2,672 matches
-
el în viață).Soarele de dimineață,Pe omul blând și iubitor,Doina,cântece de dor, Ploaia care dă bucate,Flori și păsările toate.Toamna,zilele cețoase,Vinul, fetele frumoase.Am iubit zăpada,vântul,Omul prețuind cuvântul,Pomii-n floare primăvara Ciocârlia și vioara,Omul harnic și cinstit.Toate astea le-am iubit... XVI. DISPREȚ, de Emil Șușnea, publicat în Ediția nr. 1980 din 02 iunie 2016. Dispreț (Politicienilor de la ’89 până azi) Mă visez cu firu-ntins La o baltă pe un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
muncă pâine Sau vis de bunăstare, prea mulți trăesc afară. Păstrează însă gândul,să se-ntoarcă mâine, Îi cheamă-acasă dorul și dragostea de țară. Îi chamă-aici strămoșii apărători de glie, Decebal bătrânul și Ștefan și Viteazul, Călușii,hora,sârba, frumoasa ciocârlie, Și slana și rachiul, sarmalele și prazul. În inimă ei poartă ca sfăntă efigie De dor pe Eminescu și-a lor maternă limbă Și se visează-acasă sătui de pribegie, Mânați și de speranța că țara lor se schimbă, Ca în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
prin muncă pâineSau vis de bunăstare, prea mulți trăesc afară.Păstrează însă gândul,să se-ntoarcă mâine,Îi cheamă-acasă dorul și dragostea de țară.Îi chamă-aici strămoșii apărători de glie,Decebal bătrânul și Ștefan și Viteazul,Călușii,hora,sârba, frumoasa ciocârlie,Și slana și rachiul, sarmalele și prazul.În inimă ei poartă ca sfăntă efigieDe dor pe Eminescu și-a lor maternă limbăși se visează-acasă sătui de pribegie,Mânați și de speranța că țara lor se schimbă,Ca în belșug să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
distrez cu ele, Că sunt darul mamei mele, Că sunt darul mamei mele. Și, fiindcă a tot cântat și le mai cântă și acum mândruțelor, îi dedic o sârbă gorjenească numită „BĂDIȚA GHEORGHIȚĂ” - interpretată de soprana Rodica Anghelescu, artista Ansamblului „Ciocârlia” al MAI. BĂDIȚĂ GHEORGHIȚĂ Bobocel de mărgărit, bădiță Gheorghiță, De-ar fi dorul fân cosit La neica-n livadă; ascultă la mine! L-aș fura să nu mă vadă, Chiar de-ar fi păzit. L-aș fura să nu mă
GHEORGHE ROŞOGA ANIVERSEAZĂ 50 DE ANI DE ACTIVITATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379764_a_381093]
-
contează gândul mi se luminează de-acum flori o sa rasară o să stau mai mult pe-afară alerg iute să dau sfara. Să ieșim cu mic cu mare să ne aninam de soare și de glasuri de copii în concert cu ciocârlii și cu fluturi mii și mii. Să simțim cum râde vântul cum răsuflă iar pământul printre crengi înmugurite și picioare amorțite tot pe vise adormite. Uite am primit în dar o filă de calendar am să fac un compozit pe
PRIMAVARA A VENIT ( POEZIE PENTRU COPII) de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374700_a_376029]
-
să-mi aducă semnul puterii ce-o stăpânesc și până atunci voi pleca departe să-mi cioplesc trupul în stâncă... VEDENII Cu fața spre soare văd globul aprins al trandafirului cu care alerg pe apa gândurilor. Cu fața spre munte ciocârliile tale îl văd pe EMINESCU... EVADARE Mă simt captivă în propria-mi libertate ...de aici aud nechezat de murgi alergând orgolioși prin Calea Lactee azvârlind din copite puzderii de stele până aici, unde întoarce blând eternitatea. Mă simt prizonieră într-un
EVADAREA (POEZII) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374713_a_376042]
-
secțiunea interpretare cât și la creație, ceea ce ne dă speranța că la cea de a XII-a Ediție să avem rezultate pe măsura muncii depuse. Alături de noi și-a dat concursul carismatica artistă, soprana RODICA ANGHELESCU, angajată la Ansamblul Folcloric „CIOCÂRLIA” al M. A. I. - interpretă de melodii populare din zona Gorjului și Banatului, colaboratoare a Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski" - Constanța, Opera Națională Română - Timișoara, colaborator permanent la Opera Comică pentru Copii - București, deținătoarea a numeroase premii naționale și
