2,063 matches
-
erau cu ochii pe sus. M-am prezentat oficialităților și mi-am îndreptat și eu privirea spre "înalt" Am rămas așa cam o jumătate de oră și nimic! Fiind deja vremea prânzului, ziariștilor li se făcuse foame. Am ochit un chioșc alimentar, am găsit acolo câteva pâini, le-am cumpărat și, aidoma Mântuitorului în Cana Galileii, am început să le împart, fără nici o șansă de a le înmulți. Observasem în apropiere o baracă și cineva mi-a spus că acolo se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
mare tiraj "O Globo" și mi-a atras atenția pe prima pagină o fotografie cu un titlu mare: "Invazia minerilor în capitala României! Și noi care credeam că ultimii sălbatici trăiesc în jungla Amazoniei!" Terminată vizita, am luat de la primul chioșc un ziar și așa am aflat despre "eveniment", în legătură cu care distinsul domn Roberto nu suflase nici un cuvânt! Trebuie să mărturisesc faptul că cea de a patra mineriadă, cu evenimentele care au urmat, a aruncat o umbră peste succesele artiștilor noștri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
kilometri de plimbare pe malul oceanului, în cântul valurilor și sub briza răcoroasă, o bere "estupidamente gelada" (rece bocnă), băută la o terasă, sau "laptele" răcoros și înviorător al unei uriașe nuci de cocos, consumată la unul din zecile de chioșcuri de pe plajă. După apusul soarelui, apărea o distracție în plus pe Avenida Atlantica expozițiile artizanilor, cu minunate obiecte din pietre semiprețioase, argint, cupru, piele, lână sau in. La primele ore ale dimineții, în capătul dinspre Ipanema, cealaltă plajă faimoasă din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
malul lacului Snagov până la care, din sat, erau vreo 2-3 kilometri. Drumul trecea, mai întâi, printr-un lan de porumb, apoi intra într-o pădure, în mijlocul căreia, precum căsuța fermecată din basme, răsărea dintr-o dată în calea drumețului însetat un chioșc... fermecat, unde se găsea bere! Această evocare, făcută într-un București în care nu se găsea bere nicăieri, poate părea neverosimilă. Și totuși așa a fost. Mica înjghebare, de lemn vopsit în verde, m-a surprins desigur, prima oară, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
se topea de frica soarelui. În amonte de sat, lunca poartă pe brațele sale desfăcute o pădure de plopi și sălcii pletoase, cu frunze tremurătoare, printre care se află și falnici peri sălbatici, iar pe sub coroanele lor înalte , ca niște chioșcuri cu dulciuri care stârnesc mai ales pofta copiilor, se află poroambe, gheorghine, măcieși și rugi de mure. Pământul de sub vegetația luxuriantă, mai produce și ciuperci albe, foarte gustoase, pe care le adună cu plăcere copiii și tineretul, dar printre culegătorii
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
octombrie, noiembrie și, în sfârșit s-au limpezit apele. Neculai Balș a rămas șef de cancelarie iar Ion Moldoveanu revizor școlar al județului. Bine, bine dar din 10 noiembrie fusesem evacuați din cămin, așa că singura soluție ne-a oferit-o chioșcul unde vara cânta muzica, în parcul central din fața bisericii numită Sobor iar noaptea făceam noi serenade de lunateci. Noroc că aveam paltoanele și căciulile. Dormeam iepurește de teamă să nu vină cineva să ne fure lădițele cu lucrușoare. Dimineața le
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
l-a pălmuit pe netrebnic și l-a provocat cu martori la duel. Nu știu dacă acesta a avut loc, cert e faptul că, pentru încălcarea regulamentului, Marian a fost degradat continuând însă să fie prezent în fruntea fanfarei, în chioșcul din parcul ismailean. Poate tot acolo, în cofetăria unde l-am cunoscut, i-a venit ideea unei mărturisiri publice prin artă a nedreptății pe care o trăia. Vânzând o bucată de vie, cu banii obținuți a plătit transportul formației până la
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
presei din Basarabia, Bucovina, Ucraina, dar și din alte zone pot primi jurnale din orice colț al lumii numai din România ajung cu greutate, sau nu ajung deloc. La vama de la Prut revistele Românești sunt supuse regimului drogurilor, În timp ce librăriile, chioșcurile, școlile sunt inundate de materiale În limba majoritarilor. Publicistica romaneasca chiar daca nu este total interzisă, este greu accesibila. Oficialitățile din România au făcut donații apreciabile de cărți, reviste, manuale școlare, Înzestrează biserici și mănăstiri subvenționează tipărirea de cărți. Materialele pe
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
