2,486 matches
-
neobișnuit de veselă în dimineața asta, iar când se uită la mine zâmbi din nou. Părul îi era strâns în coadă și am întins mâna să i-o ating - gestul îi amplifică zâmbetul. - Nu știu de ce zâmbești, scumpo. E o cioară moartă la noi în jacuzzi. - Poate după ce-ai ieșit tu de-acolo azi-noapte. - N-am făcut baie în jacuzzi noaptea trecută, scumpa mea. - Dar e o pereche de chiloți de baie pe balustradă. - Da, i-am văzut, dar nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
să mă uit și eu la ele, dar eu stăteam acolo neconsolat, privind pe fereastră la peluza care cobora în pantă spre stradă și mașina parcată a detectivului. Doi băieți au țâșnit pe lângă ea, legănându-se pe skateboard-uri. O cioară a aterizat pe gazon, ciocănind dezinteresată o frunză uscată. Apăru apoi o altă cioară, mai mare. Gazonul îmi aminti brusc de mocheta din camera de zi. Kimball își dădu seama că încercam să mă-mi distrag atenția, că aș fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
fereastră la peluza care cobora în pantă spre stradă și mașina parcată a detectivului. Doi băieți au țâșnit pe lângă ea, legănându-se pe skateboard-uri. O cioară a aterizat pe gazon, ciocănind dezinteresată o frunză uscată. Apăru apoi o altă cioară, mai mare. Gazonul îmi aminti brusc de mocheta din camera de zi. Kimball își dădu seama că încercam să mă-mi distrag atenția, că aș fi dorit ca toată povestea asta să nu existe, și îmi spuse cu blândețe: - Domnule
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
nu se lega nimic, astfel încât mintea se apăra, iar evidența era restructurată, exact ceea ce încercam să fac în dimineața aceea - să restructurez evidența care părea să aibă un sens - și la asta am eșuat. Undeva în spatele meu se ascundea o cioară în copacii desfrunziți și puteam auzi fluturatul aripilor și când am văzut-o zburând neobosită deasupra mea, în cercuri, m-am zgâit la ea până când n-a mai rămas nimic la ce să mă uit în afara aerului invizibil și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
mai văzut familia împreună.) Apoi - ca și cum ar fi fost prestabilit - toate aceste gânduri au declanșat ceva. O forță invizibilă mă împingea spre o destinație. Simțeam efectiv că mi se întâmplă asta. A avut loc o mică implozie. Mă uitam la ciorile care se roteau deasupra mea și în clipa aceea am realizat ceva. Existau attachments. Unde? Existau attachments la e-mail-urile provenite de la Bank of America din Sherman Oaks. Am simțit o durere în piept și nu mai puteam sta nemișcat, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
am început să scanez la întâmplare șirurile mașinilor parcate, iar teama frenetică s-a întors atunci când am simțit mirosul sărat al mării deși știam că Pacificul se afla la mii de mile depărtare, iar norii dădeau rapid cu spatele și ciorile zburau deasupra parcării nepavate, prăfuite. Mi se părea că temperatura scadea cu grade întregi în fiecare secundă și în timp ce mă uitam la cele aproximativ două sute de mașini din parcare am văzut cum îmi ieșeau aburi din gură. Crezând că disting
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
a siderat campusul, pârlindu-l. Pături de frunze moarte acoperind împrejurimile au explodat în aer, formând mosoare maronii care goneau care încotro. Haina mea se zbătea sălbatic la spate, înaintând anevoie în parcare. Aerul rece se năpustea ca un pumnal. Ciorile se roteau acum deasupra mea, negre, blestemând, croncănitul lor ascuțit de rafalele de vântul care scutura atât de tare steagul încât din coada pe care era tras răzbăteau niște sunete aidoma unor trosnituri. Vântul se potoli o clipă, apoi o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
în valea de sub campus. Caii pășteau pe un câmp lângă un cort și un tractor galben se însăila printre stejarii și arțarii uriași care se înălțau în continuarea pădurii care ne separa de oraș, apoi l-am văzut pe tata, ciorile rotindu-se pe cer deasupra lui, el stând la capătul pajiștii Commons, fața albă și privirea lui fixându-mă intens, ținând mâna întinsă, și știam că dacă aș fi atins mâna aceea ar fi fost la fel de rece ca a mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
până la câmpul din dreptul autostrăzii. Ridicând-o pe Terby de o aripă din portbagaj, mi-am întors privirea în timp ce păpușa urina descriind un arc galben ce pornea din trupul negru și se revărsa pe pavaj. Scriitorul mă îndemnă să observ ciorile aliniate pe firele telefonice de deasupra mea, iar eu am azvârlit păpușa pe câmp, unde a aterizat imobilă. Frunzele moarte săltau în briza care vălurea câmpul. Auzeam ropotul unui râu, sau erau valurile care se zdrobeau de țărm? Terby se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
