2,440 matches
-
cuprinse note, memorii, scrieri către prieteni, toate dezvăluind personalitatea militarului și omului politic, socotit predecesorul lui Napoleon. „Praefatio”, p. XXXV-XXXVI. Jakó Zsigmond, Philobiblon transilvan, cu o introducere de prof. dr. Virgil Cândea, Editura Kriterion, București, 1977, p. 387. Cartea istoricului clujean este una dintre cele mai competente radiografii asupra fenomenului cultural din Transilvania, o cercetare aplicată privind soarta tipografiilor, cărților și, mai cu seamă, a bibliotecilor publice și particulare din Transilvania veacurilor al XVII-lea - al XIX-lea. Ibidem. Biblioteca Brukenthal
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și literatură maghiară, germană și latină, geografie și istorie, un cărturar de formație iluministă; Kazinczy Ferenc (1759-1813), scriitor și coordonator al vieții literare maghiare. Informațiile asupra acestei laturi a personalității lui Körösi Csoma SĂndor mi-au fost furnizate de cercetătorul clujean Ioan-Viorel Bădica, motiv pentru care îi rămân îndatorat. Studiile sale privitoare la circulația cărților orientalistului secui au fost consemnate în articolul Ediții princeps Alexander Csoma de Körös în colecțiile B.A.R.S.R. Cluj-Napoca, Fond Blaj (filiera Cipariu); vezi Biblioteca și
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
e sprijinit de N. Iorga și Sextil Pușcariu, ține în cadrul Astrei numeroase conferințe: Valoarea culturii naționale, Sufletul latin, Scriitori și public în lumea veche ș.a. Inițiază extensiunea universitară în Transilvania. Este între ctitorii Muzeului Limbii Române (nucleul viitoarei școli lingvistice clujene) și ai Societății Etnografice. În 1920, la recomandarea lui V. Pârvan, fusese ales membru corespondent al Academiei Române. Colaborează la „Analele Dobrogei”, „Cele trei Crișuri”, „Ideea europeană”, „Cugetul românesc”, „Societatea de mâine”, „Universul literar”, „Făt-Frumos”, „Șezătoarea”. Cursurile sale, nepublicate, alcătuiesc o
BOGREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
și publicist. Este fiul Aureliei (n. Marian) și al lui Ioan Rău Boitoș, țărani. Absolvent al Facultății de Filosofie din Cluj (1925) și al Școlii Române din Paris (1930), doctor în filosofie (1932), B. lucrează din 1930 la Biblioteca Universitară clujeană, iar în 1943 e numit profesor de română la Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale din Brașov. A fost membru în comitetul director al Teatrului Național din Cluj, iar după război s-a numărat printre colaboratorii Institutului de Lingvistică
BOITOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285796_a_287125]
-
II.1922, Cluj - 9.X.1987, Cluj-Napoca), traducător, dramaturg și critic literar. Este fiul Mariei (n. Matei) și al lui Ștefan Boșca. Din cauza refugiului, B. face ultima clasă de liceu (1940-1941) la Orăștie, absolvind apoi Facultatea de Litere a Universității clujene (1941-1945) la Sibiu, în timpul ocupației Transilvaniei. Licențiat în filologie modernă, este profesor la liceele „G. Barițiu” și „Gh. Șincai” din Cluj, unde predă limbile latină și franceză, devenind lector, apoi, din 1975, conferențiar la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai
BOSCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285821_a_287150]
-
de literatură comparată și universală, limbi romanice și limba latină. În 1975 își susține teza de doctorat despre opera lui Ugo Foscolo, poet din care a dat cele mai bune traduceri în limba română. Debutase publicistic în 1960 în revistele clujene „Făclia” și „Tribuna” cu traduceri și articole despre literatura universală. Editorial, debutează cu piesa Stupii cu pricina (1962), între 1962 și 1969 continuând să scrie teatru (nu totdeauna foarte reușit) pentru amatori și profesioniști. Piesele sale au fost jucate pe
BOSCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285821_a_287150]
-
