4,731 matches
-
191 Capitolul 11: CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII ÎNTRE TRECUT ȘI VIITOR / 197 Standarde internaționale. Jurisprudență constituțională. Propuneri de revizuire a Constituției (Cristi DANILEȚ) / 197 Capitolul 12: PROCURORUL MAGISTRAT? STUDIU DE LEGISLAȚIE ȘI JURISPRUDENȚĂ (Cristi DANILEȚ) / 219 Capitolul 13: DEFINIREA DREPTURILOR CETĂȚENEȘTI / 233 O constituție liberală. Drepturile (Vasile PLEȘCA) / 233 Drepturile și libertățile constituționale. De la demnitatea umană către respectul persoanei (Ioan STANOMIR) / 243 Exerciții de "inginerie constituțională": problema drepturilor (Daniel ȘANDRU) / 247 Dumnezeu, Constituția și imperativul neutralitățíi. O analiză critică a ideii
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
care au fost inițial temele: România "stat național unitar"; Tipul de regim politic; Tipul de parlament; Imunitatea parlamentarilor; Utilizarea ordonanțelor de urgență; Noua organizare administrativ-teritorială; Statutul Curții Constituționale; Rolul referendumului în procesul legislativ; Rolul Consiliului Superior al Magistraturii; Definirea drepturilor cetățenești. Desigur, invitația a fost lansată pentru discutarea oricăror alte teme privitoare la revizuirea legii fundamentale. Proiectul a fost primit cu entuziasm atât în mediul academic, cât și în cel al comentatorilor de pe platformă. Chiar dacă, cu timpul, efervescența inițială s-a
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
și dreptul de moștenire sunt încă garantate formal în articolul 8, dar la articolul 9 se vorbește de stimularea asocierii cooperatiste, iar în următoarele două articole se insistă pe ideea exproprierii pentru utilitate publică. În Titlul III al Constituției, drepturile cetățenești sunt puse în strânsă corelație cu îndatoririle. Vârsta pentru exercitarea dreptului de vot este coborâtă la 18 ani, iar dreptul de a fi ales (extins la toate categoriile de persoane, indiferent de sex și profesie) este stabilit de la 23 de
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
descrierea constituțională a statului va trece la Titlul al III-lea, adică în plan secund, în noua Constituție revizuită, iar Titlul al II-lea va descrie funcțiile și atribuiile administrațiilor autonome ale regiunilor; Titlul I, dedicat drepturilor, libertăților și îndatoririlor cetățenești, ar putea lua prim planul Titlului I, dedicat statului, din actuala Constituție. Entitățile regionale, înzestrate cu personalitate juridică, vor putea administra bugete proprii și reprezenta interesele cetățeanilor, în mod direct, la nivelul instituțiilor europene, prin Consiliile Regiunilor. Pe de altă
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
țara în regiuni de dezvoltare, în special pe criterii economice, și va acorda o mai mare însemnătate cetățenilor decât statului. Noua arhitectură constituțională propusă, pentru primele trei titluri din textul fundamental, ar fi urmatoarea: Titlul I: Drepturi, libertăți și îndatoriri cetățenești; Titlul II: Funcțiile și atribuțiile administrațiilor regiunilor; Titlul III: Statul român. Capitolul 9 STATUTUL CURȚII CONSTITUȚIONALE Reforma Curții Constiuționale Ioan STANOMIR În Raportul elaborat în 2009 de către membrii "Comisiei Prezidențiale de Analiză a Regimului Politic și Constituțional din România" au
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
fi inițiat. O limitare a acestui drept este necesară prin prisma rațiunilor de stat. De exemplu, există multe țări în care politica de securitate națională poate fi cu greu supusă unui referendum. Articolul din Constituție care prevede limitele inițiativei legislative cetățenești oferă un model bun de urmat. În plus, poate fi utilă diferențierea între tipurile de referendum ce pot fi inițiate. Pot exista referendumuri al căror rezultat să fie obligatoriu (instituțiile să trebuiască să implementeze rezultatul lor, referendumurile să aibă forță
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
nivel național. De exemplu, dacă țara noastră urmează exemplul Lituaniei și decide să aibă 12% din totalul celor cu drept de vot, acest procent se traduce în peste două milioane de semnături. Raportat la numărul de semnături necesar pentru o inițiativă cetățenească în România (100.000 pentru orice domeniu și 500.000 pentru revizuirea Constituției) sau la cel pentru o inițiativă cetățenească la nivelul UE (un milion de semnături), un asemenea număr este mult prea mare. În conformitate, un milion de semnături
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
de vot, acest procent se traduce în peste două milioane de semnături. Raportat la numărul de semnături necesar pentru o inițiativă cetățenească în România (100.000 pentru orice domeniu și 500.000 pentru revizuirea Constituției) sau la cel pentru o inițiativă cetățenească la nivelul UE (un milion de semnături), un asemenea număr este mult prea mare. În conformitate, un milion de semnături (aproximativ 6% din populația cu drept de vot) poate fi considerată drept limită maximă pentru inițiativa referendumului. Considerații finale Inițiativa
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
