți voi. Eu asta caut an de an, caut rădăcina care să vindece cancerul. (Sapă pământul cu lopata după o
RĂDĂCINI DE PĂPĂDIE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371444_a_372773]
-
23 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Și cine dragostea să mai împartă Când suntem călători pe-o liră spartă? ............... Ne-am cocoțat pe stâncile cu soț Și-am strâns în inimi florile-de-colț, (Un zvon ca un ecou de curcubeu Care cernea din dorul meu ateu). Tu mă țineai de mână ca și cum Îmi dăruiseși primul rol de scrum Și te temeai să nu încerc să-l joc În luminișuri fără de noroc. Un cer sălbatic îmblânzea decorul, (De parcă se pornise dirijorul Să stingă
DRAGOSTEA DE-O ZI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371510_a_372839]
-
pat pe care mama nu-l mai așterne... Pregnanța cu care se întipărește mama în amintire este dominantă de la ipostaza chipului până la contemplarea lui, de la verificarea de la început a întâmplărilor din viață, la căutarea unor răspunsuri pentru ele. S-a cernut pospaiul brumei în viața vrednicei mame Anica Bârjovanu, a părintelui Gheorghe Bârjovanu, paroh al bisericii Sf. Gheorghe din Orbic-Buhuși, cu ani în urmă, curgând toamnă cu toamnă, de atunci și până în inima lui octombrie a anului 2014! Acum a venit
PR. GHEORGHE BÂRJOVANU. MAMA, CUVÂNTUL DINCOLO DE CUVÂNT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371515_a_372844]