O ARTISTĂ CU VALENŢE MULTIPLE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371722_a_373051]
-
cântate de-o voce armonioasă, cristalină precum apa izvorului de munte, freamăt de codru înverzit, zbor de zefir primăvăratic... ce ne aduce bucuria în suflet, ne întinerește, cheamă dorul și dragostea să ne facă fericiți; cerul devine mai senin, iar ciocârlia se-nalță triumfătoare și ne cucerește inimile, fiindcă trilul de măiastră al artistei Rodica Anghelescu întrunește cu prisosință aceste calități de interpretă desăvârșită; a înțeles pe deplin intenția și dorința făuritorului. A cântat alături de mine leidurile „RUGĂCIUNEA” de Eugen Cuteanu
O ARTISTĂ CU VALENŢE MULTIPLE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371722_a_373051]
-
puternic, mai iubitor, mai sfânt, Căci înțeles-am cine îmi dă eliberare Și care-mi e menirea ca om pe-acest pământ. În armonii divine se împletește starea, Ce-o am acum, cu dorul de-a fi lângă Isus, O ciocârlie cântă, se-nalță către zarea Spre care-aș vrea cu-ardoare, în zboru-i, să fiu dus. O clipă doar, o clipă mai am până ce zborul, Va fi real căci Domnul, va reveni curând, Până atunci vreau Tată ca să lucrez ogorul
ARMONII DIVINE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369203_a_370532]
-
astru printre ele! Fă-te suflete, un râu, ca să stingi cu a ta apă, Focul care m-a cuprins și din flăcări nu mă scapă! Fă-te suflete, o floare și-nflorește pe câmpie, Pentru fluturi, pentru oameni, pentru mândra ciocârlie! Fă-te suflete, fântână, apă rece să reverși, Pentru omul ce trudește , setea să i-o răcorești! Fă-te suflete, copac cu flori mândre înflorite, Tei să fii, ca să dezmierzi frunți de fete despletite! Fă-te suflete, oglindă, pentru mamele
FĂ-TE SUFLETE CE VREI de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374300_a_375629]
-
astepti Pe potecuța , Sub cireșul copt Și greu . Am să vin , Să nu ai teamă , Dor al sufletului meu . Am să vin , Cănd ploaia , trece , Ca un vânt , Să te adii , Ca un murmur printre Frunze , Ca un cânt de ciocârlii . Referință Bibliografica: Să m-astepti / Florina Emilia Pincotan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1991, Anul VI, 13 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florina Emilia Pincotan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
SA M-ASTEPTI de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378777_a_380106]
-
amorțit, plin de tăceri. Când eu te caut, inima îmi este plină, Cerul îi senin, deși viața îmi este un chin, Mult prea mult, pentru o iubire așa mare. DOR DE ȚARĂ Mi-e dor de lacrima visului, de glasul ciocârliei ce cântă pe câmpie la răsărit de soare, de turmele care curg, la vale, adâncind bucuria de a fi, în raiul ăsta mare. Te scald cu privirea pământ umbrit între cer și mare. În suflet doare urma pașilor acestui neam
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
muncă pâine Sau vis de bunăstare, prea mulți trăesc afară. Păstrează însă gândul,să se-ntoarcă mâine, Îi cheamă-acasă dorul și dragostea de țară. Îi chamă-aici strămoșii apărători de glie, Decebal bătrânul și Ștefan și Viteazul, Călușii,hora,sârba, frumoasa ciocârlie, Și slana și rachiul, sarmalele și prazul. În inimă ei poartă ca sfăntă efigie De dor pe Eminescu și-a lor maternă limbă Și se visează-acasă sătui de pribegie, Mânați și de speranța că țara lor se schimbă, Ca în
ROMÂNII de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377765_a_379094]
-