apărea la un moment dat, din cauza unor motive diverse, cum ar fi majorități covârșitoare, practici de desconsiderare și lipsă de negociere cu minoritatea, interese directe ale majorității parlamentare etc. 3. ar crește capitalul social de încredere, întrucât acordarea unor drepturi cetățenești și existența unor mijloace de acțiune democratică aduc armonie socială și încredere în mecanismele democratice, chiar dacă respectivele mijloace nu sunt folosite deloc sau foarte rar. Ar putea fi aduse, desigur, și obiecții, iar printre posibilele dezavantaje ar fi: 1. Riscul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
se plânge CSM de imixtiuni. Prezentul statut al procurorului corespunde, așadar, standardelor internaționale în materie. Independența magistratului procuror ar putea fi întărită prin ruperea legăturilor față de executiv în privința numirii procurorilor în funcțiile de la vârful Ministerului Public. Capitolul 13 DEFINIREA DREPTURILOR CETĂȚENEȘTI O constituție liberală. Drepturile "Istoria Europei de Sud-Est e impregnată de modernizări superficiale, în care societăți preponderent agricole au fost îndopate cu instrumente democratice occidentale cum sunt constituția, partidele sau alegerile, fără a fi preluate, însă, și valorile reprezentate de
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
îl avem. 3) TIPUL DE PARLAMENT 1. Cosmin Sandu (student) Problematica parlamentarismului românesc post decembrist a stârnit vii controverse de-a lungul timpului. Așa cum știm, existența celor două Camere a fost blamată ca urmare a multor piedici în rezolvarea problemelor cetățenești. Readus pe ordinea de zi, referendumul desfășurat în toamna anului 2009 relevă două realități distincte, în cuantificarea votului brut, astfel că un număr de 6 .740.213 cetățeni se pronunță pentru un parlament unicameral în timp ce 7.765.573 cetățeni doreau
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
rolului de instanță disciplinară dar pentru a asigura o reală independență a acestor doua secții, consiliul nu acordă drept de vot în asemenea situații Minstrului Justiției, Procurorului General, deși ei sunt membrii de drept în CSM. 10. DEFINIREA TUTUROR DREPTURILOR CETĂȚENEȘTI 1. Daniel Șandru (Conf.univ.dr.) Punerea în discuție a textului constituțional aflat în vigoare astăzi, în ideea revizuirii sale, nu poate ocoli problema drepturilor. Lectura Titlului II al Constituției României, referitor la "Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale" (articolele 22-53, cuprinse în
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
cu alimente și subvenționează industriile indispensabile apărării naționale. Astfel, o mare parte a activităților economice trece sub controlul efectiv, dacă nu chiar sub autoritatea instituțiilor publice. Aceleași deturnări de la liberalism se produc și în plan politic. Partizani confirmați ai libertăților cetățenești și ai respectării drepturilor omului, conducătorii democrațiilor occidentale trebuie să accepte evidența faptului că libertatea absolută nu se prea împacă cu exigențele unui război total care cere o mobilizare generală atît pe front cît și în spatele acestuia. Pericolele la care
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
deliberează sub presiunea membrilor SA și SS, iar de la Centrul Catolic obține pe 23 martie, în schimbul promisiunii unui concordat, voturile care îi oferă puterea absolută pe timp de patru ani. Folosindu-se de acest instrument legal de desființare a libertăților cetățenești, el instalează sistematic mecanismele dictaturii. Partidele politice sînt dizolvate ca și sindicatele și sînt înlocuite de un "Front al Muncii" organizat pe principii corporatiste. Partidul Nazist este declarat "partidul unic". Administrația este "epurată", iar centralizarea consolidată prin desemnarea unui Staathalter
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
arăta brusc conducătorilor săi, fisurile unui regim aparent perfect pînă în 1939 și care servește de model unei părți importante a claselor conducătoare din Europa aflată în plină criză. "Contaminarea" cu modelul autoritar Cu prețul unui regres considerabil al libertăților cetățenești și a drepturilor omului, însoțit de o "asfixiere" culturală tot atît de evidentă și cu prețul reorientării economice către o pregătire sistematică a războiului, Italia fascistă și Germania hitleristă au putut să limiteze efectele crizei și să rezolve în același
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
scrisă. Să se pună mai presus de toate ideea de reunificare, de pacificare între oameni și nu veșnica rivalitate politică sau de altă natură în detrimentul intereselor naționale. O demnitate, un umanism adevărat sub coordonarea elitelor intelectuale, o practicare a eticii cetățenești exigente, un spirit de armonizare a ideilor și faptelor cu viziune, o încredere în viitor iată câteva modalități cu putere de salvare, de trăire a miracolului românesc la care cu toții ne gândim. Cineva spunea că nu-i plac profesioniștii constanți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
