4,347 matches
-
administrația Bârlad, str. 1 Decemb rie. * 279 Bârladul Nr.1 - număr omagial „Gând afectuos" lărgește cercul distinșilor dascăli, adăugându i și pe neuitații și mult prețuiții Ștefan Negură, Grigore Ionescu, Veronica Tuchilă și, poate, ar fi trebuit amintiți și Emilia Ciocan, Elena Popescu, prof. Bădărău, Ghe. Popescu (Pătrățică), Trăian Tănase ș. a. În „Cale lungă, drum greu", Gruia Novac prezintă revista care „ieșea în lume", arăta că bilunara de la Bârlad își propunea să suplinească „vidul cultural" creat în localitate și, luând principiile
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
școlii, fotografii în diferite ocazii și portrete ale u nor personalități. * Valori spirituale tutovene Valori spirituale tutovene, text lămuritor în Evenimentul pag. 56. * Za lmo xis Za lmo xis, univers școlar - revistă pentru elevi și profesori de la școala din comuna Ciocani, ajunsă la al 7-lea număr în anul 2007, începe prin a publica un “interviu cu preotul comunei Corneliu Popa” referitor la misiunea preotului în 443 biserică și în rândul credincioșilor, dar și despre pregătirile pentru sărbătorile de iarnă 2007-2008
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de iarnă 2007-2008. În același număr mai semnează materiale pe diferite teme învățătoarea Mariana Vasilache (“Boboci”, “Copile drag”, Alexandra Costea (“Început de toamnă”), Alina Vrânceanu, Ioana Condrea și Viorica Pavel (Sărbătoarea satului), elevi. Revista citată apare la școala din comuna Ciocani, din apropierea orașului Bârlad și despre ea vorbește prof. Cicerone Medeleanu în lucrarea sa “Ciocani - istorie și actualitate” apărută la Edit. PIM, 2007, p.195-197. * Zorile Zorile, revistă literar-științifică a liceului teoretic “Cuza Vodă” din Huși, serie nouă, apare cu nr.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Vasilache (“Boboci”, “Copile drag”, Alexandra Costea (“Început de toamnă”), Alina Vrânceanu, Ioana Condrea și Viorica Pavel (Sărbătoarea satului), elevi. Revista citată apare la școala din comuna Ciocani, din apropierea orașului Bârlad și despre ea vorbește prof. Cicerone Medeleanu în lucrarea sa “Ciocani - istorie și actualitate” apărută la Edit. PIM, 2007, p.195-197. * Zorile Zorile, revistă literar-științifică a liceului teoretic “Cuza Vodă” din Huși, serie nouă, apare cu nr. 1-2 în ianuarie decembrie 2006, anul XVIII, de activitate, nr.34-35 despre “ Fascinația cuvântului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fotbal va trebui să mai discutăm ! (MERIDIANUL, An X, nr.36 (765), joi, 18 septembrie 2008, Editorial) 209 3. SOCIAL - DIVERSITATEA TEMELOR La Mulți Ani, ... DAR ...! Cândva circula un banc: la facerea lumii, Dumnezeu îl înzestra pe neamț cu compas, ciocan (pentru meserie), pe american cu zmeu (să vadă tot de sus), pe rus cu urs (putere), pe francez cu eșarfe și culori (toți nemulțumiți), la urmă și românul gâfâind: dar, eu, Doamne ...? "Apăi, tu vei fi dar, adică vei fi
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Margareta Curtescu, Mihai Vakulovski, Ștefan Baștovoi, Adrian Ciubotaru. În proză: Constantin Cheianu, Iurie Bodrug, Ghenadie Postolache, Andrei Ungureanu, Alexandru Vakulovski, Ștefan Baștovoi. În dramaturgie: Val Butnaru, Nicolae Negru, Constantin Cheianu, Dumitru Crudu, Irina Nechit, Angelina Roșca. În critica literară: Iulian Ciocan, Mihai Vakulovski, Grigore Canțâru, Adrian Ciubotaru, Anatol Moraru. Ispita Occidentului M-am întrebat de multe ori în acești ani cum se raportează intelectualul basarabean la valorile societății occidentale, și nu mi-am putut formula un răspuns clar. Cred că e
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