universală. Editorial, debutează cu piesa Stupii cu pricina (1962), între 1962 și 1969 continuând să scrie teatru (nu totdeauna foarte reușit) pentru amatori și profesioniști. Piesele sale au fost jucate pe scene din Cluj, Târgu Mureș, Timișoara. Colaborează la revistele clujene „Echinox”, „Steaua”, „Transilvania”, „Tribuna”. Deținând competența filologului poliglot și finețea analitică a istoricului literar, B. se face cunoscut ca traducător de excepție al Sonetelor lui Shakespeare (1974; Premiul Uniunii Scriitorilor), traducere integrală care încearcă să restituie în românește nu numai
BOSCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285821_a_287150]
-
Institute for Psychohistory, New York (1999, 2000), la St. John’s College, Oxford (1999) ș.a. I s-au acordat mai multe premii, între care Premiul Uniunii Scriitorilor (1995). Format în spiritul „Echinoxului”, unde și debutează în 1974, la școala istoriei literare clujene (Mircea Zaciu, Ioana Em. Petrescu, Liviu Petrescu, Ion Pop, Marian Papahagi și Ion Vartic i-au fost mentori), B. a fost cooptat încă de la începutul anilor ’80 în colectivul Dicționarului scriitorilor români, coordonat de Mircea Zaciu, a îngrijit ediții din
BORBÉLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285815_a_287144]
-
de Litere și Filologie, al cărei întâi decan va fi și unde va preda până la moarte. Tot atunci, a fost ales membru al Academiei Române, pe locul rămas vacant după moartea lui Titu Maiorescu. A fost delegat în Senat din partea Universității clujene. Se va înscrie în Partidul Național Țărănesc, dar, nemulțumit, trece în Partidul Național Liberal, fiind ales, cu acest prilej, și deputat. Moare pe neașteptate la Brașov și este înmormântat la Sibiu. Pedagog prin vocație, B.-D. s-a preocupat de
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
Drept și la Facultatea de Litere a Universității din Cluj. Este ziarist la „Ellenzék” și „Keleti Újság”, redactor-responsabil la ziarul „Székely Szó” din Târgu Mureș, apoi funcționar la Biblioteca Universitară din Cluj. A făcut parte dintre fondatorii și redactorii revistei clujene „Termés” (1942-1944). După 1944, devine muzeograf la Cluj, apoi contabil la diferite cooperative și întreprinderi de stat. Din 1957 până la pensionare (1975), funcționează în calitate de cercetător științific la Centrul de Istorie din Târgu Mureș al Academiei Române. Primele sale nuvele și poezii
BÖZÖDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285848_a_287177]
-
adaugă la mai vechile preocupări noi studii literare, portrete și amintiri. La Ioan Micu Moldovanu, interpretat acum și cu argumente ce țin de ideologia literară, disputa în jurul teoriei maioresciene a „formelor fără fond” anticipează idei din E. Lovinescu. „Figuri universitare” clujene pe care B. le-a cunoscut sunt Gh. Bogdan-Duică, Sextil Pușcariu, I. Breazu. Capitole importante le sunt dedicate lui I. Agârbiceanu, apreciat ca povestitor spontan și fecund, și lui Pavel Dan, unde inedite detalii memorialistice și de istorie literară completează
BRATES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285866_a_287195]
-
primii exegeți ai acestuia și întreținând cu el și o bogată corespondență. La fel de aplicat, atent la detaliul evocator și semnificativ, s-a ocupat de reconstituirea începuturilor și evoluției artei scenice în Transilvania. Totodată, a comentat ani la rând viața teatrală clujeana, încercând să ajute, prin claritatea opiniilor, prin bogăția de informații, la o mai bună înțelegere a spectacolelor. Pe alt plan, a știut să-și valorifice cunoștințele de literatură universală în explicitarea unor fenomene autohtone, precum formarea generației pașoptiste (Edgar Quinet
BREAZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285876_a_287205]
-
