3,426 matches
-
va fi pierdut, dar așa-ceva nu se întrevede, oricît ne-am strădui, cu excepția celor care lucrează în multinaționale și sunt obligați să o facă și a diplomaților (incluzînd aici și spionii). Încă nu se cunoaște visul intim al majorității chinezilor și aceasta este o problemă de lămurit. Pînă una-alta, după ce că domină totuși Asia, Africa și are prezențe crescînde pe celelalte continente locuite, China este tot mai prezentă și în Arctica cea mustind de resurse. Deși sunt puteri riverane, teoretic
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
bun, acum cînd în Siria cineva a folosit o astfel de încărcătură e casus belli. Americanii au făcut destule prostii în Orientul Mijlociu ca să-i mai cred. De fapt, acolo nu-i mai crede nimeni. Cu atît mai puțin rușii și chinezii. Iar America nici nu mai are resursele necesare să acționeze singură. Se vitejește cocoșul galic, dar e nesemnificativ. Orientul e polifonic și alunecos, nu încape în șabloanele gîndirii occidentale. De ce-ar dori americanii neapărat să se afunde de tot
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
continuă să oscileze în jur de 100 de dolari barilul, iar șomajul continuă să crească. Scăderea consumului american e foarte greu de suplinit pe alte piețe, dacă nu imposibil. Americanii consumau pînă de curînd de 9 ori mai mult decît chinezii și de 12 ori mai mult decît indienii. Speriați de criză, europenii și japonezii au început să economisească mai mult decît să cheltuiască. Unde vor mai exporta chinezii și alții care mizează mult pe exporturi? S.U.A. sunt responsabile de 25
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
imposibil. Americanii consumau pînă de curînd de 9 ori mai mult decît chinezii și de 12 ori mai mult decît indienii. Speriați de criză, europenii și japonezii au început să economisească mai mult decît să cheltuiască. Unde vor mai exporta chinezii și alții care mizează mult pe exporturi? S.U.A. sunt responsabile de 25% din P.I.B.-ul mondial și de peste 30% din tranzacțiile financiare internaționale. Iată de ce "virusul american" poate declanșa ușor o epidemie financiară mondială. Cel mai bun vehicul pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
funds nu sunt mai transparente, dar în cazurile de mai sus avem de-a face cu state-proprietar, iar dacă ne uităm la natura respectivelor state, putem înțelege mai bine temerile ce au cuprins mediile occidentale. Oricum, atît rușii, cît și chinezii și arabii se descurcă tot mai bine cu armele financiare occidentale. De asemenea, aceste fonduri investesc în multe firme multinaționale, care se văd astfel prinse între politica statelor occidentale de domiciliu și cea a statelor-investitor. În aceste condiții, în Occident
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
împlini. Numai dacă ești îndoit te vei îndrepta. Numai dacă ești învechit te vei înnoi." (Lao Tzî) Așa cum secolul al XVIII-lea a fost francez, al XIX-lea britanic și al XX-lea american, secolul al XXI-lea va fi chinez, susțin unii analiști sau observatori ai dezvoltării societăților umane. În ocultism se afirmă că la "putere" va veni rasa galbenă. Avînd serioase îndoieli asupra faptului că S.U.A. ar putea fi detronată, într-un viitor previzibil, din poziția de unică putere
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
întreagă generație pentru care "socialismul biruitor," sau "revoluția culturală", nu reprezintă altceva decît istorie. Ei bine, pentru această generație și nu numai, un nou fundament ideologic poate fi cel religios. Este redescoperit confucianismul. În ciuda persecuțiilor multiple, daoismul a subzistat, permițînd chinezilor regăsirea identității culturale autentice, a forței tradițiilor, chiar a rădăcinilor etnice și oferindu-le o cale de ieșire din universul totalitar. Toată propaganda comunistă, îndoctrinarea, persecuțiile, distrugerile par să fi avut un efect invers celui scontat. Ceva ascuns cu atâta
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
vizitat zonele economice speciale poate confirma că ele aparțin mileniului trei. Dar, după 1997, a început declinul, iar dezechilibrele structurale ies la supra-față. În aceste involuții, o influență determinantă a avut, desigur, criza asiatică, exporturile de-ținînd 20% din PNB-ul chinez. Într-o țară cu o populație atît de numeroasă, fragilitatea siste-mului economic este însă reflectată și de evoluția altor indicatori, cum ar fi: 1. scăderea investițiilor străine directe cu 11% în 1998 față de 1997, deși volumul de 50 mld. $ a
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
a peste 400 de milioane de locuitori. Restul de 900 de milioane rămîn încă în semi-sărăcie. A apărut mai nou și problema șo-majului, deși locul de muncă era garantat pe via-ță. În ultimii 7 ani, aproape 100 de milioane de chinezi dau piept cu acest flagel, în condițiile în care un sistem public de protecție socială de tip european nu a fost adoptat, deși s-au instituit totuși asigurări de sănătate, indemnizații de șo-maj, fonduri de pensii și chiar un venit
