29,232 matches
-
Desen de Roștorfer, sfrș. sec. XIX. 49. Horecza Церква Різдва Пресвятої Богородиці (споруджена в 1767 році, освячена 18 квітня 1768 року). Художник Franz Xavier Knapp (1809-1883), 1860-ті роки. 50. Franzensgasse, 1899. 51. NeueweltGasse , 1903. 52. Gara veche, 1868. 53. Ruinele cetății Țețina, interbelic. 54. KurschnerGasse Biserica Sf. Nicolai Anul 1899. 55. Catedrala, Knapp. Acestea sunt aproximativ locurile cele mai însemnate din oraș, ce poartă umbra copilului ți adolescentului Mihai. Pasiunea de hoinar l-a ajutat, însă, să cunoască bine întregul ținut
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
mult aici, este fără îndoială Vechiul Bar. Cu o istorie tumultoasă, reflectată în arhitectura sa, orașul vechi adăpostea între zidurile sale circa 240 de clădiri, numeroase străzi, piețe, rampe cu scări și multe puțuri, pentru apa atât de necesară unei cetăți fortificate. Timpul a distrus multe în cetate, dar omul a refăcut cu migală o serie întreagă de monumente, care reflectă măreția de odinioară a citadelei. Încercând să arate celor din ziua de azi vechimea așezării, la poalele cetății se află
Muntenegru – o țară care știe ce vrea [Corola-blog/BlogPost/93730_a_95022]
-
Cu o istorie tumultoasă, reflectată în arhitectura sa, orașul vechi adăpostea între zidurile sale circa 240 de clădiri, numeroase străzi, piețe, rampe cu scări și multe puțuri, pentru apa atât de necesară unei cetăți fortificate. Timpul a distrus multe în cetate, dar omul a refăcut cu migală o serie întreagă de monumente, care reflectă măreția de odinioară a citadelei. Încercând să arate celor din ziua de azi vechimea așezării, la poalele cetății se află cel mai bătrân măslin din Europa, dar
Muntenegru – o țară care știe ce vrea [Corola-blog/BlogPost/93730_a_95022]
-
necesară unei cetăți fortificate. Timpul a distrus multe în cetate, dar omul a refăcut cu migală o serie întreagă de monumente, care reflectă măreția de odinioară a citadelei. Încercând să arate celor din ziua de azi vechimea așezării, la poalele cetății se află cel mai bătrân măslin din Europa, dar și cel mai vârstnic arbore al continentului nostru. Măslinul din Bar numără peste 2.000 de ani fiind de o seamă cu Creștinismul. Ulcinj atrage prin plaja sa, ce se întinde
Muntenegru – o țară care știe ce vrea [Corola-blog/BlogPost/93730_a_95022]
-
mila lui Dumnezeu stăpânind și domnind toată țara Ungro-Vlahiei și părțile de peste munți, încă și spre părțile tătărăști ale Almașului și Făgărașului herțeg și Banatului de Severin domn, și de amândouă părțile de peste toată Dunărea până la Marea cea mare și cetății Dîrstorului stăpânitor”, se referea la „Cetatea Durostorului”, adică ceea ce câteva secole mai înainte s-a numit „Vicina”, măreția Bizanțului în acest colț de lume. Așa a ajuns, având la bază probe arheologice incontestabile, să creadă și să postuleze ideea cum
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93752_a_95044]
-
toată țara Ungro-Vlahiei și părțile de peste munți, încă și spre părțile tătărăști ale Almașului și Făgărașului herțeg și Banatului de Severin domn, și de amândouă părțile de peste toată Dunărea până la Marea cea mare și cetății Dîrstorului stăpânitor”, se referea la „Cetatea Durostorului”, adică ceea ce câteva secole mai înainte s-a numit „Vicina”, măreția Bizanțului în acest colț de lume. Așa a ajuns, având la bază probe arheologice incontestabile, să creadă și să postuleze ideea cum că aici ar fi existat o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93752_a_95044]
-
din bronz, având drept efigie pe însuși Terten... Dar să-l lăsăm pe Petre Diaconu în universul său de istorie și frumusețe sufletească pentru a ne întoarce la tristețea în care a căzut acest imperiu de la Gura Borcei. Știam că cetatea a fost construită de bizantini între anii 971-976 e.n., având în frunte trupelei lui Ioan Tzimiskes și concepută ca cea mai mare bază navală de la Dunărea de Jos. Scopul ei era acela de a opri invazia varezilor, conduși de Ziatoslav
