2,837 matches
-
ridicau din podeaua de lemn. I se părea că sub picioarele lui se deschiseseră străvechile morminte ale morților Îngropați În biserică și că umbrele lor urcaseră până acolo, să Îl observe și să Îl Îmboldească la acțiune. Când redeschise ochii, chilia era inundată de lumină. Se uită În jur, cu mintea Încă Încețoșată, Încercând să socotească după Înălțimea soarelui cât timp se scursese. Astrul trecuse deja de culme și Începea să coboare spre apus. Se ridică brusc, Încercând să Își pună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
plecând În direcția indicată de Dante; acesta Îl văzu cum se face nevăzut În volutele de fum Înecăcios. După o clipă, poetul se dezmetici. Cu un ultim efort, ridică lada pe umeri și o porni către destinația decisivă. Acolo, În chilia lui Arrigo, avea să găsească toate răspunsurile. Privi În jur: prin zonă mișunau oamenii Înarmați, Însă nimeni nu Îl băga În seamă. Înainta ascunzându-și fața pe lângă Încărcătură, În speranța că nimeni nu Îl va recunoaște. Era probabil să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
o făclie de lângă arc fusese aprinsă, pentru noaptea ce abia Începe. Însă una din porțile laterale era Încă deschisă și priorul se strecură Înăuntru, străbătând cu iuțeală naosul pustiu. Din biserică trecu În claustru, iar de acolo, pe coridorul cu chiliile. Odaia lui Arrigo era Închisă pe dinăuntru. Bătu, fără să primească vreun răspuns. Lăsă lada jos și Încercă să Împingă ușa, În speranța că se va deschide. Auzi de partea cealaltă zgomotul metalic al zăvorului care rezista. Fu cuprins de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
să plece, spre a salva ce se mai putea salva din planul său. Ori poate că era În căutarea unei noi victime, pentru a-și desăvârși proiectul, se gândi el cu un fior. Dar unde putea fi? Poate că În chilie avea să găsească vreun indiciu. Mai Împinse o dată În ușă, cu mai multă putere. La a doua izbitură, auzi cum zăvorul cedează și intră. Chilia era cufundată Într-un semiîntuneric abia străbătut de crepusculul slab ce se strecura prin oblonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
se angajase În Înfăptuirea unei lucrări atât de ambițioase, de ce Își pusese capăt zilelor Înainte ca aceasta să se isprăvească? Această slăbiciune contrasta cu imaginea omului, așa cum Dante Îl cunoscuse. Începu să umble Încoace și Încolo prin spațiul restrâns al chiliei. Se apropie de zăvorul scos din balamale și examină cu atenție ușa. Nu exista nici o posibilitate de a o Închide din afară. Scutură din cap, respingând ipoteza spre care Înclinase pentru o clipă. Arrigo trebuia să fi fost singur, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
mai acorda atenție... Aconitul acționează și prin contact, Își aminti el. Pe vremea studiilor, văzuse spasmele unui iepure, În urechile căruia fusese picurată tinctura. Oare În piciorul cupei era ascuns un tăiș care rănise degetele suveranului? Luciul aurului umplea mica chilie. Cu extremă grijă, apucă din nou obiectul, ridicându-l În dreptul ochilor, ca Într-un ofertoriu mut. Cercetă din nou lucrătura, căutând punctul În care Împăratul Își alipise buzele În ultima sa Înghițitură. Dar nu descoperi nimic care să confirme această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
roșu: un ax cu două semiluni opuse și un ochi omenesc privind către una din extremități... Lucis imago repercussa... O idee Își croia drum În mintea lui. Un lucru pe care Îl citise În Cronica, atunci când Îi zărise paginile În chilia lui Bernardo. Și care acum revenea la suprafață, din lacul prodigios al memoriei sale: „Ajunse Împăratul la pragurile marii Încercări. Și Înțeleptul Michael fu acela care găsi modalitatea, Împotriva opiniei astrologului său...” Apoi privirea i se lumină, În timp ce Își ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
tare și mai tare. Călugării treziți din somn se uitară în ograda mănăstirei. În fioroasa tăcere, în sunetul clopotului ce creștea treptat, biserica se lumina de sine înăuntru de o lumină stranie și nemaivăzută. Călugării coborâră într-un șir treptele chiliilor, unul deschise ușa bisericii... în aceea clipă clopotul tăcu și în biserică era întuneric des. Candelele pe mormântul lui Vodă se stinseră de sine, deși avuse untdelemn îndestul. A doua zi portretul voevodului Moldovei era atât de mohorât și de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dintre cari cele mai multe sunt adevărate saloane. La intrare deasupra zidului este așezată clopotnița c-un turn înalt, înlăuntru din partea dreaptă o altă clopotniță mai mică, ce conține clopotul lui Ștefan cel Mare numit Bugea. Spațiul dintre biserică și edificiul cu chiliile este acoperit de verdeață și de-o grădină plină de flori, organizată după gustul cel mai bun. Lucrările făcute de comitetul aranjator întru scopul serbărei au fost următoarele: Din sat până la mănăstire de - amândouă părțile șoselei, pe lângă arborii naturali erau
