3,215 matches
-
Cu fată frumoasă/ Să pară că-i o cățea țâțoasă/ Să-i dai sub masă./ De l-ai găsi stând pe pat/ Cu nevastă frumoasă/ Să i se pară că-i ursoaică flocoasă/ Și să-i dai sub pat/ Cu coarnele să-l trântești,/ Cu coda să-l plesnești/ Cu ghiciul de foc să- l pocnești/ La Doina să-l pornești./ Să nu poată mănca,/ Să nu poată hodini,/ Să nu poată aciua,/ Să nu se poată astâmpăra/ Cum nu s-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
însă în materie de alegere a consoartei nu face rabat la tinerețe și, implicit, la gelozie: „Ea număra ani optsprezece - dar/ O cam ținea la cușcă, zuliar,/ Căci se temea babacul să nu-i toarne/ Zvârluga vreun tacâm cumva de coarne,/ Necunoscând - bobleț fiind - povața/ De la Caton: să-ți iei de-o seamă soața/ și pe potriva ta - căci bătrânețea/ Nu face casă bună cu junețea.”906 Dacă la Giovanni Boccaccio avem portretizări relativ sumare ale personajelor, descrierile fiind de multe ori
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
să pună în evidență distincția. Pentru aceasta își rade frumoasa barbă căreia îi datora autoritatea și prestigiul. Dar care ar fi obturat decorația. Odată cu barba, se duce pe apa sâmbetei respectul celorlalți și prestanța maiorului. Chiar și nevasta îi pune coarne. Soluția constă într-un glonț de revolver. La G. Călinescu, în Cartea nunții, un profesor de istorie burlac și cam trecut, Silvestru Capitanovici, e incapabil de curajul de a întemeia o familie. Presat de urât și singurătate, lasă discret averea
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
ei, într-o povestire de G. Brăescu, alege brusc libertatea coborând din sanie și fugind pe câmpul înzăpezit. Sania o trag caii. Doar Messerul astrolog îl plimbă pe Princepele lui E. Barbu într-o sanie trasă de cerbi. Aceștia au coarnele garnisite cu nestemate, uluind Bucureștiul și snobând supușii. Echitația e o artă pe care personajele de secol XIX și chiar XX o stăpânesc la perfecție. Vitoria Lipan călărește probabil la fel de bine ca Sămădăul Lică al lui Slavici. Acesta e un
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
sau de răchită, podbal, scai, aburi de la stingerea varului. Ceaiuri din fructe de afin, rădăcini de brusture, fructe de cătină albă, cârcei de castraveți, holeră, curcubețică, mentă, pelin verde, potroacă. Regim alimentar: borș cu zarzavaturi, cartofi copți, chișleag, compot de coarne, mere și alte fructe, pepeni, rachiu cu cârmâz. LEPRĂ Boală infecto-contagioasă cronică, provocată de un bacil, localizată În special pe piele, pe sisitemul nervos periferic și pe mucoase, manifestată prin leziuni care apar pe tot corpul sau În gură, cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ori pe zi, din care una dimineața și alta seara, la culcare. Spălături cu saramură, cu soluție de piatră acră (numită și țipirig țigănesc), cu ceai de stirigoaie, de scoarță de arin, boz, bobornic și muguri sau conuri de brad, coarne, coji de nuci, scoarță de mălin, din măselatiță, de peliniță, de pelin, frunze de podbal, flori de sunătoare, de săgetătură, cu scorțișoară, smântânică, soponel. Pentru Întărirea gingiilor se utilizau fierturi cu frunze și/sau coajă de stejar, studelniță sau de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
marea majoritate a cazurilor, de o infecție a tractului intestinal cu diferiți microbi. Tratamente populare Ceaiuri de frunze, fructe și tulpini de afine, de boabe de arin, de bob, boz, bujor Înflorit, busuioc, măceș, ciulin, cârligățică, coada șoricelului, coada vacii, coarne, cornuți, drăcilă, drobiță, gălbenele, frunze de gutui, rădăcini și tulpini de holeră, Închegătoare, leuștean, sâmburi de măsline, mătrice, mentă, flori de liliac, lumânărica Domunului, sâmburi de măsline, rugi de mure, frunze de nuc, otrățel, păiuș, pelin, coajă de prun, sunătoare
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
salcâm, secărică, rădăcină de stânjenei, coajă de stejar, frunze și semințe de stevie, talpa gâștei, troscot, coajă de ulm, urzică moartă, cercei de viță de vie, rădăcină de vintre și de zârnă; zeamă de morcovi, orez fiert, zaț de cafea, coarne (fructe) pisate, ghindă arsă. Ceaiuri de isop, roiniță, cărbune de lemn de tei, coajă de crușin, de slăbănog, cimbru, scânteiuță, iederă, mușețel de grădină, de cimbru și tămâie pisată, de sânge de nouă frați, de rădăcină de porumb. Cafea neagră