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93752_a_95044]
-
lui Ioan Tzimiskes și concepută ca cea mai mare bază navală de la Dunărea de Jos. Scopul ei era acela de a opri invazia varezilor, conduși de Ziatoslav, care încă mai visau să cucerească Constantinopolul. Apoi istoria a devenit mit. Peste cetate au năvălit, succesiv, humanii, pecenegii și apoi tătarii. A fost recucerită de tot atâtea ori de bizantini și refăcută pentru a fi redată populației civile din zona Dunării despre care vorbim, de unde a prosperat un comerț cu toată Europa. Oricum
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93752_a_95044]
-
fi redată populației civile din zona Dunării despre care vorbim, de unde a prosperat un comerț cu toată Europa. Oricum, istoria ei devine neclară ca însuși acele vremuri, până când Mircea cel Bătrân ne reamintește, prin timp, că este vorba de o cetate românească. Între timpurile scurse de atunci, mărturiile, câte sunt, (și petre Diaconu crede că sunt mai multe decât ar trebui!) s-au adunat între zidurile cetății, ca apoi să fie înghițite de apă. Cu ajutorul lor arheologii ar putea umple două
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93752_a_95044]
-
vremuri, până când Mircea cel Bătrân ne reamintește, prin timp, că este vorba de o cetate românească. Între timpurile scurse de atunci, mărturiile, câte sunt, (și petre Diaconu crede că sunt mai multe decât ar trebui!) s-au adunat între zidurile cetății, ca apoi să fie înghițite de apă. Cu ajutorul lor arheologii ar putea umple două secole de istorie nescrisă, cât două pietre de hotar. Și parcă pentru a le feri de cei care au abjurat de la blazonul lui Mircea del Bătrân
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93752_a_95044]
-
sa, la transformarea acestui Păcui într-o oază de demnitate. S-au avansat, cel puțin, așa știu, propuneri îndrăznețe, printre care, implantarea unui baraj în apropiere pentru a îndepărta apele din albia actuală a Dunării, unde se află, de fapt, cetatea; amenajarea unui șantier național al tineretului sau adăpostirea a ceea ce este acum la suprafață sub o cupolă pentru a feri rămășițele de degradare... Deocamdată, un om vine și rămâne acolo cam o jumătate de an. Doarme în cort, mănâncă ce
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93752_a_95044]
-
-al scoarței înveliș. E sfetnic corbul cel sfătos Care veghează scrutător, Pe jețul lui din chiparos, La pacea-ntregului popor. Ca orologiu au un cuc, Atent le dă la toți de veste Din cuibul pripășit în nuc, Că liniște-n cetate este. Acesui rai odihnitor Ce n-are prinț sau împărat, Doar soarele strălucitor Îi face traiul mai bogat. El, cu alaiul lui de nori, Aduce seve și lumină Pentru supușii iubitori Și poartă numele: grădină. *** Ciclul "Vara" Volum "Surori metrese
UN RAI LUMESC de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377154_a_378483]
-
sau «gruiețe». Se crede că în interiorul acestora s-ar afla, ascunse, comori. Unii specialiști susțin că „aceste movile fac parte din Triunghiul Magic rămas de pe vremea dacilor. Sunt așezate pe o linie invizibilă ce face legătura între sanctuarele dacilor și cetățile lor. În cuprinsul acestor forme geometrice ar intra capitala Daciei - Sarmizegetusa, Cetatea Piatra Roșie, Sanctuarul de la Racoș, Templul de la Șinca Veche, Vârful Omu și Piramidele de la Sona.” Oltenii, pădurenii, dobrogenii, transnistrenii... le spun tumuli sau gorgane. „Populațiile neolitice, formate din
ALBASTRUL DE GORGONE, PREFAȚĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377146_a_378475]
