1,522 matches
-
ajutorul informaticii ca instrument al conducerii, este incontestabil. Se poate afirma fără greș, că introducerea informaticii în toate domeniile de activitate constituie un proces inevitabil. Informatica reprezintă una din principalele căi de realizare și aplicare practică a principiilor și conceptelor ciberneticii. Ea este calea de finalizare a modelării cibernetice, a autoreglării și optimizării sistemelor. Fără sprijinul informaticii simularea mai multor variante pe baza modelelor cibernetice și alegerea optimului ar fi foarte greu sau chiar imposibil de realizat. Sporirea volumului de informații
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
interpretare ● Istorie ● Istoria artei ● Arhivistica și istorie ● Studii iudaice ● Pedagogie ● Psihopedagogie specială ● Pedagogie - învățători ● Teologie * pastorala ● Teologie * didactica │ │ │ │(Teologie * se referă, după caz, la: ● Sociologie ● Politici sociale ● Antropologie ● Administrație publică ● Jurnalism ● Publicitate ● Psihosociologie - informații ● Drept ● Economie agroalimentara ● Economia mediului ● Merceologie ● Cibernetică economică ● Agricultură ● Științele solului ● Horticultura ● Silvicultura ● Zootehnie ● Inginerie genetică în agricultură ● Biotehnologii medical - veterinare ● Medicină generală ● Fiziokinetoterapie ● Asistență medicală ● Urbanism ● Arte plastice (pictură, sculptură, grafică) ● Design ● Istoria și teoria artei ● Artele spectacolului muzical ● Muzicologie Interpretare muzicală (canto, pian, MUZICĂ │vioară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158683_a_160012]
-
ce ne-așteaptă. Fiți, rogu-vă, atenți cum sună avertismentele de Casandră ale celor ce întrevăd clar orizontul postmodernității tehnico-științifice: anularea contacului interuman direct prin excesul de viteză comunicațională, distrugerea viitorului afectiv, dislocarea demografică în spațiul cosmic, virusarea chimică și cibernetică a mediului înconjurător, într-un cuvînt, dar ce cuvînt!: globalizare, jurisdicție cibernetică și clonare agro-zoologică (mai ales în direcția creșterii rolului G.M.F.-ului Genetically Modified Food). După scenariile post-apocaliptice ale unor Baudrillard sau Kroker și Cook, cataclismul milenarist deja a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ale celor ce întrevăd clar orizontul postmodernității tehnico-științifice: anularea contacului interuman direct prin excesul de viteză comunicațională, distrugerea viitorului afectiv, dislocarea demografică în spațiul cosmic, virusarea chimică și cibernetică a mediului înconjurător, într-un cuvînt, dar ce cuvînt!: globalizare, jurisdicție cibernetică și clonare agro-zoologică (mai ales în direcția creșterii rolului G.M.F.-ului Genetically Modified Food). După scenariile post-apocaliptice ale unor Baudrillard sau Kroker și Cook, cataclismul milenarist deja a avut loc, iar răul s-a și instalat la scară planetară. Brrr
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
structurile disipative”, pentru care a obținut premiul Nobel, oferă anumite răspunsuri la Întrebarea de ce modul nostru de a gândi asupra relațiilor de proprietate și libertate este În proces de schimbare radicălă. Prigogine folosește atât noțiuni din termodinamică, cât și din cibernetică, În analiza sa. El observă că toate viețuitoarele, asemenea multor obiecte inanimate, sunt structuri disipative. Adică, ele Își mențin structura cu ajutorul unui curent continuu de energie prin sistemul lor. Energia menține sistemul Într-o stare continuă de flux. Fluctuațiile sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
numim acum „feedback”. Whitehead a numit acest mecanism de anticipare-răspuns „scop subiectiv” și a afirmat ca aceasta este esența „minții”. La o jumătate de scol după Whitehead, Norbert Wiener a introdus un analog mecanic al filosofiei procesului prin conceptul de cibernetică. Wiener și colegii săi lucrau la Îmbunătățirea mecanismului de ochire și țintire al artileriei antiaeriene În cel de-al doilea război mondial. Ideile lui Wiener, despre maniera În care comunică mașinile și oamenii, au transformat filosofia procesului Într-un nou