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ventrilică, de mentă, de picușuri, frunze de băgioară ori de secărică, măcrișul iepurelui, scoarță de gorun cu oțet, rădăcină de arin. Se consumă: mure pădurețe, argilă, bob fiert, brânză de vaci, caș proaspăt, cartofi copți, ouă fierte răscoapte, compot de coarne, măsline, morcovi copți, pâine prăjită ori uscată, rachiu de drojdie, oțet de mentă, mentă cu albuș de ou bătut cu zahăr, rachiu cu rădăcină de pătlagină, muștar fiert cu vin, cheag de miel, de polen, orez fiert, "răsătură de stup
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
usturoi În oțet din vin. DIZENTERIE (baghiță, râhnă, socote) Boală infecțioasă caracterizată prin dureri abdominale, senzație dureroasă de necesitate și numeroase scaune muco-sanguinolente, provocată de bacilul dizenteriei sau de un protozoar. Ceaiuri din buruieni de baghiță, rădăcină de căpșuni, de coarne, cu sunătoare, de spini albi, floare și rădăcină de ștevie, cârcei de viță de vie, răchitan, tătăneasă, urzică, din planta colțuni, de secară arsă, de orz sau ovăz, de sânge de nouă frați, pisați, cu rășină de plopi sau de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de hrean și de brusture, fierte În borș, la care se adaugă tărâțe de grâu, pentru a se Îngroșa. Când un copil avea "pântecăraie", Îl durea burta și voma, i se dădea ceai din coajă de nucă, de pere și coarne (fructe de corn). Dacă "pântecăraia" nu era prea frecventă, se punea ienibahar (făcut praf) Într-o cană cu apă caldă, se adauga puțină miere și i se dădea copilului să bea, În loc de apă. Rețetele unor specialiști: medici și farmaciști Decoct
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
au nectarul necesar încât stupii sunt fără vreun fel de adunătură iar albinele-s rele și neprimitoare. La Gârceni am văzut grupuri de țărani ieșiți la marginea unor loturi (mici) de arat, discuit și semănat. Chiar am pus mâna pe coarnele plugului cu 2 cai să încerc o brazdă mai adâncă ! L-am văzut pe moș Gheorghe Teslaru (peste 70 ani) semănând pe rând bob cu bob (de porumb) dintr-o pestelcă, exact ca acum 70 225 de ani. Cum și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
băncii populare Ajutorul săteanului din localitate", care tocmai împlinea "20 de ani de la înființare" (Ibidem, f. 93v.). 188 În 1921, "Ziua Eroilor" urma să se sărbătorească abia la 9 iunie (stil nou). Dar unii au anticipat. La școala din comuna Coarnele Caprei, după încheierea propriu-zisă a serbării de la 10 mai, toți cei de față ieșiseră "cu muzica în frunte" pe câmpul alăturat, întinzând "o frumoasă horă împrejurul monumentului (s.n. C.M.)" (Ibidem, f. 96v.). Gestul respectiv exprima, probabil, nevoia participanților de a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
au biruit în luptă înțeleaptă,/ Ca Scipio și Fabiu alteori,/ O hoardă de mârlani cotropitori", Panurge practică același ritual, la care naratorul adaugă comentariul că ar reprezenta "o îngânare a închinării lui Pantagruel". După ce "a înfipt într-o țeapă pielea, coarnele și pulpa dreaptă a cerbului, urechile a trei iepuri" ș.a.m.d., Panurge inscripționează următoarele: Aici s-au pus cu burta la pământ/ Patru bețivi din cei mai năzdrăvani,/ Cinstind pe Bacus, zeul lor cel sfânt,/ Mai însetați ca patru
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
îl botează devenind un altfel de Robinson, este un element în plus care certifică nivelul parodic al romanului. După ce fusese atacat de "un fel de muflon mare cât un urs, care-l azvârli-ntre stânci dintr-o singură izbitură a coarnelor lui enorme și noduroase", araucanul îl numește astfel pentru că adversarul îi inspira mai degrabă "admirație amestecată cu duioșie" decât teamă. Experiența lui Vineri reprezintă, în fond, o rescriere a experienței lui Robinson Crusoe, dar degradată parodic la un nivel subuman
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
gazda lui, furnizează, la un moment dat, o explicație referitoare la "averea" Matrionei. Face acest lucru pentru a evidenția condiția materială modestă a personajului, plasată în opoziție cu condiția ei spirituală superioară: "tot ce avea era această capră alb-murdară, cu coarne încovoiate"295. La fel, prin alte explicații naratorul se grăbește să o dezvinovățească pe Matriona în ce privește hrana modestă pe care i-o servea. Altă dată, discursul explicativ ia forma unei traduceri a bocetelor la moartea Matrionei. Naratorul este îndreptățit să
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
bine formați (cf. Rom 1), nu puteau să tolereze și să aprobe josniciile, extravaganțele și destrăbălările împăratului lor care le apărea, după cum l-a descris mai apoi chiar și autorul Apocalipsei, drept un monstru cu cele șapte capete și zece coarne. Dacă Ioan Botezătorul nu a ezitat să-l admonesteze pe Irod pentru imoralitatea căsătoriei cu cumnata sa, Irodiada (cf. Mt 14, 1-12), s-ar fi putut abține oare creștinii din Roma, mai ales cei din casa Cezarului (Fil 4, 22
