1,591 matches
-
scut de dimensiuni mai mici, scartelat în săritoare: 1) pe albastru, un romb de argint, ieșind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe argint, o coasă albastră; 3) pe argint, un rac roșu; 4) pe albastru, trei stele cu câte șase raze, de argint, poziționate 1:2. În partea inferioară, sub acvilă deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ȘI
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250511_a_251840]
-
DE JANDARMI JUDEȚEAN * BOTOȘANI. Semnificația elementelor însumate: a) rombul - viață, prosperitate, recompensă, cântece de laudă; ... b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română; ... c) cununa din frunze de stejar - forța, puterea, autoritatea veche; ... d) coasa, racul și cele trei stele - elemente preluate din stema județului Botoșani, pe teritoriul căruia unitatea își desfășoară activitatea. ... -------------- NOTĂ(CTCE) Însemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Județean Botoșani, se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 478 din
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250511_a_251840]
-
1, stema comunei Albești se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat. În partea superioară, în dreapta, pe fond roșu, se află o stea în șapte colțuri, de aur. În partea superioară, în stânga, pe fond albastru, se află o coasă cu mâner de argint. În partea inferioară, în dreapta, pe fond albastru, se află un brâu undat de argint. În partea inferioară, în stânga, pe fond roșu, se află o albină de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint
HOTĂRÂRE nr. 273 din 9 aprilie 2014 privind aprobarea stemelor comunelor Albeşti, Corni, Curteşti, Răuseni, Truşeşti şi Ungureni, judeţul Botoşani. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261025_a_262354]
-
în stânga, pe fond roșu, se află o albină de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Steaua cu cele șapte colțuri simbolizează steaua regilor magi, care era blazonul familiei Balș. Coasa de argint reproduce cel mai vechi însemn sigilografic al comunei. Brâul undat reprezintă râul Jitia, care străbate localitatea în jumătatea sa vestică. Albina întruchipează una dintre principalele activități ale locuitorilor, apicultura. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că
HOTĂRÂRE nr. 273 din 9 aprilie 2014 privind aprobarea stemelor comunelor Albeşti, Corni, Curteşti, Răuseni, Truşeşti şi Ungureni, judeţul Botoşani. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261025_a_262354]
-
scut de dimensiuni mai mici, scartelat în săritoare: 1) pe albastru, un romb de argint, ieșind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe argint, o coasă albastră; 3) pe argint, un rac roșu; 4) pe albastru, trei stele cu câte șase raze, de argint, poziționate 1:2. În partea inferioară, sub acvilă deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ȘI
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008(*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279323_a_280652]
-
DE JANDARMI JUDEȚEAN * BOTOȘANI. Semnificația elementelor însumate: a) rombul - viață, prosperitate, recompensă, cântece de laudă; ... b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română; ... c) cununa din frunze de stejar - forța, puterea, autoritatea veche; ... d) coasa, racul și cele trei stele - elemente preluate din stema județului Botoșani, pe teritoriul căruia unitatea își desfășoară activitatea. ... ------------ Anexa 99 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011 , publicat în MONITORUL
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008(*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279323_a_280652]
-
Denumirea mărfurilor Taxă convențională (%) Unitate suplimentară 1 2 3 4 8201 Cazmale, hârlețe, lopeți, târnăcoape, sape, săpăligi, furci, greble și raclete; securi, topoare, barde, cosoare de grădină și unelte similare cu tăiș; foarfece de grădinar, de orice tip; seceri și coase, cuțite pentru fân sau pentru paie; foarfece pentru garduri vii, pene pentru spart lemne și alte unelte agricole, horticole sau forestiere, manuale: 8201 10 00 - Cazmale, hârlețe și lopeți ................................... 1,7 p/st 8201 20 00 - Furci .............................................................. 1,7 p
32005R1719-ro () [Corola-website/Law/294373_a_295702]
-
coasta estică a insulei Saaremaa; apoi, după ce trece pe la nordul insulei Saaremaa, către un punct pe coasta sa vestică situat la latitudinea 58°30 N; apoi spre vest la longitudinea 19°00 E; apoi spre nord către un punct pe coasa estică a Suediei situat la latitudinea 59°41 N; apoi în direcție nordică de-a lungul coastei estice a Suediei până la punctul de plecare. Subdiviziunea 30 Apele delimitate de o linie trasată de la un punct pe coasta estică a Suediei
32005R2187-ro () [Corola-website/Law/294504_a_295833]
-