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Wiener, despre maniera În care comunică mașinile și oamenii, au transformat filosofia procesului Într-un nou format tehnnologic, care, puțin după aceea, a dat naștere la tehnologia modernă a informației și comunicațiilor. Wiener a inaugurat noul domeniu de cercetare al ciberneticii. Cibernetica vine de la cuvântul grecesc kyberneties, care Înseamnă „cârmaci”. Cibernetica reduce comportamentul voluntar la două componente, informație și feedback și postulează că toate procesele pot fi Înțelese ca amplificări și complexificări ale celor două. Wiener a definit informația astfel: numele
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
despre maniera În care comunică mașinile și oamenii, au transformat filosofia procesului Într-un nou format tehnnologic, care, puțin după aceea, a dat naștere la tehnologia modernă a informației și comunicațiilor. Wiener a inaugurat noul domeniu de cercetare al ciberneticii. Cibernetica vine de la cuvântul grecesc kyberneties, care Înseamnă „cârmaci”. Cibernetica reduce comportamentul voluntar la două componente, informație și feedback și postulează că toate procesele pot fi Înțelese ca amplificări și complexificări ale celor două. Wiener a definit informația astfel: numele pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
transformat filosofia procesului Într-un nou format tehnnologic, care, puțin după aceea, a dat naștere la tehnologia modernă a informației și comunicațiilor. Wiener a inaugurat noul domeniu de cercetare al ciberneticii. Cibernetica vine de la cuvântul grecesc kyberneties, care Înseamnă „cârmaci”. Cibernetica reduce comportamentul voluntar la două componente, informație și feedback și postulează că toate procesele pot fi Înțelese ca amplificări și complexificări ale celor două. Wiener a definit informația astfel: numele pentru conținutul a ceea ce este schimbat cu lumea exterioară, pe măsură ce
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cu lumea exterioară, pe măsură ce ne adaptăm la ea și facem aceste ajustări simțite În lumea exterioară. Procesul receptării și folosirii informației este procesul atât adaptării noastre la potențialitățile mediului exterior, cât și al viețuirii noastre efective În acest mediu 3. Cibernetica este teoria modului În care aceste mesaje sau cantități de informație interacționează pentru a produce rezultate predictibile. După cum afirmă teoria cibernetică, „mecanismul de dirijare” care reglementează orice comportament se numește „feedback”. Oricine a reglat vreodată un termostat Înțelege principiul feedbackului
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
este procesul atât adaptării noastre la potențialitățile mediului exterior, cât și al viețuirii noastre efective În acest mediu 3. Cibernetica este teoria modului În care aceste mesaje sau cantități de informație interacționează pentru a produce rezultate predictibile. După cum afirmă teoria cibernetică, „mecanismul de dirijare” care reglementează orice comportament se numește „feedback”. Oricine a reglat vreodată un termostat Înțelege principiul feedbackului. Termostatul reglează temperatura camerei monitorizând schimbarea de temperatură. Dacă Încăperea se răcește și temperatura scade sub limita fixată, termostatul pornește centrala
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În feedbackul pozitiv, o schimbare În activitate se autodetermină, Întărind și intensificând procesul, În loc să-l ajusteze și să-l amortizeze. De exemplu, o durere În gât face o persoană să tușească, iar tusea, la rândul ei, exacerbează durerea de gât. Cibernetica se concentrează În principal asupra feedbackului negativ. După opinia lui Wiener, „pentru ca orice mașină - care este supusă unui mediu extern variabil - să funcționeze În mod eficient este nevoie ca informația (cu privire la rezultatele acțiunii ei), să Îi fie furnizată ca parte
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
