1,570 matches
-
loc în anii 1930 ), care au dus la modificarea aspectului originar al edificiului. Acele intervenții distructive au fost reprezentate de: Toate aceste intervenții au avut în general efecte distructive. Meșterii care au realizat placarea cu scânduri a pereților exteriori au cioplit fără discernământ toate elementele decorative în relief care împiedicau asigurarea planeității căptușelilor de scânduri. Alipirea turnului clopotniță în dreptul ușii de intrare de pe peretele sudic, în afară de alterarea imaginii de ansamblu a monumentului, a dus la modificarea golurilor de la ușa de intrare
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
ai bisericii și cota terenului din zonă, pe o distanță de numai 5 m. Biserica are o fundație și soclu din zidărie de piatră, peste care au fost așezate tălpi din bârne groase de stejar. Bârnele de stejar au fost cioplite în patru fețe, de secțiune pătrată, fiind așezate în cununi orizontale și încheiate la colțuri în "cheotori" după sistemul numit «în coadă de rândunică». Acoperișul este din șindrilă, cu pante relativ reduse, în timp ce învelitoarea peste veșmântărie era din tablă zincată
Biserica de lemn din Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/317185_a_318514]
-
uman, în jurul căruia se naște o adevarată civilizație antropocentristă. și chiar dacă arhitectură corporală nu este permanent o prezență explicită, ea este suplinita sistematic prin detalii anatomice, prin atitudini, prin forme asimilabile. Deși materialul sau predilect este lemnul, pe care-l cioplește în planuri mari, fără interes pentru amănunt și pentru culoarea locală, lucrări cu o remarcabilă forță expresiva au fost realizate prin combinarea acestuia cu metalul; fie prin placare neutră, fie prin asocierea cu un element deja constituit - lama de coasă
Darie Dup () [Corola-website/Science/317218_a_318547]
-
de intrare în pronaos are un ancadrament înconjurat cu un brâu sub formă de frânghie întrerupt de rozete. Pronaosul are formă poligonală cu trei laturi. Naosul este separat de pronaos printr-o colonadă din lemn având la partea superioară grinzi cioplite cu înflorituri. La partea superioară a naosului se află o boltă semicilindrică, alcătuită din dulapi de stejar ciopliți. Altarul are formă tetragonală, având o absidă decroșată față de restul construcției. El are la partea superioară o cupolă octogonală din lemn.
Biserica de lemn din Păușești () [Corola-website/Science/317242_a_318571]
-
bușteni, copăcei, tufișuri, bălegar, găinaț, căzături de copaci, lemne sau cărbuni aduși de apă pe țărm, oase, lemn putred, componente din vehicul, plante. Lemnul uscat, necăzut pe pământ care poate fi doborât, rupt, despicat (cu o pană din piatră ascuțită), cioplit - este mai bun decât cel căzut pe sol (umed, înghețat, putred). Lemnele verzi ard când sunt băgate în foc puternic. Orice fel de combustibil trebuie mai întâi mărunțit la dimensiunile necesare, convenabile. Încearcă să folosești drept combustibil orice material găsești
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
ajunge primul, se scaldă, prinde puteri și de fiecare dată îi mai taie hidrei câte un cap. Acțiunea se repetă până cînd hidra, rămasă doar cu două capete, fuge pe valea Cernei către Dunăre. Oamenii, pentru a-i mulțumi, au cioplit aici în munte, o imensă statuie care astazi poartă numele de "bustul lui Hercule". În folclor Iovan Iorgovan a fost și un haiduc vestit și un vânător iscusit care a trăit probabil înainte de secolul al XVIII-lea, cel mai probabil
Iovan Iorgovan () [Corola-website/Science/319146_a_320475]
-