mărfurilor Rata dreptului convențional (%) Unitate suplimentară 1 2 3 4 8201 Cazmale, hârlețe, lopeți, târnăcoape, sape, săpăligi, furci, greble și raclete; securi, topoare, barde, cosoare de grădină și unelte similare cu tăiș; foarfece de grădinar, de orice tip; seceri și coase, cuțite pentru fân sau pentru paie; foarfece pentru garduri vii, pene pentru spart lemne și alte unelte agricole, horticole sau forestiere, manuale: 8201 10 00 - Cazmale, hârlețe și lopeți ................................... 1,7 p/st 8201 20 00 - Furci .............................................................. 1,7 p
32006R1549-ro () [Corola-website/Law/295524_a_296853]
-
scut de dimensiuni mai mici, scartelat în săritoare: 1) pe albastru, un romb de argint, ieșind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe argint, o coasă albastră; 3) pe argint, un rac roșu; 4) pe albastru, trei stele cu câte șase raze, de argint, poziționate 1:2. În partea inferioară, sub acvilă deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ȘI
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
JANDARMI JUDEȚEAN * BOTO��ANI. Semnificația elementelor însumate: a) rombul - viață, prosperitate, recompensă, cântece de laudă; ... b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română; ... c) cununa din frunze de stejar - forța, puterea, autoritatea veche; ... d) coasa, racul și cele trei stele - elemente preluate din stema județului Botoșani, pe teritoriul căruia unitatea își desfășoară activitatea. ... ------------ Anexa 99 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011 , publicat în MONITORUL
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
scut de dimensiuni mai mici, scartelat în săritoare: 1) pe albastru, un romb de argint, ieșind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe argint, o coasă albastră; 3) pe argint, un rac roșu; 4) pe albastru, trei stele cu câte șase raze, de argint, poziționate 1:2. În partea inferioară, sub acvilă deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ȘI
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008(*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268817_a_270146]
-
DE JANDARMI JUDEȚEAN * BOTOȘANI. Semnificația elementelor însumate: a) rombul - viață, prosperitate, recompensă, cântece de laudă; ... b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română; ... c) cununa din frunze de stejar - forța, puterea, autoritatea veche; ... d) coasa, racul și cele trei stele - elemente preluate din stema județului Botoșani, pe teritoriul căruia unitatea își desfășoară activitatea. ... ------------ Anexa 99 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011 , publicat în MONITORUL
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008(*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268817_a_270146]
-
azot pe pajiști permanente (pășuni și fânețe) Aplicarea îngrășămintelor pe pajiști conduce la următoarele efecte pozitive: ● creșterea producției, în mod deosebit ținând cont de faptul că terenurile cu pajiști au în general o clasă de calitate coborâtă; ● repartizarea producției pe coase - pe pajiștile permanente, în special pe cele degradate, după prima recoltare, care în unele cazuri depășește 80 % din producția anuală, plantele otăvesc greu ceea ce face ca să se obțină un număr mic de recolte pe an și slabe cantitativ. Pe pajiștile
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
C care definesc intervalul de interdicție în aplicarea îngrășămintelor) este recomandată aplicarea îngrășămintelor toamna, deoarece momentul optim din primăvară se află în timpul perioadei de interdicție în aplicarea îngrășămintelor. Îngrășămintele se pot aplica fracționat în funcție de managementul pajiștii, caracterizat prin numărul de coase. Se recomandă fracționarea dozelor de azot aplicate astfel 40% pentru prima coasă (posibil de împărțit în 15% în Martie și 25% în Aprilie), 35 % pentru coasa a doua (Mai 20 %, Iunie 15 %) și 25% pentru coasele următoare (Iulie - 15 %, August
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
îngrășămintelor toamna, deoarece momentul optim din primăvară se află în timpul perioadei de interdicție în aplicarea îngrășămintelor. Îngrășămintele se pot aplica fracționat în funcție de managementul pajiștii, caracterizat prin numărul de coase. Se recomandă fracționarea dozelor de azot aplicate astfel 40% pentru prima coasă (posibil de împărțit în 15% în Martie și 25% în Aprilie), 35 % pentru coasa a doua (Mai 20 %, Iunie 15 %) și 25% pentru coasele următoare (Iulie - 15 %, August 10%). În general gunoiul de grajd s-a folosit la culturile de
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
aplicarea îngrășămintelor. Îngrășămintele se pot aplica fracționat în funcție de managementul pajiștii, caracterizat prin numărul de coase. Se recomandă fracționarea dozelor de azot aplicate astfel 40% pentru prima coasă (posibil de împărțit în 15% în Martie și 25% în Aprilie), 35 % pentru coasa a doua (Mai 20 %, Iunie 15 %) și 25% pentru coasele următoare (Iulie - 15 %, August 10%). În general gunoiul de grajd s-a folosit la culturile de câmp, utilizarea lui pe pajiști fiind mai frecventă în zonele submontane și montane cu
