13,334 matches
-
În realitate, să traducă În fapt de Învățare (cunoaștere) o acțiune proiectată de profesor În plan mintal, conform unei strategii didactice, adică să convertească În bunuri și experiențe personale pentru elevi anumite obiective și conținuturi determinate, fie ele de ordin cognitiv, afectiv sau psihomotor. b) Funcția formativ-educativă. Explicit sau implicit, metodele au și acel caracter formativ și educativ pe care orice instruire trebuie să-l aibă. Dincolo de contribuția lor la realizarea obiectivelor de cunoaștere și acțiune, toate dispun de o anumită
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
care intenționează să ajungă cei pe care-i instruiește. Stabilind În prealabil ceea ce există deja, el analizează cu grijă și gândește la ceea ce are de Înfăptuit, anticipează natura și nivelul modificărilor ce trebuie produse În comportamentul elevilor săi, pe plan cognitiv (a ști), afectiv (a simți) și psihomotor (a face). Precizarea obiectivelor este o condiție sine qua non și primordială a unei instruiri eficiente. În funcție de acestea, el determină tipul cel mai adecvat al „experienței de Învățare” ce urmează a fi parcursă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
metodă sau alta este condiționată de competența profesorului, de capacitatea lui de reflecție pedagogică și de analiză a situației de moment. Comportamentul metodic se află, deci, sub influența factorilor psihici de personalitate, sub imboldul unor motive subiective care reflectă abilitățile cognitive și gradul de stăpânire a disciplinei pe care o predă, care țin de știința sa, de nivelul de cultură generală la care a ajuns, de Întinderea și natura experienței sale psiho-pedagogice, de Însușirile de temperament și starea de sensibilitate afectivă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
metode se apreciază, În modul cel mai pragmatic (dar nu exclusiv), după performanțele obținute, după contribuția ei la realizarea sau nerealizarea obiectivelor propuse. Este vorba Întotdeauna, aici, de o eficacitate umană socială, evidențiată prin indicatori cantitativi și calitativi de ordin cognitiv, extinși, după caz, șiasupra manifestărilor afective, voliționale, morale și fizice implicate În actul pedagogic dat. În fond, raportul care se stabilește Între cerințele condensat exprimate În obiectivele propuse și gradul de realizare a lor, pune În corelație directă calitatea predării
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
limitele unei normalități, a unor prescripții enunțate În legi, principii, reguli și indicații didactice. Ele exprimă o concepție, o anumită teorie a instruirii, sinteză și ea a datelor pozitive oferite de diferitele teorii ale Învățării (asociaționiste, reflexiv-conexioniste, configuraționiste, funcționaliste, semiotice, cognitive, operaționale etc.). Asemenea principii Întăresc fundamentul științific pe care sunt elaborate metodele didactice, subliniază Încă o dată caracterul lor obiectiv, dependența cauzală a acestora de anumite legități bio-psihologice și psiho-sociale ori acționale În afara cărora nu poate fi vorba de desfășurarea unei
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
diversificare a procedurilor de acțiune didactică poate facilita, de exemplu, alternarea activităților teoretice cu cele practice, Îmbinarea lor efectivă, deziderat primordial al Învățământului modern. Aplicarea diversificată a metodelor ușurează trecerea cu rapiditate de la o activitate la alta, de la un nivel cognitiv la altul, de la concret la abstract și invers, de exemplu, și prin aceasta condiționează un studiu mai aprofundat, asimilarea deplină a noțiunilor datorită integrării fazelor verbalo-conceptuale și practice ale Învățării, oferă posibilități mai bune de transfer, de generalizări, de concretizări
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
invers, de exemplu, și prin aceasta condiționează un studiu mai aprofundat, asimilarea deplină a noțiunilor datorită integrării fazelor verbalo-conceptuale și practice ale Învățării, oferă posibilități mai bune de transfer, de generalizări, de concretizări. Varietatea previne instituirea unor deprinderi sau strategii cognitive rigide, mereu aceleași; ea oferă individului șanse multiple, punându-l În situația de a-și realiza adevăratele performanțe. Și dacă metodele șablonarde, uniforme, adorm și sting forțele creatoare care sălășluiesc În fiecare copil și tânăr, varietatea acțiunilor și a tehnicilor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
tipul ascultării, receptării, repetării, memorizării, reproducerii,imitației etc., deci capacități reproductive, Învățarea activă presupune cu totul altceva. Specific acesteia este faptul că ea angajează capacități productiv-creative, operațiile de gândire și de imaginație, apelează la structurile mintale - structurile operatorii și structurile cognitive de care dispune elevul și de care el se folosește ca de niște instrumente În susținerea unei noi Învățări. În consecință, de această dată se acordă prioritate utilizării unor metode prin care se stimulează: strângerea de informații, prelucrarea și sintetizarea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
