1,622 matches
-
feroviar. Oamenii se relaxează dat fiind că este în apropierea Azilului de Bătrâni și este capăt de linie pentru unele trasee TransUrb Galați. Acest parc deservește și locuitorii de la nord de calea ferată. Poartă numele unuia dintre inițiatorii răscoalei "Horia, Cloșca și Crișan". Se află lângă Piața Siderurgiștilor, între Bulevardul Brăilei și Bulevardul Cloșca. Este un parc mare care găzduiește câteva monumente ale Taberei de sculptură în metal. Este cunoscut sub mai multe nume cum ar fi: Parcul Popescu, Parcul Ultimul
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
și este capăt de linie pentru unele trasee TransUrb Galați. Acest parc deservește și locuitorii de la nord de calea ferată. Poartă numele unuia dintre inițiatorii răscoalei "Horia, Cloșca și Crișan". Se află lângă Piața Siderurgiștilor, între Bulevardul Brăilei și Bulevardul Cloșca. Este un parc mare care găzduiește câteva monumente ale Taberei de sculptură în metal. Este cunoscut sub mai multe nume cum ar fi: Parcul Popescu, Parcul Ultimul Leu sau Parcul Fox Kids. Este amplasat în fața Spitalului Militar, pe Bulevardul Traian
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
Filipescu Cătălin, Seminariști Echil Ilie, Grigore Bogdan Personalități de rang național Marcel Rosculeț Matematician renumit, autor de numeroase tratate și lucrari știintifice de analiză matematică. Profesor universitar la Universitatea Politehnica din Bucuresti. Poet recunoscut, având peste 10 volume de poezii ("Cloșca cu puii de aur, Et in arcadia ego" vol 1-2, "Alma Mater, Cogito..., O-Vidius - Dacia Felix, Ars Longa - Vita Brevis",etc.) Dan Enăchescu ( nepot al preotului Ilarion Fiera) Doctor în Psihologie, doctor în Medicină, Medic primar psihiatru. Este profesor universitar la
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
și au debite puternice pe întreaga perioadă a anului. În această comună din munții Apuseni, respectiv în satul Fericet, s-a născut Vasile Ursu Nicola , cunoscut sub numele de Horea - marele conducător al Revoluției din Transilvania din anul 1784, împreună cu Cloșca și Crișan. Pe locul în care s-a născut se află o troița comemorativa dedicată marelui luptător pentru libertatea moților . Casă în care s-a născut și a locuit Horea a fost așezată exact pe locul unde se află în
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]
-
50% din populatie declarându-se agricultori (fie se ocupă cu creșterea animalelor, fie practică cultură plantelor). „Atestarea scrisă legată de existența unei școli la Sălciua se leagă de anul 1782, în ajunul mării răscoale populare din Transilvania, condusă de Horia, Cloșca și Crișan.” Se vorbește de construirea a 7 noi școli în Munții Apuseni, dascălii care urmau să predea în aceste locuri fiind răsplătiți cu 120 de florini pe an. La 1 noiembrie 1942 s-a inaugurat un nou local de
Sălciua de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300271_a_301600]
-
perioada anului când pe valea Roșiei debitul apei era insuficient pentru șteampuri, se deschidea stăvilarul unui lac (tău) artificial. Roșia Montană a cunoscut și trăit toate evenimentele istoriei românilor: În anul 1784 casele exploratorilor au fost distruse de către revoluționarii lui Cloșca, născut în satul Cărpiniș, iar în timpul revoluției din 1848 Avram Iancu a avut aici pe Simion Balint, unul din cei mai devotați revoluționari. Aici s-a născut și a copilărit Iulia Faliciu, soția lui B.P. Hasdeu și mama poetei Iulia
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
amintirea acelor vremuri „Masa lui Mihai” așa cum între două dealuri din dreptul satului Miraslău scobitura dintre ele este numită de către localnici „Șaua lui Mihai”. Nemulțumirile țăranilor iobagi români din Ardeal aveau să izbucnească cu furie cu ocazia răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan din 1784-1785. La aceasta au participat și locuitori ai satelor de pe valea Geoagiului. Satul Stremț este amintit în documentele vremii și pentru conflictul care a avut loc în luna noiembrie a anului 1782 cu nobilul local Zeyk, în urma