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
caracterizat prin numărul de coase. Se recomandă fracționarea dozelor de azot aplicate astfel 40% pentru prima coasă (posibil de împărțit în 15% în Martie și 25% în Aprilie), 35 % pentru coasa a doua (Mai 20 %, Iunie 15 %) și 25% pentru coasele următoare (Iulie - 15 %, August 10%). În general gunoiul de grajd s-a folosit la culturile de câmp, utilizarea lui pe pajiști fiind mai frecventă în zonele submontane și montane cu suprafețe restrânse de teren arabil. De altfel, datorită faptului că
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
azot pe pajiști permanente (pășuni și fânețe) Aplicarea îngrășămintelor pe pajiști conduce la următoarele efecte pozitive: ● creșterea producției, în mod deosebit ținând cont de faptul că terenurile cu pajiști au în general o clasă de calitate coborâtă; ● repartizarea producției pe coase - pe pajiștile permanente, în special pe cele degradate, după prima recoltare, care în unele cazuri depășește 80 % din producția anuală, plantele otăvesc greu ceea ce face ca să se obțină un număr mic de recolte pe an și slabe cantitativ. Pe pajiștile
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
C care definesc intervalul de interdicție în aplicarea îngrășămintelor) este recomandată aplicarea îngrășămintelor toamna, deoarece momentul optim din primăvară se află în timpul perioadei de interdicție în aplicarea îngrășămintelor. Îngrășămintele se pot aplica fracționat în funcție de managementul pajiștii, caracterizat prin numărul de coase. Se recomandă fracționarea dozelor de azot aplicate astfel 40% pentru prima coasă (posibil de împărțit în 15% în Martie și 25% în Aprilie), 35 % pentru coasa a doua (Mai 20 %, Iunie 15 %) și 25% pentru coasele următoare (Iulie - 15 %, August
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
îngrășămintelor toamna, deoarece momentul optim din primăvară se află în timpul perioadei de interdicție în aplicarea îngrășămintelor. Îngrășămintele se pot aplica fracționat în funcție de managementul pajiștii, caracterizat prin numărul de coase. Se recomandă fracționarea dozelor de azot aplicate astfel 40% pentru prima coasă (posibil de împărțit în 15% în Martie și 25% în Aprilie), 35 % pentru coasa a doua (Mai 20 %, Iunie 15 %) și 25% pentru coasele următoare (Iulie - 15 %, August 10%). În general gunoiul de grajd s-a folosit la culturile de
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
aplicarea îngrășămintelor. Îngrășămintele se pot aplica fracționat în funcție de managementul pajiștii, caracterizat prin numărul de coase. Se recomandă fracționarea dozelor de azot aplicate astfel 40% pentru prima coasă (posibil de împărțit în 15% în Martie și 25% în Aprilie), 35 % pentru coasa a doua (Mai 20 %, Iunie 15 %) și 25% pentru coasele următoare (Iulie - 15 %, August 10%). În general gunoiul de grajd s-a folosit la culturile de câmp, utilizarea lui pe pajiști fiind mai frecventă în zonele submontane și montane cu
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
caracterizat prin numărul de coase. Se recomandă fracționarea dozelor de azot aplicate astfel 40% pentru prima coasă (posibil de împărțit în 15% în Martie și 25% în Aprilie), 35 % pentru coasa a doua (Mai 20 %, Iunie 15 %) și 25% pentru coasele următoare (Iulie - 15 %, August 10%). În general gunoiul de grajd s-a folosit la culturile de câmp, utilizarea lui pe pajiști fiind mai frecventă în zonele submontane și montane cu suprafețe restrânse de teren arabil. De altfel, datorită faptului că
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
azot pe pajiști permanente (pășuni și fânețe) Aplicarea îngrășămintelor pe pajiști conduce la următoarele efecte pozitive: ● creșterea producției, în mod deosebit ținând cont de faptul că terenurile cu pajiști au în general o clasă de calitate coborâtă; ● repartizarea producției pe coase - pe pajiștile permanente, în special pe cele degradate, după prima recoltare, care în unele cazuri depășește 80 % din producția anuală, plantele otăvesc greu ceea ce face ca să se obțină un număr mic de recolte pe an și slabe cantitativ. Pe pajiștile
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
C care definesc intervalul de interdicție în aplicarea îngrășămintelor) este recomandată aplicarea îngrășămintelor toamna, deoarece momentul optim din primăvară se află în timpul perioadei de interdicție în aplicarea îngrășămintelor. Îngrășămintele se pot aplica fracționat în funcție de managementul pajiștii, caracterizat prin numărul de coase. Se recomandă fracționarea dozelor de azot aplicate astfel 40% pentru prima coasă (posibil de împărțit în 15% în Martie și 25% în Aprilie), 35 % pentru coasa a doua (Mai 20 %, Iunie 15 %) și 25% pentru coasele următoare (Iulie - 15 %, August
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]