1,905 matches
-
le consider? nepotrivite le folosesc �n lips? de altceva. 1.�Clasicismul �n Fran?a: primele manifest?ri Asimil�nd limbajul Rena?terii italiene �n condi?iile ?i formele pe care le cunoa?tem, Fran?a este preg?țiț? s? dezvolte clasicismul cel mai marcat. �ntr-adev?r, libertatea de expresie a arhitec?ilor Rena?terii franceze nu ajunge p�n? la dep??irea modelelor italiene. Aceste pozi?îi culturale merg �n acela?i sens cu evenimentele politice na?ionale; c�nd, �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
pentru a ascunde volumul �nalt al navei. Chiar dac? ?i al?i arhitec?i, precum Cl. M�tezeau (1581-1652), au succes �n vremea aceea, doar opera lui de Brosse apare că verigă esen?ial? care leag? arhitectură lui Delorme ?i clasicismul sever al lui F. Mansart (1598-1666). �ntre 1620-1660, arhitectura de prestigiu este dominat? de Mansart, de J. Lemercier (aprox. 1585-1654) ?i de L. Le Vau (1612-1670), care lucreaz? deopotriv? pentru o clientel? privat? bogat? ?i pentru Coroan?. Doar Lemercier a
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
sculpturi �n marmur?. Cele mai bune unghiuri de privit s�nt �n castel, care se ofer? el �nsu?i că o bijuterie �n sipetul gr?dinii. Aceast? parantez? de natur?, trecut? prin sita ra?ionalismului, �?i confirm? apartenen?a la clasicism, opun�ndu-se radical p?durilor �nalte care-l �nconjoar? c�ț vezi cu ochii. A?a cum aceast? gr?din? poate fi dup? voie scena unor festivit??i feerice, tot a?a, �n spatele arhitecturii grave a acestor fă?ade
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
abunden?? exagerat? de materiale nobile ?i de materii pre?ioase, acest sistem alegoric redundant �ntru gloria monarhului, ar genera cu siguran?? un stil emfatic dac? nu ar fi talentul legiunilor de arti?ți care lucreaz? aici �n cadrul riguros al clasicismului ap?raț mai ales de Le Brun. �n gr?dina de la Versailles, Le N�tre este cel care conjug? programul alegoric cu semnele unei bog??îi regale: �ntinderea domeniului � exaltat? de perspective � incomparabila diversitate a plantelor ?i mai ales apă
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Oxford, 1737-1749), pe plan circular ?i acoperit? cu o cupol?. Aceste libert??i stilistice nu s�nt pe gustul adep?ilor palladianismului, care rec�?tig? teren c?tre 1730. NEOCLASICISMUL, ARHITECTURA LUMINILOR (1750-1820) �Neoclasicism� �nseamn? o �ntoarcere novatoare la formele clasicismului. �ntoarcere, �ntruc�ț �n multe ??ri europene barocul s-a instalat pe formele locale ale clasicismului lu�ndu-le-o �nainte. �ntoarcere ?i deoarece cunoa?-terea Antichit??îi, mai ales a arhitecturii acesteia, devine mai obiectiv?. �n fine, noutate, �ntruc�ț lumea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
nt pe gustul adep?ilor palladianismului, care rec�?tig? teren c?tre 1730. NEOCLASICISMUL, ARHITECTURA LUMINILOR (1750-1820) �Neoclasicism� �nseamn? o �ntoarcere novatoare la formele clasicismului. �ntoarcere, �ntruc�ț �n multe ??ri europene barocul s-a instalat pe formele locale ale clasicismului lu�ndu-le-o �nainte. �ntoarcere ?i deoarece cunoa?-terea Antichit??îi, mai ales a arhitecturii acesteia, devine mai obiectiv?. �n fine, noutate, �ntruc�ț lumea ideilor ?i cererile societ??îi se schimb?, transform�nd chiar ordinea stabilit? p�n? la tulbur
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
necii constituie, �n Europa, terenul cel mai favorabil concretiz?rîi idealurilor neoclasice. �n Fran?a, operă lui A.-J. Gabriel (1698-1782), prim arhitect al regelui, ocup? o pozi?ie de articulă?ie. R?m�-n�nd, la �nceput, pe linia clasicismului Secolului de Aur, aceast? pozi?ie se integreaz?, dup? 1750, �ntr-o oarecare ��ntoarcere la manieră antic? , măi degrab? romanic?, �n cele dou? palate din pia?a Ludovic al XV-lea (1758-1775), ast?zi pia?a Concorde, cu arcadele lor puternice
