1,523 matches
-
mari (până la 30 % în 1910/11). Alfabetizare, în special în zonele rurale, a fost extrem de scăzută, fiind estimată la aproximativ 25-30% pentru mediul rural, de sex masculin și în jur de 80-85% pentru zona urbană, de sex masculin din aceeași cohortă (Hoivik, 1974, p.283) . Două probleme trebuiau să fie depășite, după 1918 - în primul rând, integrarea a nu mai puțin de patru sisteme de învățământ diferite datorită uniri a celor patru provincii istorice Bucovina, Transilvania și Basarabia, și în al
Istoria educației în România () [Corola-website/Science/315676_a_317005]
-
boala, dar care pot transmite infecția. Deoarece încă nu s-au făcut cercetări pe eșantioane de populație, procentul de purtători sănătoși este necunoscut. Cu cât procentul de populație rezistentă/imună este mai mare, cu atât scade amploarea epidemiei ("efectul de cohortă"). "Grupa de vârstă": Grupa uzuală de risc la gripele obișnuite, în funcție de vârstă, cuprinde grupele extreme: copiii mici și populația trecută de 60 de ani. Actuala epidemie ocolește aceaste grupe, afectând cu predilecție populația de sub 40 de ani. Stările asociate", care
Gripa tip A(H1N1) () [Corola-website/Science/315710_a_317039]
-
bronzat în toate pozele lui JFK, dorința de-a mânca sărat, oboseală, slăbiciune. Tratamentul bolii e desigur însuși medicamentul cortizol care tocmai fusese descoperit la începutul anilor 1950. Că orice medicament bun care se respeca are el însuși o întrega cohorta de efecte adverse : După cum relatează Janett Travell, doctorul său personal, a recurs la injecții cu amfetamina pe care i le administra doctorul Max Jacobson. Această substanță are efect de doping, fiind contraindicata. Pentru comportarea să contrară eticii medicale, doctorului Jacobson
Asasinarea lui John F. Kennedy () [Corola-website/Science/316610_a_317939]
-
regele Carol I, principele Ferdinand și principele Carol) cercetășia și organizarea asociației pâna în acel moment. Obține sprijin și asociația se dezvoltă puternic pâna în anul 1916 (peste 9,000 de cercetași, grupați în 34 de legiuni și 56 de cohorte). Recunoașterea asociației ca persoană morală este votată de Senat (20 decembrie 1914) și de Adunarea Deputaților (21 februarie 1915), fiind publicată în Monitorul Oficial la "9 aprilie 1915". In zilele de 15-18 martie 1915 se ține la București "primul Congres
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
mai celebră reprezentantă este Ecaterina Teodoroiu, cercetașă în București și Târgu Jiu, înrolată ulterior în armata româna și cazută la datorie în primul război mondial. In primăvara anului 1929 principesa Ileana a României, Nissa Cămărășescu și cpt. Ioan Dimăncescu (comandantul cohortei I Galben - București) formează un comitet care va conlucra cu Ministerul Școalelor (Ministerul Invațământului din acei ani) și cu alte personalități pentru inființarea unei organizații de cercetașe, separată de cea a băieților. La 18 ianuarie 1930 lua ființă "Asociația “Cercetașele
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
va conlucra cu Ministerul Școalelor (Ministerul Invațământului din acei ani) și cu alte personalități pentru inființarea unei organizații de cercetașe, separată de cea a băieților. La 18 ianuarie 1930 lua ființă "Asociația “Cercetașele României”". In ianuarie 1932 erau înregistrate 23 cohorte, formate din 2,078 cercetașe, comandanta Marii Legiuni a Cercetașelor României fiind principesa Ileana, secondată de Nissa Cămărășescu (ajutoarea comandantei) și Viorica Litzica (directoarea generală). Cel mai important eveniment al cercetașelor a fost Jamboreea de la Breaza (august 1935). Simbolul cercetașelor
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
Simbolul cercetașelor era frunza de trifoi. Cercetașii erau organizați în patrule. O "patrulă" era formată din 2 "echipe" a câte 3 cercetași. 5 patrule formau o "grupă" și 3 grupe o "centurie". Centuriile dintr-o localitate se constituiau într-o "cohortă". Toate cohortele dintr-un județ formau o "legiune", mai multe legiuni un "ținut", iar toate legiunile din țară formau "Marea Legiune a Cercetașilor". La cercetașe, toate cohortele formau "Marea Legiune a Cercetașelor". La începutul anului 1936 se aprecia că mișcarea
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