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
trăim. La fel ca atunci când, după ce ne-a sunat ceasul, părăsim compania în care am fost și mergem singuri să ne prăbușim de câteva ori cu un rival pe care noi ni l-am ales, în camera sa secretă, asemeni chiliei dinăuntru unui munte sau pivniței uriașe de sub podele. Și așa se simțea și George. Cu toate acestea era un om care arăta bine, la fel cum fusese un copil frumos. Acum ca și atunci cămașa i se lăbărța la spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
nu plătea tributul stabilit, sultanul Mahomed porunci supușilor să-i trimită domnitorului următoarea somație: “De data asta, să aduci tu însuți haraciul, așa cum îl aduce și beiul Țării Românești, ca să știm cum stai tu cu noi.Trebuie să-mi cedezi Chilia și Cetatea Albă”. Pentru că Ștefan cel Mare tărăgăna la nesfârșit îndeplinirea poruncii, Mahomed îi transmise printrun sol vestitului Soliman-Pașa, aflat cu 80000 de luptători în Albania, pentru cucerirea cetății Scutari, următoarele: “ Ștefan din Moldova nu ne plătește de mult haraciul
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Pintiliasa Alexandru () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107374]
-
Mare tărăgăna la nesfârșit îndeplinirea poruncii, Mahomed îi transmise printrun sol vestitului Soliman-Pașa, aflat cu 80000 de luptători în Albania, pentru cucerirea cetății Scutari, următoarele: “ Ștefan din Moldova nu ne plătește de mult haraciul. Nici nu vrea să-mi predea Chilia și Cetatea Albă. N-are de gand, ghiaurul, să vină singur la mine cum iam poruncit prin soli. Prinde-l viu și adumi-l la Constantinopol. Iernează, după cucerirea Moldovei, vom atacă în primăvara pe poloni și unguri.” Soliman se conformează
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Pintiliasa Alexandru () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107374]
-
am ajuns la Mănăstirea Agafton, toamna mirosea a nuci și frunze uscate. Totul părea acolo frumos și vechi: foșnetul stins al pădurii, satul de maici, cu căsuțe și pridvor țărănesc, liniștea de dinainte, vecerniei și stratul de tufănele din dreptul chiliilor, un mic rai floral, ca o pregustare a împăcării cu cele cerești. Săracă și retrasă tăcut la adăpostul unor tei bătrâni, mănăstirea nu are ziduri protectoare și nici porți falnice de stejar [...] Pășind prin livada mohorâtă a mănăstirii, am ajuns
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
pentru orice tip de reportaj, diferențele sunt impuse de vastitatea subiectului (de exemplu, Vaideeni, satul ultimilor ciobani de transhumanță), de mulțimea personajelor (Greci, satul ultimilor italieni români), de lipsa mărturiilor directe sau chiar istorice (istoria bisericii „Corbii de piatră” sau chiliile rupestre de la Bozioru). Aparenta lipsă de dinamism din reportajul monografic va fi compensată de o răbdătoare documentare și acolo unde nu se poate, chiar de imaginar. Iată câteva sfaturi utile într-un mare reportaj: Respectați regula „primelor minute”. Când ajungeți
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
nu m-a părăsit nici o clipă în toți anii ce au urmat, în ciuda suferințelor și torturilor la care am fost supus. După două zile am fost îmbarcați în niște camioane și, sub o pază severă, am fost duși la Galata. Chiliile călugărilor fuseseră transformate în închisoare. Camere mici cu paturi de fier, fără saltele, supraîncărcate. Dormeam câte doi-trei pe un pat, iar restul pe jos. Aici am stat două săptămâni. A.N.: Între timp nu v-au anchetat, nu v-au
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Hermant și la alții. Au fost dați afară. Poate o să ai și tu prilejul să comiți vreun act de trădare.» Ă El: «Mai rămâne deci o speranță.»” (III, 155). Oricum, cine s-ar fi așteptat ca Cioran să cultive anonimatul chiliei și rugăciunea?! Dar, cum am constatat, preferința lui se îndreaptă către aceia care au învins nevoia de glorie, trăind orgoliul apropierii de esențial: „Nu în glorie, ci în noroi ești mai aproape de esențial” (II, 30). Nu știm prea bine dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
grupării: Dimitrie Batova, Vasile Culiță, George Danubia (George Dan), G. Arabolu, Liuben Dumitru ș.a. Astfel, sunt lăudate cartea de versuri Aliquid a lui D. Batova, romanul Seniha (din care se dau și fragmente) al lui G. Arabolu sau Metanii prin chilii de Liuben Dumitru. Două sunt problemele pentru care curge multă cerneală în paginile revistei: literatura provinciei, discutată în articole precum Asaltul provinciei, Capitala și provincia sau Societatea Scriitorilor Dobrogeni, dar și starea scrisului tânăr, prezentată în Manifestul nopții albe, Sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286985_a_288314]