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1757) ?i cazinoul de la Marino, un pavilion doric (Dublin, 1758). Cu Somerset House (Londra, 1776-1796), important? ?i complex? comand? public? de birouri ?i servicii diverse, el combin? o func?ionalitate st?p�nit? ?i fă?ade marcate mai ales de clasicismul francez. C�ț despre fra?îi Robert ?i James Adam (1728-1792 ?i 1730-1794), ace?tia �?i cuceresc celebritatea cre�nd, �n country houses, �n locul decorului arhitectural tradi?ional, un stil presupus a manifesta �ntoarcerea la manieră antic? ?i desf
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1858-1878) un proiect gotic, unul bizantin, apoi unul clasic italo-francez pentru a satisface gustul guvernelor succesive. Ne d?m seama astfel ?i de polivalen?a anumitor arhitec?i, ?i de vigoarea polemicii dintre adep?îi Evului Mediu ?i cei ai clasicismului; �nfruntarea pe care o g?sim �n Fran?a o dat? cu interzicerea lui Viollet-le-Duc de a preda la ?coală de Arte Frumoase, �n 1864. Oric�ț de stufoas? ar p?rea produc?ia arhitectural? eclectic?, se pot degajă dou
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Palladio, Paris, Macula, 1981. BLUNT, Anthony, Philibert de L�Orme, Paris, Julliard, 1963. PALLADIO, Andrea, Leș Quatre Livres de l�architecture, Paris, Arthaud, 1980. PAPE Thomas et WUNDRAM Manfred, Andrea Palladio, Cologne, Benedikt Taschen, 1989. ***, Filippo Brunelleschi, Paris, CERA, 1979. Clasicism ?i baroc Lucr?ri generale BLUNT, Anthony, Art et architecture en France, 1500-1700, Paris, Macula, 1983. BOTTINEAU, Yves, Baroque ib�rique � Espagne, Portugal, Am�rique latine, Fribourg, Office du Livre, 1969. CASTEX, Jean, Renaissance, baroque, classicisme, Paris, Hazan, 1990. CHARPENTRAT
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
XI-lea ?i al XII-lea) ......................................... 2.�Stilul gotic (secolul al XII-lea � �nceputul secolului al XVI-lea) ............ Rena?terea �n Italia ?i Europa .......................... 1.��n Italia (secolele al XV-lea ?i al XVI-lea) ........................................... 2.�Rena?terea �n Europa ............................. Clasicismul: normă ?i puterea ......................... 1.�Clasicismul �n Fran?a: primele manifest?ri ............................................ 2.�Elaborarea limbajului clasic .................. 3.�Vaux-le-Vicomte ?i marele stil francez .................................................. 4.�Versailles: art? ?i absolutism ................. 5.�Arhitectură �n afară Versailles-ului ....... 6.�Academia de arhitectur? ?i artă oficial? ........................................... Barocul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
-lea) ......................................... 2.�Stilul gotic (secolul al XII-lea � �nceputul secolului al XVI-lea) ............ Rena?terea �n Italia ?i Europa .......................... 1.��n Italia (secolele al XV-lea ?i al XVI-lea) ........................................... 2.�Rena?terea �n Europa ............................. Clasicismul: normă ?i puterea ......................... 1.�Clasicismul �n Fran?a: primele manifest?ri ............................................ 2.�Elaborarea limbajului clasic .................. 3.�Vaux-le-Vicomte ?i marele stil francez .................................................. 4.�Versailles: art? ?i absolutism ................. 5.�Arhitectură �n afară Versailles-ului ....... 6.�Academia de arhitectur? ?i artă oficial? ........................................... Barocul: un nou spa?iu arhitectural
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