15 scriitorul a insistat să schimb canalul ca să urmărim știrile, fiindcă un cal fusese mutilat pe câmpul de lângă Pearce în apropiere de locul unde mă debarasasem de păpușă. Și apoi totul a revenit: pe ecranul televizorului se vedeau cerul și ciorile care se decolau de pe firele de telefon și zburau în stoluri ciclice de dans deasupra unei mașini a poliției oprită pe autostradă și a unor privitori care își lungeau gâtul să vadă mai bine, iar camera de luat vederi a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
convorbirii cu Clayton, băiatul care vroia să fie Patrick Bateman. După ce am devenit foarte încet conștient că nu mai dormeam ochii mi-au rămas închiși și am simțit o greutate pe piept. Încă mai trepidam de pe urma unui vis în care ciorile se transformau în pescăruși. - Tată? Un ecou. Nu-mi puteam deschide ochii. Dacă i-aș fi deschis, l-aș fi văzut pe Robby apărând în contre-jour în cadrul ușii, având în fundal lumina pâlpâitoare a holului.) - Ce e? s-a auzit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
acea politică economică care durează și până astăzi. Culpabilul cel mai mare este el; el trebuie lovit fără cruțare, el trebuie arătat cu degetul. Pericolul cel mare este acest om, trebuie pus deci la rezon. Trebuie ca țara în pi cioare să-i zică cuvintele care s-ar părea că pentru dânsul au fost inventate: Il faut se soumettre ou se démettre. A mai tolera în condițiile actuale influența sa nefastă este a voi să vedem țara subjugată și politicește și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
autocarul spre Bârlad, priveliștea s-a schimbat pe neașteptate datorită apei băltite pe suprafețe întregi și chiar pe șoseaua pe care mergeam, ceea ce ne amintea de inundațiile care dăduseră de furcă oamenilor de pe aici. În acest tablou sinistru, stolurile de ciori foarte numeroase erau nelipsite. Iarăși tăceam. Mai spune ceva, mamă, încerca să se arate voioasă Janeta. Ce să spun? Am nimerit un timp foarte urât.. Lasă timpul, că se schimbă. Să vezi ce frumos va fi în Grecia, ai fost
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
ușa în nas. Mi s-au întunecat ochii, mi s-a încețoșat mintea, mi-au înțepenit picioarele. Nu știu ce i-am spus mamei care aștepta la poartă. Nu știu cum arătam. A fost singura dată când am văzut-o pe mama descumpănită. „Ai ciorilor mai sânt”. Peste câteva secunde și-a șters lacrimile din ochi și m-a îmbărbătat . „Lasă-i mamă, fii bucuros că ai pe Suzănica și pe Liviuțu”. Doamne, câtă înțelepciune, și câtă stăpânire de sine a avut. Se descurca ușor
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
dimensiunea actuală a filmului, iar eu aș numi dimensiunea lui de brigadă artistică PRM. Ce ne mai dă Saizescu ? Păi, ce înțelege el printr-o satiră a luptei politice : siglele celor două partide sînt cîinii cu covrigi în coadă și cioara de pe gard (au, doare). Ce înțelege el prin tipologii romînești tradiționale : cîrciumarul libidinos, preotul libidinos, primarul libidinos (nu mă întrebați de ce sînt toți libidinoși). Ce înțelege el prin comori de înțelepciune populară : Ce ție nu-ți place, altuia nu-i
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
ca motto: „Nu suntem săraci de avere/ Ci săraci de mângâiere”: Ax Mundi, Joia seacă, bolșevică, Bilanț de dincolo de Prut, O Basarabie prea îndepărtată (referitoare la relațiile cu U.E. și S.U.A.), Puntea aberațiilor (despre inepția numită moldovenism), Atelierul de vopsit ciori, Noua „Cortină” de pe Prut (impusă de președintele de tristă amintire Voronin) și „Cortina” cu geogrrafie variabilă (analiza politicii dusă de același președinte Voronin ), reținând în mod deosebit Diplomație în pielea goală, Ghimpele din talpă, Turbinca lui Voronin și altele. Admirația
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
făcut digerabil. România sa transformat într-o imensă șatră, adeverindu-se ideea, pe care contează europenii, că românii și-o vor face cu mâna lor, ei numai ne vor ajuta să ne smolim la față, că la suflet suntem ca „Cioara” lui Topârceanu. Pe de altă parte, nu poți să nu observi că menținerea unei Românii în spațiul ei ancestral este, în primul rând, o problem de demografie. Ei se înmulțesc prin buruieni, pe sub garduri, în tot locul, ai noștri nici