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
solidaritatea majorității sătenilor cu cei anchetați, faptul că aceștia așteptau un răspuns la demersurile făcute la forurile din Sibiu, răspuns care întârzia să sosească. Împăratul a ordonat reprimarea răscoalei ceea ce s-a și întâmplat în luna decembrie, iar Horea și Cloșca au fost trași pe roată la 28 februarie 1785, după ce au fost purtați prin toate satele Transilvaniei. Țăranii din satele Stremț, Geoagiu de Sus, Geomal, au luat parte activă la evenimente. La data de 25 august 1784 Popa Iancu, Iacob
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
Rusciului " , " Pe Măgura " , denumiri care se mai păstrează și în prezent. Repere istorice Locuitorii din Brotuna și-au adus din plin contribuția și jertfă la istoria neamului românesc, luând parte la o serie de evenimente istorice importante : Răscoală lui Horea, Cloșca și Crișan, Revoluția de la 1848-1849, primul și al doilea război mondial. Referitor la Răscoală de la 1784 se cunoaște că un grup de localnici l-au urmat pe căpitanul Ilie Dancut din satul Ociu pentru a participa la răscoală ; iar în
Brotuna, Hunedoara () [Corola-website/Science/300540_a_301869]
-
de speranță, datorită patentei imperiale a lui Iosif al II-lea care a acceptat înrolarea iobagilor în regimentele grănicerești și eliberarea acestora din iobăgie, scutirea de dârî și dijme. Rezultatul acestei patente a fo răscoală de la 1784, condusă de Horea, Cloșca și Crișan. Și în Ilia țăranii români și secui s-au răsculat sub conducerea lui Iosif Buda și a preotului Ion Florea, participând la atacul împotriva Cetății Deva, unde se refugiaseră nobilii. Ca urmare a acestei răscoale, în anul 1792
Ilia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300551_a_301880]
-
cum sunt ""Butinarul"", ""Cosaș"", ""La plevașcă"", ""Mineri"", ""Miner ghemuit cu lămpaș"", ""În pădure"", ""Muncitor forestier"", "Monumentul Minerului" din centrul orașului Baia Mare (1956), etc. În această sferă a creației sale se încadrează lucrările eroice ""Balada lui Pintea"(1957)", ""Răscoala"(1958)", ""Horea, Cloșca și Crișan"" (busturile scupltate în lagărul de la Gurs în 1939, dar și proiectul pentru monumentul de la Alba) și "Monumentul Ostașului Român" de la Carei. Ce-a de-a doua fascinație a lui Vida este "mitologică", și cupinde elementele cele mai arhaice
Gheza Vida () [Corola-website/Science/300727_a_302056]
-
lucrărilor importante din gospodărie, țin cont de fazele lunii de pe cer. Nu se seamănă holde în ,ivit”, respectiv perioada fără lună pe cer, deoarece holda nu va lega rod ci va înflori de mai multe ori. Nu se pune nici cloșcă pe ouă ,în ivit” întrucât puii nu vor avea putere să iasă din ouă. De asemenea nu se ,face clisă”- nu se taie porcul în această perioadă deoarece se fac „gujulii” (viermi în carne și în slănină). Perioadele propice pentru
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
și patru situri arheologice de interes național situl „Cetățuia” de la nord de Anghelești cuprinde urmele unei așezări fortificate din eneolitic și ale unei așezări din Epoca Bronzului; așezarea de la „Gorgan” (lângă Văleni) aparține culturii Cucuteni din eneolitic; situl de la „Popa Cloșcă” (la 800 m distanță nord-vest de punctul „Gorgan”) cuprinde o altă așezare a culturii Cucuteni, precum și una aparținând culturii Monteoru din Epoca Bronzului; în sfârșit, situl din punctul „Atanasiu”, aflat tot la Văleni, la 600 m sud de „Popa Cloșcă
Comuna Ruginești, Vrancea () [Corola-website/Science/301897_a_303226]
-