erau cu ochii pe sus. M-am prezentat oficialităților și mi-am îndreptat și eu privirea spre "înalt". Am rămas așa cam o jumătate de oră și nimic! Fiind deja vremea prânzului, ziariștilor li se făcuse foame. Am ochit un chioșc alimentar, am găsit acolo câteva pâini, le-am cumpărat și, aidoma Mântuitorului în Cana Galileii, am început să le împart, fără nici o șansă de a le înmulți. Observasem în apropiere o baracă și cineva mi-a spus că acolo se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
emblemă Angela Davies, era populată cu mulțimi de hippies. Avea filosofie marcusiană, leagăn american și baricade franțuzești. Era o adiere de generație. Un ritm ce răspundea celui interior și ne ademenea spre alte tărâmuri. Plecările în Occident erau posibile. La chioșcuri se vindeau reviste franțuzești, nemțești și englezești (de stânga, e drept). Am prins din plin generația în bluejeans și adidași. Generația care ciulea urechile la Europa Liberă să asculte știri și topuri. Ne păsa infinit mai mult de manifestațiile studențești
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
de la fântână, pe care le puneam într-un butoi iar seara udam plantele. S-a făcut o producție impresionantă de roșii și castraveți. Produsele noastre erau vândute la Ghimeș -Palanca. A închiriat tata o cameră și a făcut acolo un chioșc în care sora mai mare, Elisabeta (Veta) vindea la un preț convenabil roșiile și castraveții. Cu banii obținuți puteam cumpăra alimentele de care aveam nevoie. Mama muncea din greu. Eram 5 copii, iar la masă eram 7. Nu era simplu
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
forestieri", locatari ai garsonierelor de pe străduțele învecinate cu Via del Babuino, la poalele parcului Pincio. Pe atunci, această grădină publică era locul de plimbare la modă (Villa Borghese nu se deschidea decît de două ori pe săptămînă). Pe esplanadă, în jurul chioșcului unde cînta muzica, se opreau trăsurile cu fața spre domul de la Sfîntul Petru în așteptarea spectacolului la trăsură oferit de apusul soarelui, iar de la trăsură continuau flirturile care se înfiripaseră în sălile de recepție ale palatelor cu nume sonore de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
își asigura o ascunzătoare bine apărată spre spate și deschizîndu-se către pădure pe căi cunoscute doar de credincioșii săi intimi... Am mai găsit și o altă urmă a timpului petrecut de Wilhelm al II-lea. În pădure se găsea un chioșc unde se vindeau băuturi și apă minerală, ținut de o bătrînă de treabă. Ne povestea că îl vedea adesea pe Hindenburg trecînd, escortat de cîțiva călăreți cu pistolul în mînă gata să tragă, iar Kaiserul a venit de două ori
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
se vindeau băuturi și apă minerală, ținut de o bătrînă de treabă. Ne povestea că îl vedea adesea pe Hindenburg trecînd, escortat de cîțiva călăreți cu pistolul în mînă gata să tragă, iar Kaiserul a venit de două ori la chioșc, însoțit de ofițeri și de fotografi, nu înainte însă ca trupele de geniu să fi săpat în apropiere un șanț adînc, care a fost umplut cu soldați cu puștile la parapet, și cutii de muniție goale, răspîndite mai peste tot
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cu drag se uită-n aer la un zmeu zbârnâitor. Un alt pastel chinez are un aer factice de paravan falsificat. Oricum, tăind plictisitoarele dulcegării, desenul rămâne interesant: Pe-un canal îngust ce curge ca un șerpe cristalin Se înșiră chioșcuri albe cu lac luciu smălțuite... Pe sub nalte coperișuri care-n margini s-albiesc, Galerii cu mari lanterne și cu sprintene coloane Au comori de plante rare ce la umbră înfloresc Și-n ghirlande parfumate se revarsă pe balcoane... Iar în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și salutat de elemente: Când pătrunzi în parc, și-aprind Trandafiri agățători Vârfurile chiparoșii, De sub streșini cern petale. Taie - avuzul mustăcind Iar când dormi pe perne-n prag,Șiruri peștișorii roșii. Ca-ntr-un basm cu zâne line, Când prin chioșc visând cobori, Fire de păianjen trag Peste visurile tale Plasă scumpă peste tine. Proza lui Bucuța e dioramatică, plină de policromie muzeală. Fuga lui Șefki, cea mai însemnată dintre narațiuni, este un tablou încărcat de colori și amănunte etnografice asupra
