3,709 matches
-
printr-o politică de protejare a elementului românesc, în orașe și în zonele de graniță. Problema a fost abordată, din nou, în ianuarie 1935, cu ocazia unei întruniri a Ligii Antirevizioniste, la care a participat și reprezentantul partidului georgist, Dimitrie Cioc. Cu acel prilej a fost adoptată o moțiune prin care a fost dezavuată cuvântarea ministrului liberal. În moțiune se afirma tranșant că: "nu este petec de pământ în tot Ardealul care să nu fie românesc, sate și orașe, au fost
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
mâine [...] Pe potecile oportunismului mulți se pot strecura spre onoruri și demnități trecătoare, pe drumul greu, dar drept, pe care mergem, ne stau însă călăuză și țintă onoarea și demnitatea înaintașilor noștri. Organizarea generală a partidului Raportul d-lui Dimitrie Cioc fost prefect și deputat ( județul Teleorman) Comisiunea pentru organizarea generală a partidului întrunindu-se în casele d-lui Sturza, sub președenția d-lui C. IonescuOlt și avându-mă pe mine raportor a luat în dezbateri în ședința din 7 noiembrie
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Gomoi), care militează în aceeași direcție ca și Gh. Brătianu și Averescu. [...] 26 aprilie 1935 [...] Astăzi, pot spune că am reușit în lupta pe care am dus-o. Aproape toți fruntașii partidului, Văitoianu, C. Banu, C.C. Giurescu, C. Ionescu-Olt, D. Cioc, C. Maltezeanu, Victor Papacostea, Constantinescu-Bordeni, ing. Deleanu, sunt de acord că acțiunea noastră, de crâncenă opoziție față de guvern, nu trebuie să degenereze într-o acțiune ostilă față de M.V. februarie 1935. [...] Am aflat, astfel, de la [Grigore n.n.] Iunian, că el a
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
este un caracter greu de definit: bastard al Bourbonilor, între papagal și om, nu se vede bine dacă este un bărbat încă tânăr sau o femeie tomnatică. Nu e om prost, deși are stofă de așa ceva, nici o pasăre, deși are cioc de pasăre; nu este un om rău, deși ar vrea să fie; în el toate sunt puține în afară de vanitate; nu mai este un laic, dar nu este preot cu adevărat. În viața lumească a râvnit zadarnic la tot atâtea căsătorii
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
ce l-au citit pe Yeats de pasărea de aur din Navigând către Bizanț și Bizanț. Amintirea e prozaică, banală, prin urmare cu atât mai aproape și mai sfâșietoare: Și privește așa-n jos de pe cracă Cu gâtlejul gol și ciocul întredeschis Pe când sub pomul lucitor Un țânc care poate sunt eu de altă dată Își răsucește mașinuța nou nouță. În Nu despre trandafiri găsim o explicație a tainei lui Mole: N-am scris niciodată Un poem despre trandafiri... N-a
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
vazu atâtea cară Încărcate cu povară, Puse coada pe spinare Ș i plecă la lunca mare Lunca mare frunză n-are, Lunca mică frunza-i pică, Săi voinice și-o ridică! Dar morarul meșter bun Luă un ciocan, Dădu deodată cioc, Dădu o dată boc Și-i mai trage una-n șale Și-o așează pe măsele; Și-i mai trage una-n splină Și-o așează pe făină! Clopoței și zurgălăi Strigați ceală, măi flăcăi! Și-a trimis o găină Să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
vazu atâtea cară Încărcate cu povară, Puse coada pe spinare Ș i plecă la lunca mare Lunca mare frunză n-are, Lunca mică frunza-i pică, Săi voinice și-o ridică! Dar morarul meșter bun Luă un ciocan, Dădu deodată cioc, Dădu o dată boc Și-i mai trage una-n șale Și-o așează pe măsele; Și-i mai trage una-n splină Și-o așează pe făină! Clopoței și zurgălăi Strigați ceală, măi flăcăi! Și-a trimis o găină Să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Cistelecan, Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2006. , Mijloace fără scop. Note despre politică, traducere de Alex Cistelecan, Tact, Cluj-Napoca, 2013. Benjamin, Walter, Iluminări, traducere de Catrinel Pleșu, Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2002. Derrida, Jacques, Deconstrucția politicii. Scrieri politice, traducere de Emilian Cioc, Ciprian Mihali și Bogdan Ghiu, Ideea & Design Print, Cluj-Napoca, 2005. , Spectrele lui Marx. Starea datoriei, travaliul doliului și noua Internațională, traducere de Bogdan Ghiu și Mihaela Cosma, Polirom, Iași, 1999. Elias, Norbert, Procesul civilizării, traducere de Monica-Maria Aldea, Polirom, Iași
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
întoarcă Darul ce i-a fost încredințat. 1 Henri H. Stahl, Amintiri și gânduri din vechea școală a "monografiilor sociologice", Editura Minerva, București, 1981, p. 265. 2 Ibidem, p. 266. 3 Jacques Derrida, Deconstrucția politicii. Scrieri politice, traducere de Emilian Cioc, Ciprian Mihali și Bogdan Ghiu, Ideea Design & Print, Cluj-Napoca, 2005, p. 148. 4 Walter Benjamin, Iluminări, traducere de Catrinel Pleșu, Idea Design & Print, Cluj-Napoca , 2002, p. 195. 5 Jürgen Habermas, Discursul filosofic al modernității. 12 Prelegeri, traducere de Gilbert Lepădatu