Cloșcă” (la 800 m distanță nord-vest de punctul „Gorgan”) cuprinde o altă așezare a culturii Cucuteni, precum și una aparținând culturii Monteoru din Epoca Bronzului; în sfârșit, situl din punctul „Atanasiu”, aflat tot la Văleni, la 600 m sud de „Popa Cloșcă”, conține și el urmele unor așezări similare cu acesta. În rest, două alte obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din centrul satului Anghelești datează
Comuna Ruginești, Vrancea () [Corola-website/Science/301897_a_303226]
-
satul se consolidează cu locuitorii veniți din partea de sud a satului (Chutor) și cu locuitori care au plecat din zona Băii datorită inundațiilor provocate de râul Moldova. Un număr însemnat de familii provin din Transilvania în perioada răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan, fapt confirmat de existența la începuturile satului a unor nume de familii precum, Lupașcu, Lupu, Macsim, Sasu, Ungureanu care își au originea în Transilvania. În anul 1803 Condica liuzilor menționează că satul Baia care era contopit cu satul
Cotu Băii, Suceava () [Corola-website/Science/301945_a_303274]
-
1782 și a lucrat o vreme ca jeler la Ciucea, Vânători și Cizer. O altă dovadă a prezenței conducătorului moților pe meleagurile Negrenilor este mărturia generalului Sturm, din timpul răscoalei de la 1784, când acesta scria, cu îngrijorare, că Horea și Cloșca ar fi ieșit din încercuire pe la Lacul Negru. Apoi, apar informații despre căpitanul Egermann, care alături de 44 de pedestrași și 60 de luptători călare a fost trimis, din cadrul subunității militare austriece din Negreni, spre Sâncrai cu scopul de a opri
Comuna Negreni, Cluj () [Corola-website/Science/300343_a_301672]
-
români la Viena, în special la Colegiul Sf. Barbara. În 1783 împăratul a soluționat favorabil amplul memoriu al episcopului Ioan Bob, pentru dotarea clerului și înmulțirea școlilor române unite, drept mijloc de cultivare a poporului român. În urma Răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan din 1784 îndreptată împotriva sistemului feudal, mișcare care i-a atras și pe iobagii maghiari din Trascău, autoritățile imperiale au procedat la mai multe ameliorări ale obligațiilor iobăgești și ale situației minerilor din Munții Apuseni. Pe domeniul Zlatnei
Școala Ardeleană () [Corola-website/Science/298832_a_300161]
-
1935 - Monumentul Căpitanului aviator Dumitru Hubert din cimitirul Belu militar (bronz). "Ogar" (bronz), Muzeul Național de Artă din București 1936 - „Sf. Anton de Padova”, relief monumental din fațada bisericii catolice de pe strada Turtucaia din București (piatră artificială). 1937 - "Monumentul „Horia, Cloșca și Crișan”" din Alba Iulia în colaborare cu arhitectul Octavian Mihălțean (piatră de carieră) 1937 - "Lohmi" (bronz), după H.G. Wells, Muzeul Țării Crișurilor, Oradea 1938 - două reliefuri la Banca Agricolă de pe strada Batiștei din București (piatră de Cîmpulung) - dispărute. 1939
Iosif Fekete () [Corola-website/Science/308742_a_310071]
-
antrenați și îndoctrinați în Uniunea Sovietică pe perioada războiului, dar și din activiști comuniști precum Valter Roman. Una dintre divizii era Prima Divizie de Voluntari, Tudor Vladimirescu, comandată de Colonelul Nicolae Cambrea, iar cea de-a doua era Divizia Horia, Cloșca și Crișan, sub comanda Generalului Mihail Lascăr (care va deveni ulterior Ministru al Apărării în perioada 1946 - 1947). Aceste două unități au format nucleul noii Armate Române controlate de sovietici. După ce Partidul Comunist Român a preluat controlul țării, 30% dintre
Ocupația sovietică a României () [Corola-website/Science/307760_a_309089]
-
până spre sfârșitul anilor 60 din secolul al XX-lea) o biserică veche din lemn, ctitorita în anul 1866, de preotul Vasile Rus (1819-1867), demolată, spre a face loc actualei biserici. În anul 1976 s-a înălțat grupul statuar „Horea, Cloșca și Crișan”.