la o dată necunoscută. A fost restaurată în anul 2000. În anul 1658 satul avea preot, ceea ce presupune existența unui lăcaș de cult anterior. Biserica este împărțită în pronaos, naos și altar dreptunghiular, decroșat. Dimensiunile monumentului sunt modeste. Pereții au fost ciopliți din bârne de stejar așezate în cununi orizontale. Capetele grinzilor sunt îmbinate după sistemul de cheotori în coadă de rândunică. Prispa ce se desfășoară pe toată lungimea laturii de miazăzi este sprijinită de șase stâlpi ornamentați cu inele și contrafișe
Biserica de lemn din Calna () [Corola-website/Science/315510_a_316839]
-
de puternica furtună care s-a abătut asupra regiunii în 19 iulie 2005. Stâlpul de beton, nemaifiind necesar, a fost demolat. Actual, din gorun nu mai există decât sarcofagul de beton al trunchiului. Din ramura ruptă în 2005 s-a cioplit o cruce de 1,8 m, "Crucea lui Horea", amplasată alături de mormântul lui Avram Iancu. Inaugurarea crucii a avut loc la 30 aprilie 2006. Din 2007 crucea este protejată de o vitrină de sticlă. În decursul timpului, în semn de
Gorunul lui Horea () [Corola-website/Science/315790_a_317119]
-
cu absida decroșată, poligonală, cu cinci laturi. Clopotnița de peste pronaos, al cărui foișor în console are arcade pe colonete sculptate, și fleșă înaltă, constituie un adaos din 1811 sau 1869. Contemporană cu aceasta este și prispa de vest, cu brațul cioplit în trepte, stâlpi liberi, racordat prin contrafișe, grinzi cu bogată profilatură. Ferestrele sunt și ele ulterioare, originare find numai cele de decroș, tăiate în acoladă, ca și deschiderile din peretele dinspre pronaos și naos, cu grilaj din baluștri sculptați. Acoperirea
Biserica de lemn din Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/315886_a_317215]
-
și nu refacerea bisericii de lemn. Pe pereții bisericii au fost dealtfel dezvelite în timpul renovărilor din 2009 nu mai puțin de 8 inscripții de pomenire ale unor preoți, slujitori la această biserică. Cea mai veche dintre ele are următorul text cioplit în peretele de nord al navei: "„Aicia să odignește robu lui D[u]mnezeu Gherasie eromonahu 7300”". Aceasta datează cert ridicarea lăcașului înainte de anul 1804, surprins în pomelnic. Crucea bisericii, păstrată fragmentar, este datată din 7329, era bizantină, adică anii
Biserica de lemn din Costești Grușetu () [Corola-website/Science/316503_a_317832]
-
de-a lungul timpului mai multe modificări, Biserica "Învierea Domnului" a păstrat totuși planul inițial intact, încadrându-se tipului de biserică de târg (copiind aproape exact planul bisericii lui Ștefan cel Mare de la Piatra Neamț). Biserica este construită din piatră brută, cioplită la soclu, colțuri și contraforturi. Pe lângă aceasta, în anumite locuri s-a folosit și cărămidă (la picioarele arcadelor, la firidele alungite și la ocnițe). Biserica are dimensiuni relativ reduse: 21,40 m lungime și 5,80 m lățime - în interior
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
5,75 m), iar înălțimea în pereți ½ stânjeni (cca. 2,80 m), s-au zidit la anul 1807”. Biserica este ridicată pe un plan dreptunghiular cu o absidă nedecroșată, în formă de trapez. Pereții sunt alcătuiți din bârne de gorun, cioplite cu barda, dispuse orizontal și încheiate în obișnuitul sistem ”coadă de rândunică”. Sub streașină, capetele bârnelor ies treptat din masa pereților și formează un sistem de console cu rol de susținere a acoperișului și cu efect decorativ. Corpul masiv al
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
cu modelul folcloric "soarele și luna", întâlnit și la alte pietre de mormânt din curtea mai multor biserici aflate în sudul județului Iași. Biserica de lemn din Boroșești este construită din bârne masive de brad și grinzi orizontale din lemn, cioplite din material brut și îmbinate direct prin cioplire în rame formate din stâlpi și grinzi. Interiorul a fost placat cu un strat de scânduri subțiri, iar tavanul este din scânduri groase din lemn de brad. În secolul al XX-lea