-
Unii specialiști susțin că „aceste movile fac parte din Triunghiul Magic rămas de pe vremea dacilor. Sunt așezate pe o linie invizibilă ce face legătura între sanctuarele dacilor și cetățile lor. În cuprinsul acestor forme geometrice ar intra capitala Daciei - Sarmizegetusa, Cetatea Piatra Roșie, Sanctuarul de la Racoș, Templul de la Șinca Veche, Vârful Omu și Piramidele de la Sona.” Oltenii, pădurenii, dobrogenii, transnistrenii... le spun tumuli sau gorgane. „Populațiile neolitice, formate din oameni a căror viață publică și privată era întemeiată pe religiune, aveau
ALBASTRUL DE GORGONE, PREFAȚĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377146_a_378475]
-
un țel al vieții din Dumnezeu. „Mai presus de orice/ De credință, de-avânt,/ De orice dar care biruie firea,/ Mai presus de minuni,/ De puteri, de cununi,/ Mai presus de orice e iubirea!/ Prin credință răstorni,/ Munți înalți și cetăți,/ Și-ți arunci peste veacuri privirea,/ Dar în cele cerești/ Ești atât cât iubești...!”( Costache Ioanid). Marina Glodici Cluj Napoca, 26 martie 2015 Referință Bibliografică: Despre privirea dragostei din noi / Marina Glodici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1547, Anul V
DESPRE PRIVIREA DRAGOSTEI DIN NOI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377177_a_378506]
-
Darie Publicat în: Ediția nr. 1536 din 16 martie 2015 Toate Articolele Autorului Manuscrisul Apostolului (4) După ani și ani, Teodosie, obosit de bătrânețe, simțea că nu mai are putere să urce și să coboare muntele de la chilia sa spre cetate. Nici nu vroia să coboare de tot de pe munte, deși era chemat nu odată de credincioșii din vale. Prefera să rămână pe povârnișul muntelui, căci era multă liniște acolo și se putea ruga în voie. Trebuia să-și pregătească cugetul
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377225_a_378554]
-
sat și-l așezară într-un pat cald, aproape de foc. Își mai reveni, dar nu pentru multe zile. Peste încă trei zile de suferință, diaconul cel străin se stinse din viață. Acest fapt întristă mult de tot pe creștinii din cetate. După ce cântară și rostiră rugăciuni în jurul trupului neînsuflețit, îl duseră la marginea așezării, lângă o pădure de chiparoși și-i zidiră acolo un mormânt din pietre. Îl îngropară după datina din Scriptură. Apoi, în lunile care au urmat, veneau mulți
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377225_a_378554]
-
Scripturii, știau bine că plânsul nu avea rost, că pentru toți cei credincioși va urma o înviere. Dar nu puteau să se obișnuiască să ducă mai departe evanghelizarea fără scumpul lor frate în credință, Teodosie! Cu timpul, numărul credincioșilor din cetate crescuse mult, căci mai veneau și alții de prin satele învecinate. Așa că, în locul acela unde era zidit mormântul lui Teodosie, se construi un templu, prima biserică creștină zidită în acel ținut îndepărtat al Etiopiei! Poate cititorul ar vrea să știe
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377225_a_378554]
-
ar vrea să știe ce s-a întâmplat cu manuscrisul apostolului... De bună seamă, nu a fost ținut ascuns „sub obroc” în vreo ladă a unui templu, sau în chilia unui pustnic. Mai întâi, ucenicul cel tânăr, Hokim, fiul stăpânului cetății, îl lua cu el oriunde pleca în evanghelizare prin satele apropiate. Apoi, acel manuscris, dar și copiile sale, au circulat prin alte sate și alte ținuturi, până când Cuvântul Domnului a dat roade bogate în țara aceasta binecuvântată de Domnul Isus Hristos
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377225_a_378554]
-