sau pe una activă. Învățământul modern preferă Însă o metodologie axată pe acțiune, operatorie. Din acest punct de vedere, metodele activ-participative se conduc după ideea constructivismului operatoriu al Învățării de care se ocupă În mod special psihopedagogia piagetiană și cea cognitivă. Potrivit acestei orientări, implicarea Într-un efort constructiv de gândire, de cunoaștere oripragmatic este de natură a scoate elevul din Încorsetarea În care este ținut eventual de un Învățământ axat pe o rețea de expresii verbale fixe, de genul enunțurilor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
esențial În actul Învățării, În ierarhia proceselor mintale, ea apare, totuși, ca una dintre manifestările cele mai elementare, inferioară proceselor de gândire. Or, important este de a se face apel la procese superioare sau de a ridica gândirea la nivelul cognitiv cel mai Înalt. Așadar, În opoziție cu metodologia tradițională, pentru care elevul rămâne mai mult un auditor sau un simplu spectator În clasă, gata să recepteze pasiv ceea ce i se transmite ori i se demonstrează, metodele activ-participative au tendința să
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
sociometriei lui Jacob Moreno (1954, 1965), a psihologiei sociale de către Kurt Lewin (1947, 1948, 1959) ori cercetările lui Talcot Parsons (1964) care au deschis noi perspective implicării microgrupurilor În realizarea educației. Dar ceea ce a avut un impact crucial asupra formației cognitive, intelectuale a individului, a fost dezvoltarea unei noi concepții asupra genezei sociale a gândirii, a cunoașterii individuale, În general. Au rămas semnificative În această privință cercetările lui George Herbert Mead (1934, 1963), Întărite de cele ale lui Jean Piaget (1969
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
1930), Henri Pièron și Maurice Reuchlin (1923), Întregite de contribuțiile lui Basil Bernstein (1961, 1965), Jerome Bruner (1985, 1990), Benjamin Bloom (1965, 1971), Albert Bandura (1986) ș.a. (Dave, 1991, pp. 151-152). În esență, s-a conturat concepția, potrivit căreia evoluția cognitivă a copilului nu poate fi disociată de mediul social (clasă, școală) În care acesta este Încadrat, că structurile cognitive nu sunt rezultatul doar al maturizării și exercițiului individual, ci și al transmisiei sociale și al exercițiului interacțiunii În colectiv. Pentru
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Benjamin Bloom (1965, 1971), Albert Bandura (1986) ș.a. (Dave, 1991, pp. 151-152). În esență, s-a conturat concepția, potrivit căreia evoluția cognitivă a copilului nu poate fi disociată de mediul social (clasă, școală) În care acesta este Încadrat, că structurile cognitive nu sunt rezultatul doar al maturizării și exercițiului individual, ci și al transmisiei sociale și al exercițiului interacțiunii În colectiv. Pentru Piaget, de exemplu, cooperarea este posibilă ca „proces generator de rațiune”; interrelațiile sociale - ca factor de dinamizare a dezvoltării
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
este posibilă ca „proces generator de rațiune”; interrelațiile sociale - ca factor de dinamizare a dezvoltării cunoașterii individuale. Iar pentru VÎgoțki, gândirea urmează traiectul dezvoltării de la social către individual, toate funcțiile Înalte bazându-se pe interacțiunile indivizilor. Învățarea și dezvoltarea capacităților cognitive ar fi rezultatul interacțiunilor interpersonale. Toate acestea aveau să marcheze dezvoltarea unei teorii a sociogenezei cunoașterii individuale (centrată pe mecanismul influențelor sociale din grupul școlar) În contrast cu datele teoriei psihogenezei cunoașterii (tributară individualismului psihologic). Actualmente, evoluțiile amintite Își găsesc sprijin În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
dezvoltarea unei teorii a sociogenezei cunoașterii individuale (centrată pe mecanismul influențelor sociale din grupul școlar) În contrast cu datele teoriei psihogenezei cunoașterii (tributară individualismului psihologic). Actualmente, evoluțiile amintite Își găsesc sprijin În abordările moderne din teoriile cunoașterii, comunicării și informației, din psihologia cognitivă și progresele didacticii. Consecința firească a acestei tendințe social-interacționiste este dezvoltarea unui nou mediu de Învățare social. Un mediu ce are să sporească ocaziile de interactivitate, să favorizeze Învățarea interactivă sau interdependentă, de grup, altul decât tradiționalul mediu de Învățare individuală
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Învățare.Acesta devine, Împreună cu ceilalți, creator al unui context comun, bazat pe mecanismele influențelor sociale, generator al unor noi cunoștințe; devine beneficiar (căci interschimburile Îi permit să-și extindă baza personală de cunoștințe și idei, să ajungă la noi scheme cognitive) al unor clasificări și Înțelegeri mai profunde. În alți termeni, Învățarea interactivă poate fi definită ca Învățare prin cooperare sau colaborare, structuri de Învățare promovate cu tot mai multă stăruință În practica școlii, mai ales În a doua jumătate a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