Const. sin Vasile Ostahi, aga Dim. Gheorghiad, logofătul Gheorghieș Sturdza, logofătul Const. Sturdza, vornicul Cost. Hurmuzache, d. Ioan Levîrdă, aga Grigorie Vîrnav, aga Cost. Roset, spătarul Dim. Cracte, d. Ion a Babei, comisul Petre Brăiescu, vornicul Iord. Pruncu, pitarul Chirilă Ciocârlie, d. Ioan Roată, d. Gheorghe Ilie, vornicul Vasile Sturdza, postelnicul Alecu Tiriachiu, serdarul Ion Hrisanti, Vasile Balaiș, spătarul Const. Iacovachi, vornicul Lascăr Catargiu, postelnicul Ioan Fotea, postelnicul Gheorghe Vîrlan, Răducanu Sava, vornicul Cost. Negri, maiorul Alecu Cuza, vornicul Grigorie Șuțu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
-a aniversare a organelor Securității statului etc. Direcția difuzării filmelor va programa în perioada 24-30 august în rețeaua cinematografică din țară filme cu subiecte din activitatea organelor de securitate, iar în ziua de 30 august, Ansamblul de cântece și dansuri „Ciocârlia” va prezenta un spectacol adecvat evenimentului, la televiziune. 5.În cinstea aniversării, se va organiza un concurs de creații literare în cadrul aparatului de securitate (schițe, nuvele, poezii, piese de teatru și scenarii de film), inspirate din lupta organelor de securitate
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
dată rătăcitoarei Singuratice: Stejarul descojit, Fagul cel cu lungi ramuri, dulcele Castan, Pinul, Blîndul Par, încruntatul Nuc, înțepătorul Măr Sălbatic, precum și Mărul dulce, Coaja cea aspră și-o deschid; ciripind se ivesc mici pliscuri și arípi, Privighetoarea și Sticletele, Prihorul, Ciocîrlia, Cineparul și cu Sturzul. 200 De pe-ascuțitul stei Capră 19 sărit-a, iar Oile se deșteptară din pămînt 20, Pe verdea să tulpina răsăriră Grîne, nenumărate unduind, Înfășurînd Copiii luminoși din fața vînturilor care pustiesc.] Stăteau posomoriți pe pieptul ei
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
la caracter ale condiției umane. Este, după cele mai numeroase și avizate opinii, cea mai de sus creație, sub aspectul registrului artistic, a actorului Constantin Popa. În ce ne privește, o situăm, totuși, pe aceeași treaptă cu prezența sa din Ciocîrlia lui Anouilh. Violeta Popescu îi răspunde cu subtilitate, cu o poezie sobră, reținută, a alunecărilor și încetinirilor de ritm, cu o mimică de ciudată, uneori, elocvență, în rolul femeii care, prin evoluția ei, pare că dezvoltă și un subțire comentar
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
de inspirație istoria și folclorul. Scrise între anii 1864 și 1875, legendele sunt, s-ar putea spune, frânturi de epopee. Ciclul, nu tocmai omogen, înmănunchează romanța și oda, elegia și istorisirea galantă, nutrindu-se din fabulosul poveștilor (Legenda rândunicăi, Legenda ciocârliei), cultivând narațiunea vitejească (Dumbrava Roșie, Dan, căpitan de plai) și pe aceea plină de grozăvii, cu crime și monștri (Grui-Sânger). Subiectele sunt desprinse dintr-un Ev Mediu de poveste, cu eroi supradimensionați, așa cum apar ei în închipuirea rapsodului popular. Punerea
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
traduceri în limbile rusă, franceza, apoi, în germană și engleză. Între colaboratorii la secțiunea de istoria literaturii se înscriu, pentru literatură română, Eugen Todoran, Simion Mioc, Iosif Cheie-Pantea, Ramona Boca-Bordei, Virgil Vintilescu; despre probleme de istorie literară franceză scriu Livius Ciocârlie, Margareta Gyurcsik, Rodica Tohăneanu; de literatură engleză se ocupă Marcel Corniș-Pop, Pia Teodorescu-Brînzeu, Constantin Chevereșan, Ilie Gyurcsik; Alfred Heirrich abordează probleme legate de istoria literaturii ruse. Articole de literatură comparată semnează Clio Mănescu, Corneliu Nistor, Traian Liviu Birăescu. În domeniul