desfășurând totodată și o activitate redacțională, la „Almanahul literar”, „Lupta Ardealului”, „Contemporanul”, „Cravata roșie” (redactor-șef, 1956-1958), „Flacăra”, „Gazeta literară” (redactor-șef adjunct, 1966), „Luceafărul” (redactor, 1958-1960), „Scânteia tineretului” (redactor, 1960), „Steaua”, „România literară”, „Viața românească” ș.a. A condus filiala clujeană a Uniunii Scriitorilor (1953-1955), a fost secretar al Uniunii Scriitorilor (1962-1965), șef al secției Cultură și Artă a CC al PCR (1966-1968), vicepreședinte al Consiliului Culturii și Educației Socialiste (1968-1973), ambasador al României la Atena (1973-1982), director în Ministerul de
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
, Árpád (23.IV. 1888, Ileanda, j. Sălaj - 9.VIII.1953, Budapesta), traducător și poet. După terminarea Facultății de Drept, a fost funcționar la Timișoara. În 1921 s-a stabilit în orașul Vác din Ungaria. A colaborat la revistele clujene „Erdélyi Szemle”, „Pásztortűz”, „Erdélyi Helikon” și la „Vasárnap” din Arad, cu poezii proprii și cu traduceri din creația poetică a lui Vasile Alecsandri. B. este primul maghiar care a publicat volume de traduceri din poezia lui V. Alecsandri; Emlék [Suvenire
BARDÓCZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285639_a_286968]
-
se pare, a abandona. În literatură, ca și în publicistică, poetul se manifestă cu parcimonie, selectiv, cenzurat, având mistica paginii scrise, ca mai toți „ viețiștii”. Se afirmă nezgomotos, cu poeziile grupate în Pământ și soare (1927). Semnează în „Gândirea” (redacția clujeană), „Adevărul literar și artistic”, „Glasul nostru” (Bacău) sau „Însemnări ieșene”, cu reveniri, după al doilea război mondial, în „Torța”, „Viața românească”, în „Universul” (la rubrica „Mișcarea în magistratură”). Sub pseudonimul Grigore Filip, de care mai uzase în „Opinia” din Iași
BARGAUANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285641_a_286970]
-
studiile liceale în 1951 la Râmnicu Vâlcea, apoi urmează Facultatea de Filologie a Universității din Cluj, unde profesorii D. Popovici și Ion Breazu îi marchează formația prin rigoare și onestitate științifică. Face carieră universitară la Facultatea de Filologie a Universității clujene (1955-1990), unde a predat literatura română contemporană, ca disciplină de bază, dar și istoria ideilor estetice, introducere în literatură, teoria și practica presei. Debutează în presă cu un articol despre Leonid Leonov, în „Steaua” (1954). Debutul editorial are loc în
BACONSKY-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285527_a_286856]
-
Turcu, Vlaicu Țion, B. Prima lui carte, Marginalii critice și istorico-literare (1968), conține studii, articole, cronici despre poezia unor clasici români din secolul al XX-lea, ca și despre autori din generațiile mai recente. Spirit universitar, educat la școala filologică clujeană, B. are calități certe de critic și cercetător literar. „Marginaliile” sunt studii profunde, bazate pe o serioasă muncă de informație. Capitolul Prospecțiuni în critica poeziei urmărește, de pildă, cum au fost recenzate versurile lui O. Goga, Emil Isac, Adrian Maniu
BACONSKY-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285527_a_286856]
-
versurile lui O. Goga, Emil Isac, Adrian Maniu. Observații fine și precizări prețioase cuprind și „omagiile” aduse lui I. M. Sadoveanu, Ion Agârbiceanu, Vladimir Streinu. B. răsfoiește publicații transilvănene uitate, are unele preferințe regionale exprimate într-o serie de „profiluri clujene”. Eseul Statutul epistemologic al liricului, apărut în volumul colectiv Literatura în actualitate (1971), prezintă concepții moderne asupra actului poetic și a finalității sale. Autorul respinge ca perimat conceptul de „redare” și chiar de „reflectare”, tinzând spre acceptarea unei „realități imaginate
BACONSKY-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285527_a_286856]
-
Vatra” din Târgu Mureș, corespondent al Televiziunii Române (din 1991). Este fondator, redactor-șef și director al mai multor publicații, între care și „Noul Pământ” (SUA), precum și redactor-șef la Editura Tipomur din Târgu Mureș. Poetul B., format la școala „Echinoxului” clujean, se înscrie pe traseele lirice ale generației sale și, totodată, într-un plan secund și mai anevoie sesizabil, într-o linie de continuitate a poeziei transilvănene. În Muzeul de iarnă (1986), volumul de debut, B. cultivă o poezie a sensurilor
BACIUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285526_a_286855]
-
littéraires”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Transilvania” studii și eseuri de comentariu și popularizare a poeticii, semioticii, naratologiei contemporane, cu precădere franceze. În perioada 1972-1982 este redactor-șef al revistei universitare ieșene „Dialog”. La fel ca „Echinox”, omologul său clujean, periodicul funcționează ca un catalizator al vieții culturale autohtone, stimulând o continuă emulație spirituală, impunând standarde valorice și grupând în jurul lui un număr de intelectuali tineri, instruiți, cosmopoliți: Dan Petrescu, Luca Pițu, Liviu Antonesei, Sorin Antohi, Liviu Cangiopol, Mihai Dinu
CALINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286040_a_287369]
-
un an în serele academice ale Olandei, unde și-a putut regăsi memoria ținută sub oboroc de „uitarea intenționată” necesară unei vieți orientate spre proiecte, viață din care s-a dezvoltat școala românească de psihologie cognitivă. Fiind om-orchestră al universității clujene ca cercetător, șef de catedră, cancelar (o vreme), producător de „marfă” educațională și ca psihoterapeut mereu, Mircea a mai ieșit din Cluj după anul olandez doar cât să comunice pe unde i-au și le-au mai ajuns cercetările și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
iți vibrează ca ghitara. IOAN GHEORGHIȚĂpseudonim Ion Caesarion Născut în com. Grindu, jud. Tulcea, la 15 septembrie 1961. în 1986 obține premiul revistei „Steaua” la concursul național de poezie”Panait Cerna” și debutează cu un grupaj de versuri în revista clujeană ”Echinox”, mai publică versuri în „Tulcea liberă”, ”Steaua”-Cluj, ”Orientări”-Galați, ”România Literară”, ”Luceafărul”, ”Steaua Dobrogei”, ”Aegyssus”-Tulcea, ”Român în lume”Madrid, Spania, ”Boema”-Galați, ”Tomis”-Constanța. Este prezent în „Personalia” dicționar biobibliografic, Axenia Hogea, Constanța , ed. Ex Ponto, 2000
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
-o. Oricum, maică-sa nu cedase. Obținusem și eu ceva bani, nu prea mulți, de la taică-meu și o așteptam pe Maria studiind anunțurile imobiliare. Maria a venit după câteva zile și ne-a anunțat că s-a prăbușit Caritasul clujean. V-am zis eu de la început că n-o să țină! Eu îmi aminteam însă că ea ne ademenise la Cluj, ea ne împuiase capul cu vile și piscine. Până una alta era de părere să ne punem banii la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
din presă referitoare la acestea -, te crucești cîți bani se duc pe comenzi de „garduri bordurate” sau altminteri stilizate ! Gospodarii blocurilor par a fi cuprinși și ei, uneori, de această febră a gardofiliei. Aflăm astfel din presă că „pri măria clujeană a primit 1.581 de solicitări de la asociațiile de locatari, dar pînă acum s-a ajuns abia la poziția 148”. Așa că cetățenii Clujului trebuie să stea la coadă la garduri. Semnalul l-a dat, ca de obicei, politicul, prin bătălia
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
didactice la universități din München, Stuttgart, Michigan; activități în cadrul secțiilor de Jurnalism, Comunicare și PR și compartimentul de imagine al UBB ClujNapoca. Cărți publicate: Introducere în știința comunicării și a relaților publice, Institutul European, Iași, 2002; Circulația informației, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002. Flaviu Călin Rus: Relații publice și publicitate. Metode și instrumente (c) 2003 by Institutul European, Iași INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Lascăr Catargi nr.43, cod 700107, C.P. 161 euroedit@hotmail.com http: //www. euroinst.ro Descrierea CIP a
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]