Biserica de lemn din Boroșești, Iași () [Corola-website/Science/318690_a_320019]
-
fost placată integral cu travertin, iar cele două panouri decorative, figurile simbolice de la cișmele precum și alte lucrări de decorațiuni interioare (vitralii, mozaicuri, tapiserii, fresce) nu au mai fost refăcute niciodată. Cele două reliefuri figurale din gips, după care s-au cioplit lucrările definitive în marmură, au fost donate de Floria Capsali Muzeului de istorie din Tulcea. Imobilul UGIR (Uniunea Generală a Industriașilor din România) din București, realizat în 1938 de arhitectul Constantin Moșinschi, este decorat cu 6 basoreliefuri mari, sculptate de
Mac Constantinescu () [Corola-website/Science/318711_a_320040]
-
de formă tronconică, cu care se astupă gaura butoiului ). Un un meșter care confecționează butoaie se numește dogar . Spre deosebire de metoda actuală, când doagele sunt confecționate din scânduri plane, care se curbează ulterior, în dogăria tradițională doagele se confecționau curbate, fiind cioplite dintr-un lemn mai gros, numai din bardă, respectându-se fibra lemnului. Deoarece vinul este un produs agroalimentar, la care folosirea de arome sau de extracte este interzisă, Legea viei și vinului prevede că singura aromatizare acceptată este cea datorată
Butoi () [Corola-website/Science/318780_a_320109]
-
satul aflat pe domeniul mănăstirii, sătenii din Dobrovăț-Moldoveni au plecat la Mănăstirea Fâstâci (aflată astăzi în județul Vaslui), unde au primit din partea starețului de acolo învoirea de a tăia câțiva stejari pentru a-și construi biserică în sat. Ei au cioplit bârnele de lemn chiar în pădure, apoi le-au șlefuit, numerotat și transportat în care trase de boi într-o poiană din satul Dobrovăț-Moldoveni. Ajunși acolo, sătenii au făcut temelia de piatră a bisericii și au îmbinat bârnele de lemn
Biserica de lemn din Dobrovăț () [Corola-website/Science/318879_a_320208]
-
biserica sunt de menționat două rozete pe tavan sculptate în lemn cu motive populare deosebite. Aceste rozete au fost copiate în perioada interbelică la cererea profesorului Constantin Iotzu de la Facultatea de Arhitectură din București. Catapeteasma are pe marginile sale pilaștri ciopliți cu motive populare în formă de viță-de-vie sau muguri de brad.
Biserica de lemn din Dobrovăț () [Corola-website/Science/318879_a_320208]
-
la Toronto. Deși a fost obligat să lucreze ca dulgher sau vopsitor pentru a supraviețui, în ascuns a continuat să deseneze (ciclul Artistul și Natura), să picteze (ciclul Livezi înflorite), să scrie (volumul autobiografic Brăilița - Downtown - via UAP) și să cioplească în parcuri, în locuri izolate, trunchiuri de copaci răsturnați de furtună și din ce în ce mai rar, în piatră. Din 1982 a reușit să expună în Toronto, pictură și sculptură la Columbus Center, iar în 1985, a deschis expoziția personală de sculptură la
Nicăpetre () [Corola-website/Science/316250_a_317579]
-
ideale, recuperate de coloana brâncușiană, ele avertizează asupra dificultății spre împlinirea ființei. Există trei etape de referință în creația lui Nicăpetre, stadii ale devenirii ideii, ale dezvoltării registrului expresiv într-un repertoriu formal constant. Prima etapă, 1965 - 1980, cuprinde lucrări cioplite în piatră, realizate în România. În ele se reflectă atașamentul sculptorului pentru geniul pietrarilor țărani și pentru frumusețea formelor arhaice. Prin arhitecturi de volume simetric articulate, dinamizate de accente decorative exprimă unitatea dintre formă și structura materialelor. De asemenea, anunță