ANALELE UNIVERSITAŢII DIN TIMISOARA. Seria ştiinţe filologice. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285343_a_286672]
-
și vegetale sau forme de relief, sunt produsul blestemului: fratele incestuos și sora nefericită sunt transformați În Soare și Lună, morarul cel lacom În urs, un popă zgârcit În cârtiță, maștera cea rea În stâncă, fata nefericită În rândunică, salcie, ciocârlie sau floare. În plan ritual, blestemul este declanșat de câteva tipuri de actori sociali: mamele supărate de faptele copiilor, iubita părăsită, vracii sau babele care vor să alunge boala sau alte puteri malefice (D.H. Mazilu, 2001, pp. 198-232). Un exemplu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
în valuri de lumină ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît, p. 21.) 864 Lucian Blaga, Tăgăduiri (Désaveux), traduction de Sanda Stolojan, în Lucian Blaga, L' Étoile la plus triste, op. cît., p. 81. (Texte source : " Grele din înălțime cad ciocârlii/că lacrimi sunătoare ale dumnezeirei peste ogor. Pretutindeni e o tristețe. E o negare. E un sfârșit. ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 160.) 865 Basil Munteano, " La poésie de Lucian Blaga... ", op. cît., p. 193. 866 V.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
en français par Paul Villard, op. cît., p. 43. 1473 Lucian Blaga, Lângă cetate (Près de la cité), în La curțile dorului, édition multilingue, préface par George Călinescu, traduction en français par Paul Villard, op. cît., p. 25. 1474 Lucian Blaga, Ciocârlia (L'alouette), în La curțile dorului, édition multilingue, préface par George Călinescu, traduction en français par Paul Villard, op. cît., p. 89. 1475 Lucian Blaga, Boare atlantică (Brise atlantique), în La curțile dorului, édition multilingue, préface par George Călinescu, traduction
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Christi. Colaborează scriitori, critici și eseiști de toate vârstele, unii din Basarabia sau din Occident. Semnează articole Al. Vona, Nicolae Balotă, S. Damian, Gabriel Dimisianu, Ion Ianoși, Matei Călinescu, Marin Mincu, Gheorghe Grigurcu, Mihai Cimpoi, Eugen Uricaru, Dumitru Țepeneag, Livius Ciocârlie, Alexandru George, Mircea Ghițulescu, Marian Barbu, Irina Petraș, Traian T. Coșovei, Florentin Popescu, Al. Condeescu, Ștefan Borbély, Simona Cioculescu, Ion Bogdan Lefter, Ioan Buduca, Mircea A. Diaconu, Nicolae Bârna, Valentin F. Mihăescu, Octavian Soviany, Horia Gârbea, Ioana Bot. Versuri mai
CONTEMPORANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]
-
Cioran. Între idolatrie și pamflet, îngr. și pref. Marin Diaconu, București, 1998; Mariana Șora, Cioran jadis et naguère, Paris, 1998; Simion Ghinea Vrancea, Mircea Eliade și Emil Cioran în tinerețe, București, 1998; Nicolae Florescu, Întoarcerea proscrișilor, București, 1998, 76-105; Livius Ciocârlie, Caietele lui Cioran, Craiova, 1999; Glodeanu, Incursiuni, 84-100; Florin Ioniță, Viața și opera lui Emil Cioran, București, 1999; Marta Petreu, Un trecut deocheat sau „Schimbarea la față a României”, Cluj-Napoca, 1999; Simion, Fragmente, IV, 26-123; Ion Vartic, Cioran naiv și
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
și de N. Beldiceanu (Moșii, 1872, Apusul soarelui, 1873, Prășitorii, 1876) sau N. Volenti (Icoane din viață, 1883-1887). Prin Alecsandri pătrund de asemenea legenda și legenda istorică în versuri (Dumbrava Roșie, 1872, Dan căpitan de plai, 1874, Grui Sânger, Legenda ciocârliei, 1875), în care s-au mai exersat N. Beldiceanu (Noureanu, 1876), N. Gane (Piatra lui Toader, 1874), Ciru Oeconomu (Petre Cărăbete, 1885, Capul lui Mihai Viteazul, 1889). Balada romantică a fost și ea selectată (I. Negruzzi, Kaher, 1867, M. Eminescu
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]