Oprișani () [Corola-website/Science/306914_a_308243]
-
Remus Kofler și Emil Calmanovici. La 4 aprilie 1944, Emil Bodnăraș l-a înlocuit pe secretarul P.C.d.R. Ștefan Foriș cu tripletul format din el însuși, Constantin Pârvulescu și Iosif Rangheț. A fost trimis în U.R.S.S. pentru organizarea Diviziei „Horea, Cloșca și Crișan” (noiembrie 1944 - mai 1945). Dar, după cum relatează Alexandru Bârlădeanu, organizarea Diviziei era de fapt un examen, o socoteală „... despre ceea ce știa: ce-au făcut comuniștii români în vremea războiului.” A fost membru al C.C. al P.M.R. (21 oct.
Constantin Pârvulescu () [Corola-website/Science/308324_a_309653]
-
pe scena Teatrului "Radu Stanca" din Sibiu, după care s-a mutat la București, unde a jucat la Teatrul "Lucia Sturza Bulandra" și a fost, ulterior, timp de 12 ani directorul acestui teatru. Cele mai cunoscute roluri ale sale sunt "Cloșca", în "Procesul lui Horia" (1967), "Serebreakov", în "Unchiul Vanea" (1983), "Polonius", în "Hamlet" (1985), "Oronte", în "Mizantropul" (1989), "Corifeu", în "Antigona" (1993), "Ferapont", în "Trei surori" (1995), "Senecus", în "Caligula" (1996), și "Muhoiarov Ivan Matveevici", în "Oblomov" (2003). Câteva dintre
Ion Besoiu () [Corola-website/Science/308430_a_309759]
-
în termen la Regimentul de Infanterie marină (apr. - iun. 1943), furier și artilerist pe Monitorul "Brătianu" (iul. 1943 - sept. 1944), prizonier de război în U.R.S.S. (sept. 1944 - apr. 1945), militar în Secția tehnică din cadrul Diviziei 2 Infanterie voluntari "Horia, Cloșca și Crișan" (apr. - iul. 1945), locțiitor politic de baterie în Divizionul de Artilerie de coastă (sept. - oct. 1945) și pe Canoniera "Stihi" (oct. 1945 - mart. 1946). Responsabil al Secției Militare Regionale Constanța (apr. - dec. 1946), instructor al C.C. al P.C.R.
Florea Diaconu () [Corola-website/Science/307472_a_308801]
-
la 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul își făcuse intrarea triumfală în Alba Iulia, cetatea fiind capitala domnitorului pe scurta perioadă cât a durat Unirea celor trei principate (Muntenia, Moldova și Transilvania); in 1784, pe același platou al Cetății, Horia și Cloșca erau trași pe roată în urma condamnării lor. Pregătirea politică a Adunării a întâmpinat dificultăți. Ședințele preparatoare din cele două zile, care au precedat Adunarea, au fost foarte însuflețite. Discutându-se textul Rezoluției Unirii, redactat de Vasile Goldiș, unii susțineau ca
Unirea Transilvaniei cu România () [Corola-website/Science/302497_a_303826]
-
, cunoscut ca Horea, (n. 1731 la Arada, azi Horea - d. 28 februarie 1785 la Alba Iulia) a fost, alături de Ion Oargă ("Cloșca") și Marcu Giurgiu ("Crișan"), conducătorul răscoalei țărănești de la 1784 din Transilvania. A fost un țăran ager la minte, care a făcut serviciul militar în Austria, unde a învățat limba germană. Horea a jucat un rol important în declanșarea revoltei din
Vasile Ursu Nicola () [Corola-website/Science/302708_a_304037]