continue să acționeze”4. Feedbackul Îi furnizează mașinii informație despre performanța ei, care este apoi comparată cu performanța dorită. Informația Îi permite mașinii să-și ajusteze activitatea În mod corespunzător, pentru a micșora diferența Între performanța dorită și performanța reală. Cibernetica este teoria modului În care mașinile se autoreglează Într-un mediu instabil. Mai mult decât atât, cibernetica este teoria care explică comportamentul intenționat al mașinii. Tehnologiile inteligente de astăzi funcționează pe baza principiilor ciberneticii. Feedbackul negativ continuu - și feedbackul pozitiv
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
performanța dorită. Informația Îi permite mașinii să-și ajusteze activitatea În mod corespunzător, pentru a micșora diferența Între performanța dorită și performanța reală. Cibernetica este teoria modului În care mașinile se autoreglează Într-un mediu instabil. Mai mult decât atât, cibernetica este teoria care explică comportamentul intenționat al mașinii. Tehnologiile inteligente de astăzi funcționează pe baza principiilor ciberneticii. Feedbackul negativ continuu - și feedbackul pozitiv ocazional - fac trecerea de la o eră tehnologică mai lentă, organizată În jurul acțiunilor liniare, individuale și discontinue, la
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Între performanța dorită și performanța reală. Cibernetica este teoria modului În care mașinile se autoreglează Într-un mediu instabil. Mai mult decât atât, cibernetica este teoria care explică comportamentul intenționat al mașinii. Tehnologiile inteligente de astăzi funcționează pe baza principiilor ciberneticii. Feedbackul negativ continuu - și feedbackul pozitiv ocazional - fac trecerea de la o eră tehnologică mai lentă, organizată În jurul acțiunilor liniare, individuale și discontinue, la una cu mult mai rapidă a proceselor pure și a fluxurilor continue. Politicile procesului Tehnologiile inteligente au
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În sectorul nelucrativ, unde se presupunea că piața și societatea civilă vor furniza metode mai eficiente și economice pentru livrarea bunurilor și serviciilor. Bigger is better și-a pierdut strălucirea, iar descentralizarea a intrat În vogă. Filosofia procesului și principiile ciberneticii, care deja pătrunseseră În tehnologie, comerț și chiar În psihologie - terapia personală se folosește mult de recondiționarea mentală bazată pe proces - au Început să-și găsească locul În dezbaterile cu privire la guvernare. Teoreticienii politici argumentau că birocrația rațională și ierarhică nu
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
doilea Iluminism științific a Început acum aproape un secol. Noile domenii ale termodinamicii și biologiei organismelor, la Începutul secolului al XIX-lea și introducerea principiului de nedeterminare, mecanicii cuantice, filosofiei procesului și ecologiei, În prima parte a secolului XX, nașterea ciberneticii și gândirii sistemice Împreună cu teoria informației, după cel de-al doilea război mondial și mai recent apariția teoriei complexității, teoriei sistemelor disipative și a autoorganizării au contribuit toate la deconstrucția și prăbușirea ortodoxiei științifice a Iluminismului tradițional și, În același
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fost suficiente pentru a declanșa un șir de evenimente distincte. Nu este cred nevoie de a argumenta mai mult în favoarea acestei teze. Sunt împrejurări în care evenimentul poate fi creator de structură, împingând dezvoltarea socială într-o direcție distinctă. În cibernetică, schema feedbackului pozitiv sugerează tocmai o asemenea posibilitate. Ea explică mecanismele prin care apariția unei diferențe inițial mici, neimportante, accidentale, în anumite condiții poate declanșa un proces rapid de amplificare, ducând la constituirea unei noi structuri. În istoria comunităților umane
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
explicației sociologice prin determinanți obiectivi, Acest model al deciziei prezintă totodată și o funcție normativă. Dacă partea de „calcul” a deciziei este oferită de modelul analitic, modelul prezentat aici oferă instrumentele înfruntării raționale a incertitudinii persistente. Modelul cibernetictc "Modelul cibernetic" Cibernetica a pus în evidență un mod alternativ de rezolvare a problemelor de către sistemele finaliste, în raport cu modul decizional. Ceea ce a făcut ca cibernetica să fie interesantă pentru științele sociale și umane este observația că realitatea social-umană nu este nici ea lipsită