poeților, a încurajat și sprijinit domeniul literaturii și arta în general. Epoca a fost însă cunoscută și printrun contrast ciudat: în timp ce artele și literele înfloreau, moravurile decădeau. Ovidius a alcătuit una dintre cele mai bogate și mai întinse opera ale clasicismului augustan: tragedii, elegii, scrisori de dragoste ale unor personaje legendare, Ars amandi, rețete cosmetice. Încântă și astăzi prin frumusețea versurilor în care a transpus legendele Greciei antice: Metamorfoze - 250 de legende. Trăind aproape de Capitoliu, în anturajul curții imperial, Ovidius era
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93505]
-
Dar acestea sunt, în cea mai mare parte, stiluri colective, destul de uniforme ca natură, care pot fi tratate aproape ca opere ale unui singur autor, în schimb, caracterizarea stilului unor epoci întregi și al unor mișcări literare, cum ar fi clasicismul și romantismul, în totalitatea lor, întâmpină dificultăți aproape de neînvins, deoarece aici este necesar să găsim numitorul comun al celor mai diferiți scriitori, uneori chiar al unor scriitori din multe țări. Deoarece istoria artei a stabilit o serie de stiluri aproape
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
astfel poate face o pledoarie mult mai bună decât cea făcută de teoreticienii ei. Acest lucru l-am încercat parțial, atunci când am expus principiul purității estetice. Dar nu trebuie să îngustăm "genologia", reducând-o la o singură tradiție sau doctrină. "Clasicismul" nu tolera, sau mai degrabă ignora alte sisteme, genuri și forme estetice. In loc să vadă în catedrala gotică o "formă" - și încă una mai complexă decât templul grecesc - el nu găsea în ea nimic altceva decât lipsă de formă
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
a căror apoteoză a venit o dată cu Renașterea. Pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea, cunoașterea mai aprofundată a unor cicluri de producție literare, cum ar fi cele medievale, celtice, scandinave, hinduse și chineze, a dus la -demodarea acestei vechi concepții despre "clasicism". Observăm că unele opere sunt date uitării și apoi reapar, că unele lucrări își pierd un timp eficacitatea estetică pentru ca apoi să și-o recâștige ; de pildă, operele lui Donne, Langland și Pope, a lui Maurice Scève și Gryphius. 327
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
savantele tragedii ale Renașterii care, potrivit acestei teorii, ar reprezenta "tinerețea" tragediei franceze, încă si mai greu de susținut este ideea că genurile se transformă în alte genuri, că, de exemplu, după cum crede Brunetière, oratoria franceză de amvon din secolele clasicismului s-a transformat în lirica romantică. De fapt însă aici nu s-a produs nia o "transmutație". S-ar putea spune, cel mult, că aceleași emoții sau emoții similaire ar fi fost exprimate mai întâi în predici, și mai târziu
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
cauzat de epuizarea unor resurse și de dorința de schimbare, și, în parte extern, cauzat de transformările sociale, intelectuale și de toate .celelalte modificări culturale. Principalele perioade ale istoriei (literare moderne au făcut obiectul unor interminabile discuții. Termenii de "Renaștere", "clasicism", "romantism", "simbolism" și, mai recent, cel de "baroc" au fost definiți, redefiniți, controversați. *34 Este însă puțin probabil că se va ajunge la un acord atâta timp cât problemele teoretice pe care am încărcat să le clarificăm rămân confuze, atâta timp cât cei angajați
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
se pare excesiv. O frază-cheie este lămuritoare din acest punct de vedere: "Oscilant între un modernism parțial, mai mult, ni se pare, dintr-o permeabilitate la mediu și dintr-un efort de bunăvoință decât dintr-o convingere reală, și un clasicism structural, dezvăluit mai mult indirect, prin negație și aprehensiune, criticul este un tip de gentilom ușor atemporal, ale cărui maniere prețioase constituie un reflex definitiv. Prins în vâltoarea prefacerii literare rapide, nu s-a putut adapta cu ușurință peisajului variabil