culturale și studiile în domeniul comunicațiilor este îngrijorătoare, fiind un semn al depolitizării vieții intelectuale în momentul de față. Ca atare, studiile culturale pot prezenta o mare importanță pentru proiectul democratic radical. Pedagogia media de orientare critică poate cultiva spiritul cetățenesc, ajutînd individul să se elibereze de manipularea prin media, făcîndu-l capabil să aibă o atitudine critică față de cultura media, să obțină informații din diverse surse, să facă judecăți politice inteligente. Pedagogia media poate, așadar, reprezenta o parte a procesului de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
voi demonstra adevărul afirmațiilor de mai sus. Am să încep cu directorul școlii noastre, profesorul Valer Guceanu. Era absolvent al vechii Școli normale și ne preda Constituția Republicii Populare Române. De fapt, în cadrul orelor, domnia sa promova o educație a conștiinței cetățenești, a dragostei de oameni, de muncă, de locurile natale, de părinți, respectul față de tradiții, integrarea în viața socială. Vorbea avântat și reușea să însuflețească și să convingă. Cuceriți fiind de discursul său, noi, elevii, târziu am remarcat un tic al
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
este strategia aplicată de regimurile politice extremiste în toate părțile globului pământesc, iar astăzi, din păcate, încă prea mulți gândesc așa și se opun faptului că, într-un stat democratic constituțional, școala are menirea de a forma conștiința despre drepturile cetățenești. 3.Asigurarea infrastructurii școlare este o altă latură, foarte importantă, pentru o bună funcționare a școlii. Clădiri în care să existe căldură, lumină și apă, dotarea cu material didactic a laboratoarelor școlare, inclusiv tehnică de calcul, astăzi, reprezintă suportul pe
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
speciale și de care guvernul dispune sub diferite titluri, trebuie să fie coprinse în bugetul general al veniturilor Statului. titlul v Despre puterea armată Art. 118. Tot românul face parte sau din armata regulată, sau din miliții, sau din garda cetățenească, conform legilor speciale. Art. 119. Militarilor nu se pot lua gradurile, onorurile și pensiunile decât numai în virtutea unei sentințe judecătorești și în cazurile determinate de lege. Art. 120. Contingentul armatei se votează pe fiecare an. Legea care fixează acest contingent
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
contingent nu poate avea tărie pe mai mult decât pe un an. Art. 121. Garda cetățeană este manținută în Statul României. Organizațiunea ei este regulată de o lege specială. Art. 122. Numai în virtutea unei legi se va putea mobiliza garda cetățenească. Art. 123 [122]. Nici o trupă streină nu va putea fi admisă în serviciul Statului, nici ocupa teritoriul României, nici trece pe el, decât în puterea unei anume legi. titlul vi Dispozițiuni generale Art. 124 [123]. Colorile Principatelor Unite urmează a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
la visurile nebunești ale lui Petru I. N-a fost, însă, să fie așa! Urmașul lui Elțin, Vladimir Putin, a reîntors treptat roata istoriei și a readus Rusia acolo unde se afla înainte de Mihail Gorbaciov. Politică autoritară, dispreț față de libertățile cetățenești, o nouă politică de înarmare masivă, ostilitate față de Statele Unite și aliații săi, toate acestea fac din Rusia anului 2007 o amenințare pentru pacea lumii. Amenințarea este cu atât mai mare, cu cât Putin are sprijinul efectiv al majorității populației. Morbul
Testamentul lui Petru cel Mare. O politică imperialistă, fără întrerupere. Implicaţii în actualitate. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Boldur-Latescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1668]
-
preoții făcându-și datoria cu care au fost investiți, perioadele de slujire ale acestora fiind destul de lungi, asigurând veșnicia cunoscută a satului. Preoții au fost În fruntea tuturor inițiativelor și acțiunilor de asistență socială, morală, religioasă, au făcut necontenit educație cetățenească prin solidarizarea tuturor creștinilor. Totodată, preoțimea a Înțeles inițiativele ierarhilor de la Roman, Huși și Iași și le-a sprijinit prin toată râvna și puterea, În Întărirea operei bisericești. Prin activitatea misionară a preoților a fost evitată pătrunderea neoprotestantismului În rândurile
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
începuse să demonstreze și în Uniunea Sovietică. În Republica noastră Moldova, în țările baltice și în Ucraina erau mișcările acelea pentru recuperarea limbii materne, când milioane de oameni ieșeau în stradă ; era peste tot, în vecinătatea noastră, o mare-mare deșteptare cetățenească... Iar noi ajunseserăm să ne uităm la televiziunea din Republica Moldova, unde era glasnost - eu locuind la Iași, orașul universitar Iași... Deci, în 1989, ieșenii se uitau la televiziunea de peste Prut. Era o schimbare pentru noi, o desprindere de viața de
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
I, numărul 1, apare la Cernăuți la 1 noiembrie 1929; redacția și administrația - Piața Unirii nr. 3 (Palatul Național); redactor responsabil - Emil Cososchi; Tipografia „Eminescu” - Cernăuți. În „Cuvinte de drum”, Tribuna se consideră „un cotidian românesc de informație și îndrumare cetățenească”. „Vom face politică?” - se întreabă ziarul. „Desigur, vom face, ca orice om care se respectă - vine răspunsul. O politică a românilor și cu români: nu suntem cu nimeni, și suntem cu toți. Voim să fim o ureche atentă la plânsul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]