și caracterul extrem de livresc, abstract și politizat al reprezentărilor lor despre comunism. Proiectele lor personale pe această temă erau dominate de sloganuri politice generale și generoase libertate, egalitate, înlăturarea dictaturii etc. însoțite de obișnuitele simboluri culpabilizante ale regimului (secera și ciocanul, steagurile roșii, gratiile, lanțurile, sârma ghimpată). Adulții au preferat, dimpotrivă, evocările foarte personale, povestind experiențe de viață concrete, foarte neplăcute, ridicole sau doar stânjenitoare, uneori amuzante. În final, tinerii au părut mai curând derutați de confruntarea celor două planuri ale
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
la timp apar atât în incipit, cât și în finalul nuvelei. Sintagma "ca de obicei" de la început marchează caracterul repetitiv al faptelor prezentate: "La cinci dimineața, ca de obicei, la baraca comandamentului s-a dat semnalul deșteptării cu lovituri de ciocan într-o șină de fier"178. Calculul riguros din final subliniază faptul că ziua descrisă este emblematică: "Asemenea zile în termenul lui de condamnare, de la cap la coadă, erau trei mii șase sute cincizeci și trei. Trei zile mai mult din cauza anilor bisecți
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
barbarii de tirani! Acum ori niciodată să arătăm în lume. Că-n aste mâini mai curge un sânge de roman... Ascultau toți absorbiți ca de-o vrajă. Nu clipea nimeni. Parcă și respirațiile se opriseră. Numai inimile băteau, ca niște ciocane în uriașe clopote de aramă. Mureșanu citea mai departe, cu tot mai aprinsă patimă: .....Priviți, mărețe umbre, Minai, Ștefan, Conrvine, Româna națiune, ai voștri strănepoți, Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate. Jurăm că vom da mâna, să fim
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
imaginii I. Imaginar cultural, Corin Braga, Ștefan Borbély (editori), vol. 2, pp. 29-38, Cluj-Napoca, "Dacia" Angenot, Marc (1982), La Parole Pamphlétaire contribution à la typologie des discours modernes, Paris, Payot Arnheim, Rudolf ([1988] 1995), Forța centrului vizual, trad. de Luminița Ciocan, București, Editura "Meridiane" Ashley, Bob; Hollows, Joanne; Jones, Steve; Taylor, Ben (2004). Food and Cultural Studies, New York, Routledge Austin, John Langshaw ([1962] 1975), How To Do Things with Words, Oxford, Oxford University Press Balmer, John M.T. (2001), "Corporate identity, corporate
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
asemenea lucrări realizate asupra Dăneștilor, Drâncenilor, Crețeștilor și Zăpodenilor - pe care le evidențiază, autorul menționează alte opere ca cele referitoare la comunele Ipatele (M. Ciobotaru), Puiești (Dan Răvaru), la care se adaugă cele despre Vutcani (Ion Diaconu), Vulturești (M.Ciobotaru), Ciocani (Cicerone Medeleanu), Dolhești (Vicu Merlan), Pogănești (Ștefan Plugaru), Tanacu (Gheorghe Grigore Buzdugan), Tăcuta (Ștefan C. Ciudin), Priponești (Ioan V. Tasie), Valea Bohotinului și Valea Moșnei (Vicu Merlan) etc. Credem și noi că adevărații intelectuali, del oc a fectați de postmodernismul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pe învățători, institutori și profesori, pentru că i-am văzut creatori de valori umane. În semn de respect, lor le dăruiesc rândurile de față. Lor care se mai numesc și : Gh. Popescu, Traian Tanase, Ion Budescu, Ion Ursoi, Elena Popescu, Emilia Ciocan, Octav Grigorescu, Șt. Cucoș, Mihai și Dumitru Mâță, Ion Galiță, Leonid Timuș, Veronica Tuchilă. Lor, la 50 de ani, amintirile mele... Liceul teoretic „Mihai Eminescu” Bârlad - La 50 de ani - Editura Integral București, 2008, carte realizată de un colectiv de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