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se topea de frica soarelui. În amonte de sat, lunca poartă pe brațele sale desfăcute o pădure de plopi și sălcii pletoase, cu frunze tremurătoare, printre care se află și falnici peri sălbatici, iar pe sub coroanele lor înalte , ca niște chioșcuri cu dulciuri care stârnesc mai ales pofta copiilor, se află poroambe, gheorghine, măcieși și rugi de mure. Pământul de sub vegetația luxuriantă, mai produce și ciuperci albe, foarte gustoase, pe care le adună cu plăcere copiii și tineretul, dar printre culegătorii
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
văzut că GAS-ul În care eram, că astea erau mașinile Securității, face stânga. Am zis că mă duce la Mamaia pe plajă undeva. Mamaia nu arăta ca astăzi... În centru’ Mamaiei era cazinoul de astăzi, În rest erau puține chioșcuri din astea și câteva hoteluri, castelul. Dar după un timp a făcut iar dreapta. Și pe urmă stânga și s-a oprit. „Unde mă Împușcă? Unde?” Au coborât, m-au luat de mână, am intrat undeva și m-a izbit
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
lângă mama ei, În cimitirul Tâmpești (Grădini) din Fălticeni. 596 Atenția și bunătatea Dvs., cu care ați scris despre mine, În revista Nr. 2 a Muzeelor și Monumentelor 119, m-a Încântat, dar și m-a Înduioșat! Negăsind revista la chioșcurile de ziare, am apelat la Muzeul nostru. Împreună cu Colonel Ciuntu, am urmărit articolul scris de Dvs. Ne-a minunat munca și priceperea cu care ați detectat atâtea personalități de valoare ale orașului Fălticeni. Sunteți părintele Muzeului, pe care vă rugăm
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cad În sentimentalism. Nu mi se mai Întâmplă decât atunci când văd un detașament de pionieri urcând la tribună sau când privesc defilarea forțelor noastre armate.” Semnatara Își inventariază apoi sentimente... „trăite, intuite sau citite În cărți”... Înainte de a cumpăra de la chioșcul din colț „numărul din septembrie al unei reviste”. Urmează o totală turmentare, ca un leșin. „Nu știu ce s-a mai Întâmplat cu mine. Căci stele verzi cât portocalele Îmi zburau pe dinaintea ochilor, un diavol milos foarte tânăr, dar cu fustă și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
la coincidența că și mie, cu puțin Înainte de a veni Dumneavoastră În Costinești, această localitate mi-a fost neprietenoasă - nu prin tigrul lichid pe care Îl ține În lesă, ci prin unul uman, o biată bătrână femeie, vânzătoare adjunctă la chioșcul de ziare de lângă plajă, ai cărei ochi șterși m-au impresionat atât de neplăcut, Încât la nici două zile după ce venisem din București, a trebuit să mă Întorc, bolnav de nervi, și să mă Încui două săptămâni În casă. O
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
lipit pe rucsac o etichetă pe care scria „mânuiți cu atenție!“. M-am uitat la el cu câtă grijă îl punea pe raft. Apoi mi-a dat tichetul cu care urma să mi-l recuperez. M-am dus apoi la chioșc și am cumpărat un plic și niște timbre. M-au costat două sute șaizeci de yeni. Am băgat tichetul în plic, l-am lipit, am pus timbrele și am scris pe el numărul căsuței poștale a unei companii fictive, pe adresa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
beau bere. Altceva nu-mi doream. Nu vedeam nici un semn că ar înceta totuși. Norii grei păreau amenințători. Nici o fărâmă de cer senin printre ei. M-am gândit să cumpăr un ziar de dimineață și să aflu timpul probabil, dar chioșcurile de ziare erau jos, la metrou. Dacă ajungeam acolo, iar începea discuția cu controlorul și nu mai aveam chef de așa ceva. Am renunțat la ideea de a cumpăra ziarul. Ziua nu se anunța prea grozavă și nici măcar nu știam ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
o clipă prin minte să-mi ard și cravata Paul Stuart, dar am renunțat la idee până la urmă. Începeam să bat prea tare la ochi și nici nu vedeam rostul unui asemenea gest. M-am îndreptat spre cel mai apropiat chioșc și am cumpărat zece pungi cu floricele de porumb. Am împrăștiat nouă pe iarbă pentru porumbei, apoi m-am așezat pe o bancă și-am mâncat conținutul ultimei. Mai văzusem atâția porumbei la un loc doar în filmul cu Revoluția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
pe aceeași treaptă a excelenței umane cu tatăl său, Rouaud va fi toată viața un fidel al ideilor de stânga. În 1981, după căsătorie, se mută la Paris. Premiul Goncourt obținut În 1990 Îl găsește vânzător de ziare la un chioșc din rue de Flandre. Notorietatea publică o va dobândi imediat după publicarea primului roman, cel premiat, Les Champs d’honneur (Les Champs d’honneur, tradus În românește la editura Dacia, prin efortul remarcabil al Yvonnei Goga, o specialistă În romanul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]