scena arderii pe rug a ereticilor. La marginea orașului Genova, într-un loc foarte vizitat de localnici, fusese pregătită arena de vizionare a nou anunțatei arderi pe rug, spectacol foarte savurat de publicul lipsit de scrupule și de credință din cetate. Pentru mulți falși credincioși, pedepsirea ereticilor, schingiuirea și omorârea lor, era considerată o faptă de mare evlavie, dovadă de câtă abnegație aveau ei pentru credința catolică. Dar, oare, omenia, dragostea față de aproapele, sau harul Domnului, oare unde erau la acești
FINAL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377197_a_378526]
-
-au jefuit în catedrală mânjit altarul - urmele-s de sânge ca de-obicei - Hristosul nu se plânge dar clopotari și vânturi crap' de fală și lepră și noroi spurcat-au naos o zi de bezne iar și-a pus coroană cetatea nu-i decât un spârc de haos sfărmate-s - sus - coloană cu coloană bocind în zdrențe - marginile lumii cerșesc o notă de la Sfântul Clopot dar bidiviii negri vin în tropot strivind nădejdi și patima arvunii ...e greu din țăndări s-
TOAMNA APOCALIPTICĂ (STIHURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377303_a_378632]
-
societatea prin aceea că membrii Bisericii erau în același timp și, într-o foarte mare măsură, elemente ale societății, în vremea noastră Biserica nu mai poate fi identificată cu societatea fiindcă prin procesul de secularizare, centrul de greutate în viața cetății s-a deplasat din zona autorității Bisericii în zona autorității societății umane luată ca realitate autonomă. Autoritatea Bisericii în viața cetății nu trebuie percepută în sens absolut ci nuanțat în direcția autorității inițiale asupra membrilor ei care constituiau în același
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎNTRE IDENTITATE CONCRETĂ ŞI AUTOCEFALIE RODNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382045_a_383374]
-
noastră Biserica nu mai poate fi identificată cu societatea fiindcă prin procesul de secularizare, centrul de greutate în viața cetății s-a deplasat din zona autorității Bisericii în zona autorității societății umane luată ca realitate autonomă. Autoritatea Bisericii în viața cetății nu trebuie percepută în sens absolut ci nuanțat în direcția autorității inițiale asupra membrilor ei care constituiau în același timp și societatea. În contemporaneitate însă, consecutiv modificărilor apărute în conștiința maselor odată cu revoluția franceză, cu dezvoltarea filozofiei pozitiviste, cu dezvoltarea
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎNTRE IDENTITATE CONCRETĂ ŞI AUTOCEFALIE RODNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382045_a_383374]
-
eparhiile Iași, Roman, Huși, Dunărea de Jos (Galați); III. Mitropolia Ardealului, cu eparhiile Sibiu, Arad, Caransebeș, Oradea, Cluj; IV. Mitropolia Bucovinei, cu eparhiile Cernăuți, Hotin (Bălti), iar din anul 1938 și Maramureș (Sighet); V. Mitropolia Basarabiei, cu eparhiile Chișinău și Cetatea Alba (Ismail). Exista apoi o Episcopie a Armatei, din anul 1921 (cu sediul în Alba-Iulia) și Episcopia Misionară pentru românii din America (cu sediul în Detroit) din anul 1934. Dintre ierarhii acestei perioade consemnăm pe Nicolae Bălan, mitropolitul Ardealului (1920
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎNTRE IDENTITATE CONCRETĂ ŞI AUTOCEFALIE RODNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382045_a_383374]
-
din ochi de cherubini Pe luturi vii sfârșind căderea. Cine'a-mpletit cununi de spini Însângerându-I privegherea? Pe cruce răstignindu-I vrerea Și'mpovărați cu-atâtea vini, De mii de ani purtăm stigmatul. Dezonoranta lașitate De a nega că în cetate S-a cuibărit pe veci păcatul Stârnit-a norii grei și poate Ne-a asfințit atunci veleatul. *** Referință Bibliografică: Sonetul XCI / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1959, Anul VI, 12 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright
SONETUL XCI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382184_a_383513]