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
oferită de modelul analitic, modelul prezentat aici oferă instrumentele înfruntării raționale a incertitudinii persistente. Modelul cibernetictc "Modelul cibernetic" Cibernetica a pus în evidență un mod alternativ de rezolvare a problemelor de către sistemele finaliste, în raport cu modul decizional. Ceea ce a făcut ca cibernetica să fie interesantă pentru științele sociale și umane este observația că realitatea social-umană nu este nici ea lipsită de mecanisme de reglare de tip cibernetic. De aici, întrebarea dacă nu cumva cibernetica poate arunca o lumină inedită asupra proceselor de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
finaliste, în raport cu modul decizional. Ceea ce a făcut ca cibernetica să fie interesantă pentru științele sociale și umane este observația că realitatea social-umană nu este nici ea lipsită de mecanisme de reglare de tip cibernetic. De aici, întrebarea dacă nu cumva cibernetica poate arunca o lumină inedită asupra proceselor de luare a deciziilor. Mai întâi este necesar să lămurim ce înseamnă un mecanism cibernetic de soluționare a problemelor. Pentru aceasta este util să pornim de la câteva exemple de mecanisme cibernetice care pot
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cada cu apă ar trebui să știe foarte bine fizică, să aibă informații exacte despre intențiile celui care se apropie cu sticla în mână, cât și despre temperatura sticlei. Să facă o mulțime de calcule raționale cu ajutorul acestor cunoștințe. Reglarea cibernetică nu este însă preventivă, ci urmează acțiunii ca o reacție la aceasta. • Soluția selectată prin mecanisme cibernetice nu este raportată neapărat la alternative. Nu există o preocupare orientată spre identificarea unei soluții mai bune. Soluția experimentată este întărită prin experiență
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ierarhice superioare. Problemele mai complicate și care nu pot fi soluționate prin aplicarea autonomă a normelor sunt înaintate forurilor ierarhice superioare pentru a fi rezolvate, iar decizia acestora devine obligatorie în virtutea autorității. Bibliografietc "Bibliografie" Ashby, R.W. (1972), Introducere în cibernetică, Editura Tehnică, București. Becker, G., McClintock, C. (1967), „Value: Behavioral decision theory”, în Annual Review of Psychology, nr. 18. Malița, M. Zidăroiu, C. (1980), Incertitudine și decizie, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Morse, P.M., Kinball, G.E. (1962), Methods of Operational
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Editura Academiei, București. Apel, H., Strumpel, B. (1974), Economic Well-Being as a Criterion for System Performance: A Survey in Bulgaria and Greece, IST, Ann Arbor. Aron, R. (1961), Dimensions de la conscience historique, Plon, Paris. Ashby, R.W. (1972), Introducere în cibernetică, Editura Tehnică, București. Banciu, D.P., Rădulescu, S.M., Voicu, M. (1985), Introducere în sociologia devianței, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Bauer, R.A. (1966) (ed.), Social Indicators, MIT Press, Cambridge. Bădescu, I. (1984), Sincronism european și cultură critică românească, Editura Științifică și
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
geopolitica, sociologia religiilor și arta. În fine, nu trebuie neglijate științele comunicării, mai ales în ceea ce privește comunicarea directă. Ținând cont de faptul că o cultură reprezintă, dincolo de orice speculații teoretice, un sistem, credem că un studiu asupra culturilor și din perspectiva ciberneticii ar fi cu totul interesant, mai ales că o astfel de viziune poate aduce precizări importante privind posibilitatea comunicării între culturi diferite. Ca exemplu, având în vedere faptul că cultura contemporană occidentală se caracterizează printr-un grad puternic de laicizare
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]