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Désordre des familles. Lettres de cachet des Archives de la Bastille au XVIIIe siècle, Éditions Gallimard - Julliard, Paris, 1982. Foucault, Michel, Viața oamenilor infami, în Michel Foucault, Theatrum philosophicum. Studii, eseuri, interviuri (1963- 1984), traducere de Bogdan Ghiu, Ciprian Mihali, Emilian Cioc și Sebastian Blaga, ediție îngrijita de Ciprian Mihali, Editura Casă Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2001, pp. 215-231. Giurescu, Constantin C., Istoricul orașului Brăila, Editura Științifică, București, 1968. Goia, Vistian, Prefață, în G.I. Ionnescu-Gion, Portrete și evocări istorice, ediție îngrijita, prefață
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
culturală, Roger Chartier 1 Lys, Mânia streinismului, în "Cronică", IV, 932, 29 iulie 1904, p. 1. 2 Ibid. 3 Michel Foucault, Viața oamenilor infami, în Michel Foucault, Theatrum philosophicum. Studii, eseuri, interviuri (1963-1984), traducere de Bogdan Ghiu, Ciprian Mihali, Emilian Cioc și Sebastian Blaga, ediție îngrijita de Ciprian Mihali, Editura Casă Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2001, pp. 215-231 / (p. 215). Împreună cu Arlette Farge, Michel Foucault a publicat o astfel de "antologie de existente... într-o mână de cuvinte" - vezi Le Désordre
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
toartele vasului se sprijină doi lei care sînt ca poziție și formă asemănători cu leul de pe plăcuța arătată mai sus. În partea stîngă deasupra leului se vede un lup iar în partea dreaptă este o pasăre cu un ram în cioc. Așa da cultură neam de furătură! Și îmi mai dă Ionică Minciunică prilejul să fac o altă constatate senzațională: cea mai mare parte a celor care astăzi își spun mozaici sau evrei, sînt nesemiți nu-miți în scrierile secolelor Xl-XlX din
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Zeița de la Montreal”, prima gimnastă a epocii moderne care a luat 10 absolut. Este primul sportiv român inclus în memorialul International Gymnastics Hall of Fame. 30. Burnaia Irina (n. 1909, Ciurari, Teleorman - d. 1997, Geneva) Aviatoare. Pe numele adevărat Irina Cioc (pseudonimul Burnaia a fost adoptat de la denumirea Câmpiei Burnașului, din zona natală), a studiat Științele Juridice, primind drept de practică, după absolvire, în baroul Ilfov. Irina Burnaia a obținut, la 27 octombrie 1933, brevetul gradul I și II pentru avioanele
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
aceeași ordine de idei, vom prezenta un alt studiu privind cinematica pasului lansat de alergare de viteză. Studiul realizat de A. Durey, 1997, oferă un indicator de “imagine” excelent al tehnicii de alergare numit ,,la poulaine” care înseamnă pantof cu cioc și care oferă de fapt cinematica lanțului segmentar. În figura Nr. 4 “la poulaine” se va putea observa și poziționa datele și locurile pozițiilor particulare care delimitează fazele alergării, deci așezările și părăsirile solului celor două tălpi. În timpul lui D
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
până la galben palid): med. ro. cloremie (cf. fr. chlorémie s.f.; en. chlor(a)emia); col-/ cola- "clei" (cf. gr. κόλλα, -ης s.f. "gumă, clei"): med. ro. colagenoză (cf. fr. collagénose, s.f; en. collagenosis, collagen disease); coraco- "în formă de cioc de corb" (cf. gr. κόραξ,- ακος s.m. "corb; figurativ, cârlig): med. ro. coracoid adj. (cf. fr. coracoide, adj.; en. coracoid); cric(o) - "inel" (cf. gr. κρίκος, - ου s.m. "veriga de la jug, inel"): med. ro. cricoid (cf. fr. cricoide; en. cricoid
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
med. ro. rizomer s.m. (cf. fr. rhizomère, s.m.; en. rhizomere); romb(o)- "romb"; (cf. gr. ρόομβος, -ου s.m. "romb"): med. ro. rombencefal s.n. (cf. fr. rhombencéphale, s.m.; en. rhombencephalon. NA); rostr(i)-, -rostru "cioc, rostru" (cf. lat. rostrum,-i s.n. "cioc"): med. ro. NA rostru s.n./ rostrum (cf. fr. rostrum s.m. NA); roti-/ roto-/ rota- "roată, rotitor, rotativă" (cf. lat. rota, -ae s.f. "roată"): med. ro. rotulă, s.f. (cf. fr. rotule, s.f.; en. patella); rubri-/ rubro- "roșu" (cf. lat. ruber, rubra
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