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
fig. 1.6) poate duce la decimen-tarea inlay-ului, prin mecanismul de basculare, sub presiunea unui cuspid antagonist, conform schemei sugestive (fig. 1.7) a lui Marmasse (citat de Severineanu). Când cavitatea e profundă și orizontalizarea ei, prin frezare, ar periclita coarnele pulpare, se recomandă prepararea cu trepte (fig. 1.7) sau aplicarea unei baze orizontale de ciment (fig. 1.8), eventual cu un coafaj indirect subiacent, tip Dycal, Kerr-life etc. Tot pentru o bună stabilitate, conturul ocluzal al cavității nu se
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
d. Chr., la Săbăoani nu s-au descoperit numeroase alte obiecte cu semnificații ritualice sau ca piese privind obiceiurile de port. Astfel, aici, lipsesc pandantivele căldărușă din fier sau bronz, pandantivele prismatice din os, din dinți de animale, oase sau coarne de animal, medalioane din sticlă, clopoței, inele etc. frecvente în marile necropole deja cunoscute. Un pandantiv din fier, însă, a fost descoperit în mormântul de înhumație nr. 53, în zona pieptului, alături de alte obiecte. După felul în care este confectionat
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
a celui care, de pe un cal falnic străpungea du pă 1 945 cu privirea triumfalistă priveliștile Milcovului din mijlocul unei comune focșănene, căreia i se dăduse numele de Suvorov, revine în cartea lui Iachim la adevărata dimensiune : „uscat ca o coarnă, un babalâc gârbovit, mic de statură, șchiop, cu f ața mică și plină de riduri, cu sprâncenele ridicate, nas strâmb, cu păr rar și cărunt, adunat deasupra frunții într un fel de mo țocʺ; „bătrânul ghebosʺ, „un bufon de marcăʺ
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
boului, î n verigă cătușită. Uricile și dresurile cele mai vechi, ale lui Bogdan al doilea 1373, Iuga 1400, Alecsandru 1402 și a lui Ștefan al cincilea 1458, poartă în sigiliul lor capul bărbos al bour ului, cu stea între coarne, la care capul, mai în urmă din neghibăcia artiștilor, ce nu cunoșteau ființa unui bour, ci numai pre boul dumestic, barba o prefăcură în un fel de ornament arab esc, ce și astăzi se înseamnă pe la marcele mezo moderne, deși
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
clădit „spiritul tradițiilor democratice ale poporului român" în perioada interbelică. Pe hoție, politicianism găunos, lăcomie, sărăcirea și înfometarea populației, „tunuri" economice răsunătoare, vânzarea de țară, perpetuarea relațiilor medievale în economia agrară, ignorarea și detestarea clasei muncitorilor și a țăranilor de la coarnele plugului, care de fapt erau singurii producători direcți a bunurilor sociale, interogatorii în beciurile Siguranței (precursoarea Securității), întemnițarea celor care ridicau glasul contra stăpânitorilor vremii, o Românie cenușie fără cer senin și fără vise, astea au fost „reperele sfinte", care
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
își face o stridie cochilia? LEAR: Nu. BUFONUL: Nici eu, dar pot să-ți spun de ce melcul are o casă. LEAR: De ce? BUFONUL: Ei bine, ca să-și bage capu-năuntru, nu ca s-o dea fetelor lui, și să-și lase coarnele fără o teaca. LEAR: I will forget my nature. Șo kind a father! Be my horses ready? FOOL: Thy asses are gone about 'em. The reason why seven stars are no more than seven is a pretty reason. LEAR: Because
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
picioarele? Poți stă? GLOUCESTER: Prea bine, da. EDGAR: E peste-nchipuire! Pe vîrful stîncii, ce ființă-era Cea care te-a lăsat? GLOUCESTER: Biet cerșetor. EDGAR: Cum mă uitam de jos, ochii-i păreau Două luni pline, avea mii de nașuri, Coarne sucite, se zbătea că marea. Era vreun drac. Așa că, taica bun, Zeii cei puri, ce glorie își fac Of men's impossibilities, have preserved thee. GLOUCESTER: I do remember now: henceforth I'll bear Affliction till it do cry ouț
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
în lungul luncilor râurilor. ZIBELINĂ animal carnivor, asemănător cu jderul, cu blană scumpă, ce trăiește în taiga (pădurea de conifere); sinonim: samur. ZIMBRU animal sălbatic mare, din familia bovinelor, cu corpul acoperit cu blană deasă, pâsloasă, cu capul mare și coarne scurte, întoarse în afară; este pe cale de dispariție. ZONĂ ABISALĂ zonă de mare adâncime a fundului mărilor și oceanelor, situată sub 2.000 m adâncime. ZONĂ INDUSTRIALĂ un anumit spațiu al perimetrului urban în care există o concentrare mai mare
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]