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
indemnizații de șo-maj, fonduri de pensii și chiar un venit minim garantat (dibao) ce variază între 100 și 800 de yuani, în funcție de regiune. Inegalitățile cresc, iar un sistem coerent de asigurare socială încă nu există. 20% dintre cei mai bogați chinezi dețin 55% din venituri, în timp ce cincimea cea mai săracă deține doar 4,7%. Producția Chinei este extrem de dependentă de piața externă, în condițiile în care cea internă nu dispune de puterea de cumpărare necesară. La ora actuală, China exportă nu
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de japonezi, pentru care rămîne un obiectiv strategic comun, dar pe care China, fără să se grăbească, e convinsă că îl va reintegra într-o zi, după principiul "o țară, două sisteme", aplicat și în cazul Hong-Kong-ului. În acest sens, chinezii au adoptat chiar o lege "antisecesiune", încă din 2005. Apoi, marea bătălie pare să se dea pentru hidrocarburile din Asia Centrală, noul "foaier principal", organizația de la Shanghai cerînd retragerea bazelor militare americane din regiune, ceea ce reprezintă un mare succes diplomatic pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
în ciuda faptului că Beijingul a devenit primul utilizator mondial de fertilizatori și al cincilea pro-ducător mondial de recolte transgenice, bazate pe organisme modificate genetic. În 2004, în China se consumau 67% din grîul și 76% din carnea produse în lume. Chinezii, mai ales cei nou îmbogățiți, au început să adopte obiceiuri occidentale de consum, ceea ce a sporit semnificativ numărul cancerelor și bolilor de nutriție. Apoi, China a devenit și un mare consumator energetic. Și aici consumul depășește pro-ducția, deși parcul său
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
mai poate opri, dar poate să-și tempereze elanul, încercînd să păstreze cît de cît echilibrul social și pe cel ecologic. Ambițiile sale trebuie să țină seama de realitățile complexe ale lumii în care trăim, iar în locul unei creșteri sălbatice, chinezii știu că pot da dovadă de mai mult rafinament. Dar, probabil, asta se va vedea într-o fază viitoare a dezvoltării și a reafirmării sale ca mare civilizație și mare putere la nivel global. 3.6.1. SECOLUL CHINEZESC China
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
piraterie, corupție, birocrație etc. Deci, proble-mele sale pot surveni din interior, un detonator social putînd produce o reacție în lanț cu consecințe imprevizibile pentru guvernul chinez. Probabil că serviciile secrete duc lupta lor pe acest plan, dar eu văd la chinezi o ură puternică față de americani, îi văd disciplinați, harnici și modești. Astfel încît e greu de întrevăzut o implozie socială într-un viitor previzibil. Bicicleta chinezească nu se va opri, chiar dacă poate cu-noaște o relativă reducere a ratelor sale de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
modificat fizionomia. Trăim oare deja momentul post-hiperconsumului? După părerea mea, nici vorbă de așa ceva, scenariul cel mai probabil fiind al extinderii lui la scară planetară, într-o perioadă ce nu dispune de niciun sistem alternativ credibil: în curând, milioane de chinezi și de indieni vor intra în spirala abundenței de bunuri și de servicii plătite mereu mai sofisticate. Să nu fim naivi: nici protestele ecologiștilor și nici noile moduri de consum, mai sobre, nu vor detrona hegemonia crescândă a sferei comercialului
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
261 900 au intrat între 1980 și 1991 și 191 548 au sosit între 1991 și 1995. Totalul populației de această origine etnică la recensământul din 1990 era de 815 000, constituind al patrulea grup etnic asiatic din Statele Unite, după chinezi, filipinezi și japonezi (U.S. Bureau of Census, 1997). În ritmul actual de creștere, mărimea acestei populații etnice a ajuns, probabil, aproape la un milion. Această comunitate etnică fluctuează ca mărime după cum rezidenții temporari, cum ar fi studenții, asistenții de management
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
întreaga Coree, în Filipinexe "Filipine" și în alte țări, Thailandaxe "Thailanda", în special, devenind un centru important în cursul războiului din Vietnamxe "Vietnam". Sistemul stabilimentelor militare oferea baza ideală pentru dezvoltarea unei rețele de trafic globale, conduse de proxeneți transnaționali, chinezi, japonezi și alți operatori locali expatriați. Astfel, globalizarea comerțului sexual a fost accelerată și intensificată de industria militară a sexului, care a devenit curând accesibilă și clienților civili. În 1956, după un „proces de democratizare” inițiat în timpul ocupației americane, Japoniaxe
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