-
heroic poem / Consuliada, un poem eroic - "excrementele statului"; "zilele degenerate"; "ticăloșiile statului"; "un titlu l-a făcut infam de măreț"; "Sclav la sclavi venali; unealtă a uneltelor". Elegy / Elegie - "umbră solitară"; "Contemplație crepusculară"; "adăpost întunecat"; "tristețe groaznică"; "ruine-întunecoase ale vreunei chilii sacre"; "peșteră sumbră"; "val întunecat"; "văl înțesîndu-se"; "priveliștea stingîndu-se"; "bezna"; "mormîntul"; "toate chinurile unui iad"; "pasăre de rău-augur"*; "liniște grozavnică suspendată"; "luna înnorată"; "licăr firav"; "colină și văiugă întunecoasă"; "tristețe". [*bird of omen: vezi Corbul lui Poe cu care are
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
infinit, insondabil.] Heccar and Gaira, an African eclogue / Heccar și Gaira, eglogă africană - "Tigrul cel răsunător"; "Arcași negri ai sălbăticiilor"; "chinurile arzătoare ale zilei"; "aburii întunecoși noptatice rouri distil[înd]"*; "crunte furtuni vu[ind]"; "Moartea înarip[ind] săgeata"; "nisipul însîngerat"; "chilia umbroasă" a Amintirii**; "sînge pururi dînd miasme". [*the dark vapours nightly dews distil[ing]: Ideea "distilării" ("rourilor", apelor sau a altor fenomene) apare obsedant în opera poetică a lui John Clare.] [**shadowy cell of Remembrance: idee ce anticipează noțiunea de
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
pe marginea prăpastiei, / Zîmbetul tău sau mustrarea îmi pecetluiește soarta de pe urmă". Eleanora and Juga / Eleanora și Juga (iunie, 1769; singurul poem de Rowley publicat antum, prin acceptul lui Alexander Hamilton, în Town and Country Magazine) - "turnuri ruinate"; "ziduri pustii"; "chilii prăbușindu-se"; Frica, uriaș spelb"; "Oroare țipînd"; "bezna groaznică a nopții"; "bufnițe de rău augur"; "corbi funerari croncăne"*; "dumbrăvi bîntuite"**; "calea cea mai singuratică"; "duhuri ce nu au odihnă, tovarăși ai caznei mele"; "luna cea palidă"; "noaptea mohorîtă"; "zîne fantastice
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
individuală, care are rolul unui catalizator, al unui ferment la nivelul Întregii umanități. Mutatis mutandis, poate că nici intelectualii nu trebuie să iasă din mănăstire și să le ceară celor de pe stradă să se urce pe cruce, să intre În chilii, să se Îmbunătățească, să se mântuie. E plină lumea de misionari care sunt gata să dea sfaturi și să le impună celorlalți o formă sau alta de mântuire, fără să fie capabili să se elibereze pe ei Înșiși. Dacă noi
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
binele acționează ca un remediu eficace. Remediul nu trebuie să fie mai greu de suportat decât boala: să preferăm deci plăcerea, chiar dacă toți și toate sunt împotriva acestei idei. Plăcerea nu e doar cerebrală, spirituală: bucuria încercată de călugăr în chilia sa, cea a ascetului care renunță la plăceri sunt două paradoxuri pe care nu le întâlnim în Eseuri! Jubilarea nu-i o chestiune care să privească doar sufletul separat de materie, ea este o sărbătoare a trupului cu tot cu partea lui
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
munții Bucovinei, în vara aceea fierbinte din 1476. Galopaseră vreo două ceasuri. Șiacum mergeau la pas, să mai răsufle caii. Ștefan sta în șa îngândurat, trist și tăcut. Slujitorii nu cutezau nici ei să deschidă vorba. --Acolo sus, e o chilie, nu? a întrebat deodată Ștefan, arătând cu o fluturare din cap, în sus spre o stâncă, unde mână de om săpase o ușă și o ferestruică abia de-o șchioapă. i, Chilia bătrânului Daniil Sihastrul, a lămurit slujitorul din stânga. Ștefan
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
ei să deschidă vorba. --Acolo sus, e o chilie, nu? a întrebat deodată Ștefan, arătând cu o fluturare din cap, în sus spre o stâncă, unde mână de om săpase o ușă și o ferestruică abia de-o șchioapă. i, Chilia bătrânului Daniil Sihastrul, a lămurit slujitorul din stânga. Ștefan a oprit armăsarul, a lăsat frâul în mâna unuia dintre slujitori și a urcat, cu pas ostenit, până la chilie. Auzind pașii, bătrânul și-a ridicat cu mâna sprâncenele grele de ani, a
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
de om săpase o ușă și o ferestruică abia de-o șchioapă. i, Chilia bătrânului Daniil Sihastrul, a lămurit slujitorul din stânga. Ștefan a oprit armăsarul, a lăsat frâul în mâna unuia dintre slujitori și a urcat, cu pas ostenit, până la chilie. Auzind pașii, bătrânul și-a ridicat cu mâna sprâncenele grele de ani, a privit lung spre drumeț a înțeles că-i om bun și dorește sfat cinstit. L-a poftit în chilie. Sunt voievodul țârii, a zis Ștefan, așezându se
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]