face asta mai mică imoralitatea PD-ului, care organizează, ca pe vremea răposatului, alegeri pentru un candidat unic, candidat care se laudă că umblă în pantofi proprii, dar înoată în papucii celui plecat puțintel la Cotroceni? Să fie acest „din cioc în boc” mai onorabil decât „ciocu’ mic”? „Cu purul în două luntri, până la creșterea celei de a treia fese!”, nu este sloganul unui singur partid, ci condiția morală a clasei politice românești. Oricât de strâmb am sta (din motive de
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
cei din palma cărora ciugulește delicatese cu mac nu au avut niciodată șansa să se apropie. De data aceasta, am preferat să-mi șterg cu o glumă scuipatul pe care mi l-a așternut pe chip cuibulețul politic AP prin ciocul sopranei lui de coloratură. Data viitoare, mă vor obliga să îi iau în serios. Și asta e o caznă sisifică. Să nu fi rămas și pentru mine o pedeapsă mai ușoară? (Jurnalul Național, 15 octombrie 2004) Monșerul Montaigne Sunt puțini
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
m-a transformat într-o nimfomaniacă, adică mi-a grefat sexul pe creier..". Și mai surprinzător, Leslie nu șovăie să utilizeze expresiile cele mai vulgare, cele mai scârboase, ca de pildă "sulă", "fute", "s-o sugă", "s-o ia la cioc", "să și-o facă singur", "dădea limbi"... Tânărul pălăvrăgește cu tânăra aceasta emancipată despre toate fleacurile, alandala, însă până la urmă, constată el, conversația ajunge mereu la sex. Stingo nu are încotro și trebuie să accepte delicioasa realitate că Leslie nu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
umbra copacilor, cu fructele de aceleași nuanțe fragile. Nu apucă să-și ridice ochii aburiți spre broderia reliefului din orizont și pe masă se oprește grațioasă dar impasibilă pasărea măiastră. Nici nu ia în seamă figura lividă de pe scaun, surâsul ciocului flegmatic însă iluminat de perfecțiunea geometriei aripilor ancestrale trece nonșalant pe lângă trupul inert. Nici nu merită vreo atenție cel cu verbul vlăguit și intrat într-o negură stăpână pe gânduri. Doar universul cu năluci și miresme de trandafir și dafin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
plană pentru a le calcula mai ușor ariile și a găsi formulele specifice cu ajutorul învățăceilor. Datorită emoției (iată că și dascălul nostru putea fi emoționat), a montat greșit o secțiune, iar poligonul obținut semăna mai degrabă cu un pelican cu ciocul spre cer, decât cu un trapez... Încremeniți în bănci, priveam cu uimire ciudata arătare care nu se potrivea la formă cu nici o figură învățată anterior. Când sosi întrebarea „Ce figură am obținut?”... o liniște adâncă se prelungi nefiresc, căci puterile
GÂNDURI DIN SUFLET DESPRE CEI CARE AU PUS SUFLET. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Gabriela Muscaliu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1849]
-
în alte cărți că aceștia sunt cei patru mari dascăli ai omenirii. Urmând învățăturile lor, omenirea va atinge fericirea. Neghină a despăturit tablourile și întinzându-le pe patru bănci a făcut următoarea remarcă: barbă albă (Marx), barbă neagră (Engels), barbă cioc (Lenin), barbă deloc (Stalin). Ne-am amuzat, am împăturit tablourile și le-am pus la loc. Nu mai țin minte exact ce gândeam atunci despre acești ”mari dascăli”, dar sigur nu eram convinși că de la ei vor veni binele și
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
frământa cu mălai, făcând niște "găluști" în palmă. În antreul de la bucătăria de vară avea loc toată operațiunea. Eu aduceam din acel ocol câte o gâscă, mama o lua în brațe (pe un scăunel acoperit cu o pătură) îi deschidea ciocul și-i băga pe gât câteva găluște (câte îi primea organismul). Așa continuam până la ultima (aveam câte 25-30 de gâște). Mi-amintesc că într-o asemenea operațiune mama a fost chemată de vecina Verona, de peste drum, căci vițelul i se
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
repede apă, l-a pălmuit, dar în zadar. Închidea ochii, gata să-și dea duhul. Fără să stea mult pe gânduri mama l-a dus în șopron, l-a pus pe lemnar și mi-a zis: Ține-l bine de cioc! Să nu-l scapi! Dintr-o singură lovitură, i-a zburat capul peste lemne. Eu cu ochii închiși nedumerită de cele întâmplate, m-am repezit la el și am început să plâng în hohote, jelindu-l: Bietul meu boboc! Ce-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
potrivite. La masa de cununie se așezau invitații după rang: în capul mesei nunii cei mari, în fața lor mirii, apoi socrii. Găina era adusă de o nevastă tânără care cânta cântarea găinii (împodobită cu flori, frunze și o țigară în cioc). Un naș, mai comunicativ închina "paharele dulci" și primea darurile (plicuri cu bani) pe rând, începând cu nunii, socrii, rudele, prietenii și apoi restul nuntașilor. De obicei, la Costișa, în nuntă se strângea o sumă considerabilă de bani, care îi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]