nu au jucat un rol semnificativ în dezvoltarea lor, este complet ignorat.” (Stiglitz, 2002, p. 72). Se consideră, de regulă, ca fiind „bune” pentru țara-gazdă investițiile străine directe ce reinvestesc mai mult, iar negative, cele care expatriază mai mult profit. Chinezii au avut investiții străine directe cu efecte favorabile, deoarece statul a fost puternic și le-a monitorizat în mod eficient printr-un cadru legislativ instituțional adecvat. Printre investițiile străine directe cu impact defavorabil pot fi menționate cele cu efect de
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
a fost atins. „Economia socialistă de piață” funcționează cu mare succes. Desigur, un rol deosebit în acest salt economic spectaculos l-au jucat investițiile masive ale companiilor străine. Atrase de imensa piață internă a Chinei și de munca ieftină a chinezilor, trusturile occidentale s-au întrecut să investească în China. Premierii sau președinții statelor occidentale - Bill Clinton, Tony Blair, Jacques Chirac, cancelarul Schroeder, premierul Berlusconi - s-au grăbit cu toții la Beijing pentru a-și susține investitorii strategici. Într-un singur an
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
profesa credința. În 840 puterea uigură este distrusă de kirghizi; ca urmare, se pornește o prigoană nemiloasă Împotriva maniheenilor chinezi. Pe la 981-984, un grup de refugiați uiguri stabiliți În apropriere de Turfan continuau să profeseze pe față maniheismul, alături de budismul chinez 45. În cea de a doua jumătate a secolului al IV-lea, creștinismul fuzionase cu societatea romană. Mulți dintre preoți și episcopi se căsătoreau și aveau copii; de altfel, episcopii erau aleși din sînul patriciatului, ținîndu-se seama mai degrabă de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
de evitare a incertitudinii este mai mic; nivelul de anxietate este mai ridicat în culturile cu grad ridicat de evitare a incertitudinii, iar disponibilitatea de asumare a riscului este mai mare în culturile cu grad scăzut de evitare a incertitudinii; chinezii sunt mai puțin expresivi în exprimarea emoțiilor decât americanii sau japonezii; în educarea copiilor, mamele din Statele Unite, ca și cele din Japonia, evită să exprime emoții negative în fața copiilor. Cuvintele care exprimă diverse emoții cunosc o variație culturală ce reflectă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
categorii constituite apriori, prin extinderea unor atribute de grup generalizate asupra fiecărui membru al grupului. Stereotipurile pot fi pozitive sau negative. De exemplu: italienii sunt vorbăreți, nemții sunt punctuali, au precizie și inteligență tehnică, americanii sunt bogați, francezii sunt prețioși, chinezii sunt muncitori și umili, scoțienii - zgârciți, olandezii - neciopliți etc. Stereotipurile rezultă din focalizarea diferențelor dintre culturi și estomparea asemănărilor. SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 19 - Inhabitants of the world, William Darton, 1790 Construirea stereotipurilor este un proces bazat pe simplificare (reducerea complexității
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cultură (de exemplu, stilul de comunicare specific culturii române - vezi capitolul 4). Domeniul comunicării transculturale cercetează comparativ stilurile comunicative din două sau mai multe culturi (de exemplu, stilul de comunicare american comparativ cu cel japonez, cel japonez comparativ cu cel chinez, cel francez comparativ cu cel german - vezi referiri în acest capitol, infra). Domeniul comunicării interculturale studiază modul particular în care comunică indivizi proveniți din culturi diferite, într-o situație de comunicare față în față, precum și rezultatele interacțiunii lor (vezi referiri
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a conferințelor de presă ținute de Ministerul chinez al Afacerilor Externe, respectiv de Departamentul de Stat American a evidențiat faptul că, pe parcursul interacțiunii, atât jurnaliștii chinezi, cât și cei americani au solicitat informații relevante pentru subiectul în discuție; dar, în timp ce chinezii solicitau în special comentarii generale din partea autorităților, americanii aveau tendința de a cere clarificări și confirmări punctuale; în timp ce oficialitățile chineze evitau răspunsul sau dădeau răspunsuri insuficiente, oficialitățile americane formulau direct refuzul de a răspunde la o întrebare, însoțindu-l adeseori
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a interlocutorilor. În același timp, ideologia comunistă a societății chineze constrânge interacțiunea verbală, o controlează într-o măsură mai mare, îi dă un grad sporit de formalism și rigiditate: astfel, spre deosebire de conferințele de presă americane, în conferințele de presă ale chinezilor predomină perechile de adiacență întrebare-răspuns, neurmate de ratificări (follow-up) din partea jurnalistului, nu apar apelative și elemente de focalizare a discursului, nu apar glume (Jiang, 2006). Structura interacțiunii verbale este configurată de strategiile de discurs adoptate: perechile de adiacență, trecerile de la
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]