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
a fost perfect îndreptățită: "El apasă cu atâta insistență pe specificul valorilor artistice mai mult prin reacție la ingerințele brutale, extraliterare ale epocii, bântuite de furibunde fanatisme ideologice." Micul studiu din " al lui Al. Oprea, Vladimir Streinu sau convertirea la clasicism , se deschide cu o frumoasă însemnare confesivă: "Timpul îi fixase trăsăturile fizionomice ca într-o efigie, atunci când am putut să-l cunosc mai îndeaproape: crețuri fine, dar adânc săpate în masca feții, ochii mari, calzi, un zâmbet amabil și vag
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Și trebuie spus că era un vorbitor fermecător, refuzându-se unor "truvaiuri" ieftine, păstrând tot timpul o gravitate specifică, desfășurându-și gândurile cu o retorică somptuoasă. Patetism? Poate, dar epurat de stridențe ori excese retorice: un Iorga trecut prin școala clasicismului..." Al. Oprea prinde câteva trăsături caracterizante proprii polemistului, "cu aprinderi și incisivități voalate", dar destul de transparente, spirit parcimonios, "care caută să cenzureze pornirile vijelioase", structural "un delicat". Ce este definitoriu pentru Vladimir Streinu, criticul? Răspunsul lui Al. Oprea este edificator
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
encomiastică, rămânând în perimetrul aprecierilor critice cumpănite. Compartimentările lucrării reflectă aceeași viziune pozitivist funcțională asupra operei și personalității criticului: Excurs biografic, Spre un statut propriu al criticii literare, Pentru o estetică a poeziei moderne, Între tradiție și modernitate, În labirintul clasicismului românesc, Refăcând drumul istoric al criticii literare românești, Arta criticului, Poetul, Argument final. I-am reproșa monografistului o anumită cantonare în factologie, articularea unui studiu cam stufos și prolix pe alocuri, lipsa unui ax ideatic mai pregnant, abundența citatelor care
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
egală competență despre stil critic, judecată literară, conceptul modern de poezie, romanulroman, suprarealism, critică și metodă, tipologie literară, artă și existențialism, lingvistică și filologie, inovație și tradiție, național și universal, clasic și modern, tipare spirituale, artă și natură, spirit polemic, clasicismul folcloric. X "Să vă spun un basm japonez, dintr-o culegere tipărită la noi acum câțiva ani - ne avertiza în " Nicolae Manolescu." Unui biet tăietor de lemne, care stătea în pragul casei sale, i se înfățișează într-o zi o
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
iritant pentru ordinea conservator filistin burgheză (pp. 11-12). Dar la fel de bine ar fi putut să evoce și întreaga querelle des anciens et des modernes, care începe încă în Roma antică prin polemica dintre novus și vetus în poezie. Barocul față de clasicism este subversiv și deci reacționar, după cum Academia Franceză devine reacționară la rândul său, față de orice scriitor irrăgulier etc. Nu ezit să văd în această acțiune și reacțiune, care se transformă dialectic în contrariul său (reacțiune permanentă cu sensul schimbat) un
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ca recompensă - ce să zic? - poate faptul că nu l-aș părăsi nicicum are suficientă valoare, de vreme ce se complace. − Mda, într-un fel ai dreptate; asta e teoria clasică a funcționării relațiilor. Dar... nu știu... am depășit, cred, orizontul acestui clasicism. Mi-am descoperit subit oroarea de funcționare conform planurilor, iar maestrul ei a plătit prețul - poate pe nedrept. Deja nu-l mai consider responsabil de ruperea relației; de fapt, confortul m-a pus pe fugă, stratul ăsta vâscos, izolant, moale
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]