remarcabilă la crearea unor situații pedagogice problematice interactive, la analiza mecanismelor sociale care au loc În cadrul acestora, a avut-o lansarea conceptului de conflict sociocognitiv, termen generic desemnând o interacțiune, o angajare activă a participanților Într-o controversă sau confruntare cognitivă generatoare de opoziții, de puncte de vedere diferite, divergente,de opinii, interpretări, soluții diferite etc. Fie că apare spontan, fie că este indus sau provocat, acesta este de natură să determine membrii grupului să depășească Împreună divergențele, să găsească În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cale. Un asemenea mod de activitate tinde să capete pentru elev semnificația unui act de adevărată ucenicie a științei și a tehnicii, o ucenicie efectivă pentru viață. Învățarea prin descoperire denotă un mai mare grad de eficiență intelectuală, dezvoltă facultățile cognitive necesare cercetării și organizării cunoștințelor de o manieră generatoare de noi concepte, aptitudinea de a raționa inductiv, deductiv sau inferențial, cultivă o motivație interioară a Învățării. Accentul pe Învățarea prin descoperire, nu ambiționează În a-i face pe toți absolvenții
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
se sprijină pe exercițiul sever al reflecției personale și eventual pe experimentul mintal. În general, este călăuzită de sarcini teoretice, abstracte, realizabilă cu metode inductive, deductive și transductive. În cazul metodelor inductive, subiectul progresează de la reconstrucția unor cunoștințe sau structuri cognitive specifice sau particulare, existente deja Înmemorie, la construcția (descoperirea) unor structuri cognitive cu un grad mai Înalt de abstractizare, de tipul unor concepte, idei, principii etc. Tot astfel, demersul inductiv poate apărea sub forma trecerii de la preceptele unor discipline particulare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
mintal. În general, este călăuzită de sarcini teoretice, abstracte, realizabilă cu metode inductive, deductive și transductive. În cazul metodelor inductive, subiectul progresează de la reconstrucția unor cunoștințe sau structuri cognitive specifice sau particulare, existente deja Înmemorie, la construcția (descoperirea) unor structuri cognitive cu un grad mai Înalt de abstractizare, de tipul unor concepte, idei, principii etc. Tot astfel, demersul inductiv poate apărea sub forma trecerii de la preceptele unor discipline particulare la generalizări mai cuprinzătoare și mai profunde. Toate acestea sunt regăsite În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de descoperire” efortul acestuia, să provoace contradicții În mintea elevului și să-l Învețe să exploreze aceste contradicții din gândirea lui, din cuprinsul cunoștințelor sale. Practicarea pe o perioadă mai Îndelungată a unor asemenea proceduri conduce la formarea unor strategii cognitive 1 corespunzătoare, cu valoare euristică, de tipul inducției și deducției, a analogiei etc. Metodologia euristică incită activitatea intelectuală a elevului, Îl obligă să gândească și să reflecteze În cursul Învățării, stimulează capacitatea de asociație, dă loc la noi asociații, face
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și faptul că Învățarea prin acțiune (learning by doing - În ambele sale Înțelesuri) nu este apanajul vreunui curent psihopedagogic ce traversează toate curentele pedagogice și psihopedagogice, de la Dewey și Thorndike la Piaget, de la psihologia formei și pedagogia transmiterii la psihopedagogiile cognitive constructiviste de astăzi (Raynal, Riunier, 1997). Este interesant „a se face observația că dintotdeauna pedagogia progresistă a fost preocupată de asocierea studiilor teoretice cu activitățile practice, de Îmbinarea formației culturale cu utilitatea practică, de integrarea educației și a experienței de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În Anglia, Binet și Simon În Franța, Claparède În Elveția, Schupter În Belgia, Rice și Thorndyke În SUA. În esență, concepția raționalizării, introdusă În planul Învățământului, preconizează analiza științifică a proceselor de predare și Învățare și descompunerea lor În operațiile cognitive componente, urmate de selecția și eliminarea celor considerate parazitare (de prisos) și păstrarea celor presupus a fi eficiente. Și apoi, de structurarea optimală a succesiunii acestora, avansând până Într-acolo Încât fiecare operație reținută să fie motivată de o finalitate
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
condițiile mai sus amintite. În ultima vreme, s-a ajuns la o Înțelegere mai profundă a raportului dintre „Învățare” și legile dezvoltării mintale, dintre „instrucție” și „formarea personalității”. Se cunosc mai multe date despre natura și mecanismele Învățării, aleelaborării structurilor cognitive și operaționale, precum și ale transformării conduitei la om. S-a dezvoltat o teorie a personalității și a dinamicii grupurilor școlare. Dispunem de o metodă de abordare sistemică a Învățământului, de o taxonomie a obiectivelor educaționale etc. Recentele progrese, și altele
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de bază despre care vor lua cunoștință. O prelegere sau o expunere etc. se cere redactată În prealabil cu toată rigurozitatea, avându-se grijă să se asigure o bună selectare a materialului faptic, o esențializare a cunoștințelor după valoarea lor cognitivă și didactico-educativă; să se realizeze o diviziune logică și o ierarhizare riguroasă a ideilor, o coerență a materiei În ansamblul ei, o motivație a tezelor, iar prezentarea acestora să se facă după un plan bine Închegat și echilibrat, a cărei
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]