autorii și produsele muncii loc fac un act de mare cultură pentru săteni. Ignorate de presa literară de la centru, care ar trebui să le stimuleze și să crească autori, fie și numai prin sfaturi, în localități precum Răducăneni, Chircești, Giurcani, Ciocani, Puiești, Bohotin, Pădureni, Vutcani etc. viețuiesc publicații de prestigiu, dar se și scriu cărți, se întocmesc comunicări științifice, se organizează simpozioane, aniversări ale localităților și asociațiilor ori societăților literare care au răspândit știință și cultură, odinioa ră, dar și astăzi
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
plenar, care mai e faza la zi cu România. Oh, cred că de abia atunci mi-aș mai răcori și eu sufletul, înjurând și blestemând în toate limbile cunoscute, fiindcă tare mă mai ia dorul de a pune mâna pe ciocan, ca să-i pocesc artistic, mutra lățită pe sticla televizorului. Nu sunt, decât vreo două zile de când marinarul de uscat a recidivat, ceea ce i se întâmplă cam des în ultima vreme rămânând nepedepsit, și mândru nevoie mare a spus în stilu-i
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
pentru potcovitul cailor, achiziționată din Ghimeș Făget. Prezentarea meșteșugurilor se încheie cu un atelier de fierărie, vechi de jumătate de secol, achiziționat din GhimeșFăget. Atelierul cuprinde foale, vatră cu horn, un butuc din lemn, nicovală, menghină, clești, dornuri, tipare, baroase, ciocane etc., precum și piese confecționate de meșterul fierar. În muzeu am sugerat și o casă țărănească cu tindă rece și cameră. În cameră am expus mobilier, țesături și inventar gospodăresc din zona etnografică Trotuș. Sub șoprul atașat casei am expus o
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
veacurilor? Aici nu este vorba de pământ, nici de un lucru oarecare, pe care să- l poți cumpăra oricând ca pe un lucru nou de la magazin și săl păstrezi, să-l dăruiești, să-l vinzi, sau să-l sfărâmi cu ciocanul. Eu am acel ceva de la tata, zise repezit apoi mușcă iar cu hârlețul din dealul aproape adormit cufundat într-o înserare înaltă și luminoasă, cu un cer siniliu, fără nici un nor. De undeva de departe se auzi un fel
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
inimii istorice a orașului. Ba chiar dimpotrivă, s-a declarat peste măsură de mulțumit la propunerea de a fi dărâmate"305. Din fericire, nu toate proiectele sunt îndeplinite. Pacepa descrie sediul PCR-ului, placat cu marmură roșie, cu secera și ciocanul din granit, monumente și mausolee ale veșniciei. Cronicile fac referire și la arta cinematografică. Din primele zile ale Parisului, vizionează seara de seară piese de teatru și ascultă concerte. Impresiile consemnate în Jurnale și-n La apa Vavilonului sunt extrem de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
vânați direct de pe combină în timpul recoltatului, tot de ei. Prea tineri, șoldanii bezmetici alergau speriați și, de spaimă, se încurcau ca proștii în fața matahalei ce le distrugea patrimoniu. Era suficient un retevei mai gros, o cheie franceză sau un simplu ciocan aruncat cu precizie și felul doi era asigurat. Se întâmpla ca unii să se prindă în combină și să blocheze șnecul sau elevatorul. Atunci, trebuia întrerupt seceratul și se pierdea timp prețios cu deblocarea acestora. Sus pe combină, stăpâni pe
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de ei, mult prea rece. * * * Sunetul ritmic și sacadat al bielei ce se auzea din ce în ce mai rar, șuieratul prelung al aburului care scăpa din cazanul locomotivei, amestecat cu tonul vesel, grăbit și repetat al sirenei, precum și cu pocnetul surd, ca de ciocan al roților de fier ce treceau peste macaz; toate acestea sugerau existența în față a unui dragon asamblat din fiare misterios îmbârligate, ce-și consumă ultimele puteri înainte de a-și da obștescul sfârșit. Încă o singură suflare, mult mai anemică