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
războiul de țesut, apelai la meșterii țigani. Cine erau robi și slugi? Tot țiganii. Cum i-au răsplătit românii? I-au ținut în robie, iau vândut, i-au bătut, i-au dăruit ca pe obiecte, li s-au adresat cu „cioară”, „faraoane”, „baragladină” etc. Sfânta noastră biserică milostivă nu le recunoștea egalitatea nici în fața lui Dumnezeu: erau înmormântați în cimitire deosebite. Fiecare egumen se lăuda cu câte sălașe de țigani robi are pe lângă mănăstire, dăruite de domni sau de boieri. Cu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
rezultatul a fost modest, numai 27% dintre alegători au fost la vot. Mai trecem în cont o afacere proastă. Nu ne iese, nu ne merge, nu scăpăm nici un moment să ne facem de râs. 13 iunie 2009 Atelierul de vopsit ciori Motto: „Mică-n mijlocul naturii Ca un fir de praf de pușcă, Neagră cum e cerul gurii La un câine care mușcă.” (G. Topârceanu, Cioara) După ultimele declarații ale lui Voronin, placă veche, privind amestecul României în evenimentele de la Chișinău
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
nu scăpăm nici un moment să ne facem de râs. 13 iunie 2009 Atelierul de vopsit ciori Motto: „Mică-n mijlocul naturii Ca un fir de praf de pușcă, Neagră cum e cerul gurii La un câine care mușcă.” (G. Topârceanu, Cioara) După ultimele declarații ale lui Voronin, placă veche, privind amestecul României în evenimentele de la Chișinău din 7 și 8 aprilie a.c., se poate spune că l-a atins gripa porcină, i-a întunecat mințile și se crede papagal. Cum ar
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
dorit de Voronin și de alții ca el, constituie o înfrângere usturătoare, dar la un obraz de toval (piele rusească, de proastă calitate!), nu se cunoaște. Comuniștii nu trebuie subestimați la capitolul mistificare; stăpânesc domeniul și știu să facă din cioară papagal. Ca să încheiem într-o notă optimistă, să ne amintim de o odă închinată unui purcel la tavă: „Tu aveai obraz subțire, / Nu șorici ca unii oameni.” 16 iunie 2009 Guvernare „de firmă” Motto: „ ...Calcă baciul ca pe gratii Și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
îmbina esența informațiilor din jurul nostru, filtrate și exprimate prin ceea ce avem mai bun în noi, poate am deveni cu adevărat oameni ai viitorului... Eu cred că șamanii sunt oameni care trăiesc în momentul prezent. Sunt aici, acum, receptivi la croncănitul ciorii de pe gard, la cântecul greierului a cărui tonalitate poate anunța ploaia, sau la direcția firului de iarbă care poate povesti prin ce a trecut de-a lungul scurtei existențe. Și, dacă un greiere poate transmite o întreagă istorie, mă întreb
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
au făcut promisiuni atrăgătoare care însă n-au fost respectate decât parțial și târziu. Din această cauză, nemulțumirile românilor uniți care amenințau cu desfacerea unirii, au dus la răscoala din 17591761 care a avut în frunte pe călugărul Sofronie din Cioara. A fost nevoie de intervenția armat și de brutalitățile generalului Buccov, cel care a distrus cu tunurile peste 200 de biserici și mănăstiri ale românilor ortodocși. înființarea regimentelor grănicerești, unul în zona Făgărașului, altul în Năsăud, cu promisiunea scutirii de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
formarea învățătorilor, își amintea și-mi povestea de Gh. Marinescu la limba și literatura română; foarte cult, dar sever și distant, n-a fost văzut zâmbind decât o singură dată, într-o întâmplare hazlie. Unul dintre elevi a găsit o cioară, răbegită de frig, aproape înghețată și a pus-o în pupitrul colegului Dudu Gh., singurul țigan din școală. În clasă, cioara s-a dezmorțit și la intrarea profesorului, cum era obiceiul, ridicau capacul pupitrului și scoteau cărțile și caietele. Cioara
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
n-a fost văzut zâmbind decât o singură dată, într-o întâmplare hazlie. Unul dintre elevi a găsit o cioară, răbegită de frig, aproape înghețată și a pus-o în pupitrul colegului Dudu Gh., singurul țigan din școală. În clasă, cioara s-a dezmorțit și la intrarea profesorului, cum era obiceiul, ridicau capacul pupitrului și scoteau cărțile și caietele. Cioara eliberată a zburat spre geam, spre uimirea și disperarea elevilor. Toți se așteptau ca profesorul să izbucnească, dar a zâmbit și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]