Nicăpetre () [Corola-website/Science/316250_a_317579]
-
sculptorului pentru geniul pietrarilor țărani și pentru frumusețea formelor arhaice. Prin arhitecturi de volume simetric articulate, dinamizate de accente decorative exprimă unitatea dintre formă și structura materialelor. De asemenea, anunță viitoare forme de expresie nonfigurativă. Etapa a doua grupează sculpturile cioplite în marmură, realizate în Grecia, în perioada 1987 - 1988. Reflectă atașamentul pentru idealul clasic de reprezentare, înțeles ca armonie, echilibru, proporție. Exprimă frumusețea plastică a formei prin amplificarea detaliului semnificativ. Anunță intenția de a crea în sensul naturii. Etapa a
Nicăpetre () [Corola-website/Science/316250_a_317579]
-
în perioada 1987 - 1988. Reflectă atașamentul pentru idealul clasic de reprezentare, înțeles ca armonie, echilibru, proporție. Exprimă frumusețea plastică a formei prin amplificarea detaliului semnificativ. Anunță intenția de a crea în sensul naturii. Etapa a treia, (1982 - 2001), cuprinde sculpturile cioplite în lemn, realizate în Canada. Impune forme simbolice, inepuizabile ca sens și expresie, exprimate monumental, printr-o metodă proprie, care îmbină ordinea arhitecturii cu libertatea sculpturii. Muzeul Brăilei, prin secția de artă, și-a fixat ca obiectiv crearea unui loc
Nicăpetre () [Corola-website/Science/316250_a_317579]
-
americani morți și șase răniți. Același tratament a fost aplicat și pe Ndrilo și Koruniat la 1 aprilie, dar Escadrila 1 din Regimentul 12 Cavalerie le-a găsit neocupate. Aceasta a fost singura operațiune amfibie a războiului efectuată în canoe cioplite în bușteni. Ultima debarcare a fost efectuată pe Rambutyo la 3 aprilie de către Escadrila 2 a Regimentului 12 Cavalerie. De această dată, s-au folosit șase LCM-uri și șase LCVP-uri în locul LVT-urilor. Ca urmare, primele valuri au
Campania din Insulele Amiralității () [Corola-website/Science/320092_a_321421]
-
sunt pe cale de dispariție. El a dat ca exemplu al bisericilor care riscă să se degradeze bisericile din Putna, Vicovu de Jos, Moara, Lămășeni sau Șerbănești. Biserica veche de lemn din Lămășeni este construită în totalitate din bârne de stejar cioplite din grinzi despicate și îmbinate în „cheotori”. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri vopsite cu culoare verde. Edificiul are un acoperiș din
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
în anul 1861. Cu această ocazie, s-a construit și actuala clopotniță din lemn. În anul 1987 a fost construită în centrul satului, o biserică de zid cu hramul "Sf. Arhangheli Mihai și Gavriil". este construită din bârne de brad, cioplite în patru muchii și încheiate în "coadă de rândunică". Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Edificiul are un acoperiș din șindrilă în două pante, cu o turlă octogonală deasupra naosului. Streașina edificiului este foarte largă, având
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
mutată în peretele sudic al camerei mormintelor, unde s-a deschis o nouă intrare. Cadrul acestei uși este format din baghete dreptunghiulare încrucișate și alte ornamente florale. Bolta pronaosului și cupola naosului prezintă ornamente arhitecturale formate din torsade de piatră cioplită în formă de arce simple și încrucișate, încadrând două calote, panouri, capiteluri și scuturi unice specifice Solcii, prin amplasare și măiestrie. În altar se află cele două nișe: diaconiconul și proscomidiarul. Un element specific al bisericii din Solca este tainița
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]