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
multe, ca să aibă ce povesti copiilor de aceeași vârsta, precum și celor mai mici ca el, care nu au mers cu trenul în viața lor. Din când în când mai punea câte o întrebare lui Bidaru: "De ce bate omul acela cu ciocanul în roți? De ce trenul nu merge și pe stradă? Tramvaiul nu e și el tot un tren?" și altele. Mama lui, după ce își vărsase năduful, răcorindu-se în felul acesta, devenise mai puțin comunicativă și ceva mai tristă, mai abătută
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de kilograme, un metru și șaptezeci și cinci, tocmai bun de însurat, ținu să glumească Mișu în treacăt. După un scurt dialog nostalgic ce evoca trecutul s-a ajuns la subiect. Bidaru și soția lui au fost prinși, de la bun început, între ciocan și nicovală. În timp ce Mișu era hotărât să se căsătorească imediat cu persoana pe care o iubește, mama acestuia se opunea cu înverșunare. Sfătuiți-l să amâne căsătoria măcar până termină și ea liceul! Între timp se vor cunoaște mai bine
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
certificat de patru clase primare, urmare pentru Ajutorarea Regiunilor Secetoase), să bea ceaiuri din măcieșe, cătină, coarne, tei sau măcar frunze de gutui și să înlocuiască, temporar, mălaiul terminatpână la procurarea altuia , cu făină din plante. Precum din coceni, papură, ciocane , vrejuri și curpeni de legume, lăstare și frunze de vie, tulpini de urzici, de ștevie, hăcuite, pisate, uscate pe plită și măcinate la râșnite, Și ca să-i încurajeze le povestea că domnitorul Ștefăniță Lupu (1659 - 1661), a fost poreclit „Papură
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
sociale 84. Există, de aceea, chiar de la nivelul denumirii (reprezentat de nume, de semnul lingvistic) o dublă funcționalitate a elementelor limbii, deoarece, pe de o parte, cuvintele pot fi denumiri propriu-zise, atunci cînd se aplică pur și simplu unor obiecte (ciocan, masă, scaun, șurubelniță) și, pe de altă parte, denumiri etichetă, dacă realizează clase de obiecte instituite prin convenții sociale recunoscute (ban, profesor, proprietate)85. La fel ca Gardiner, gînditorul american consideră că actele lingvistice sînt forme ale acțiunii umane și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
țuică, pe care o comercializa și realiza venituri frumoase. Un fapt care m-a frapat era modul cum se scotea țuica din budană, pe vrană, cu ajutorul unui țoi legat cu sfoară, cu capacitate de 50 sau 100 de mililitri, numit ciocan. Gâga Rada, mama gospodarului, mă îmbia uneori și pe mine cu câte o măsură de licoare cu parfum de prune pe care ea o aprecia și o degusta cam des, fiind mai tot timpul cu nasul roșu, ofertă pe care
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
coxofemurale produce și limitarea mișcărilor și contractură antalgică în semiflexie la nivelul acestei articulații (aspect de scurtare a piciorului). Localizarea proceselor osteoartrozice la articulațiile metatarso- falangiene provoacă sindromul numit "picior dureros". Aspectele clinice în acest sindrom sunt variate: “degete în ciocan”, halux valgus, picior plat sau supraarcuat, procese osteofitice calcaneene (“pinteni calcaneeni”), bursite ale tendonului lui Achile [1]. Tenosinovitele, cauze importante de limitare a mișcării datorită durerii provocate sau modificărilor morfopatologice pe care le induc, pot fi infecțioase (gonococice) și noninfectioase
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]