era frunza de trifoi. Cercetașii erau organizați în patrule. O "patrulă" era formată din 2 "echipe" a câte 3 cercetași. 5 patrule formau o "grupă" și 3 grupe o "centurie". Centuriile dintr-o localitate se constituiau într-o "cohortă". Toate cohortele dintr-un județ formau o "legiune", mai multe legiuni un "ținut", iar toate legiunile din țară formau "Marea Legiune a Cercetașilor". La cercetașe, toate cohortele formau "Marea Legiune a Cercetașelor". La începutul anului 1936 se aprecia că mișcarea de cercetași
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
și 3 grupe o "centurie". Centuriile dintr-o localitate se constituiau într-o "cohortă". Toate cohortele dintr-un județ formau o "legiune", mai multe legiuni un "ținut", iar toate legiunile din țară formau "Marea Legiune a Cercetașilor". La cercetașe, toate cohortele formau "Marea Legiune a Cercetașelor". La începutul anului 1936 se aprecia că mișcarea de cercetași cuprindea 50,000 de tineri si 2,000 de comandanți. Pe parcursul anului 1936 cele două asociații (cercetași si cercetașe) au fost comasate într-una singură
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
pentru toate mișcările de tineret alternative, acestea fiind înlocuite de Organizația Pionierilor și Uniunea Tineretului Comunist (UTC). Cercetașia româneasca s-a reînființat la 31 martie 1990, prin demersurile începute de către un grup de foști cercetași, conduși de Alexandru Daia, comandantul Cohortei III București în perioada interbelică și autorul cărții "Eroi la 16 ani", publicată în anii '80. In anul 1993 Organizația Națională "Cercetașii României" a primit recunoașterea Biroului Mondial al WOSM - Organizația Mondială a Mișcării Scout - ce numără în prezent peste
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
a () a fost o unitate de bază, permanentă, a armatei române, recrutata dintre cetățeni români, cu un efectiv care a variat în timp (între 4.200 și 6.000 de oameni), repartizați în cohorte, manipule, centurii. În perioada timpurie a Regatului Romei (în opoziție cu republică sau cu imperiul), "legiunea" reprezenta întreaga armata română. În cea mai mare parte a perioadei Imperiului Român, legiunile formau doar o parte a armatei imperiale și erau formate
Legiune () [Corola-website/Science/316073_a_317402]
-
exclusiv din rândul cetățenilor români (provincialii care aspirau la cetățenia română trebuiau să servească onorabil în rândul auxiliarilor). Legiunile mai cuprindeau și câteva unități mici de cavalerie. Armata română (din cea mai mare parte a perioadei imperiale) era formată din cohorte de auxiliari care formau infanterie suplimentară și din marea majoritate a cavaleriei române. Din cauza succeselor militare nemaipomenite ale republicii române și ale imperiului român, legiunea a fost mult timp considerată că primul model antic de eficiență și înzestrare militară. Legionarii
Legiune () [Corola-website/Science/316073_a_317402]
-
au fost păstrate, altele s-au schimbat. Romanii au făcut schimbări importante în sistemul administrativ, care vizau realizarea unui nivel ridicat de eficiență și maximizare a veniturilor. Atribuțiile prefectului din Egipt combinau responsabilitățile pentru securitatea militară (prin comanda legiunilor și cohortelor) cu activitățile de organizare a finanțelor și a impozitelor, precum și administrarea justiției. Resursele economice pe care acest guvern imperial dorea să le exploateze erau aceleiași încă din perioada dinastiei Ptolemeică, dar dezvoltarea unor sisteme de impozitare mult mai complexe și
Egipt (provincie romană) () [Corola-website/Science/316081_a_317410]
-
pentru aprovizionarea capitalei imperiului Roma era evidentă. Securitate internă era aigurată de prezența a trei legiuni romane (mai târziu numărul lor s-a redus la două legiuni), fiecare cu aproximativ 6.000 de oameni. Mai se găseau și mai multe cohortele de auxiliari. În prima decadă a imperialismului statului roman s-a încercat o expansiune spre est și spre sud. Cea mai mare parte a primelor trupelor romane staționate în Egipt erau majoritar formate din greco-macedoneni și egipteni nativi, după ce armata
Egipt (provincie romană) () [Corola-website/Science/316081_a_317410]
-
rasa ariană, în calitate de "cea mai nouă rasă", este cea mai evoluată de pe Pământ. În cartea ei "Educația în Noua Eră", Bailey a făcut previziuni despre utilizarea teoriile rasiale oculte în școlile viitorului, despre care spunea ea, va fi bazată pe cohorte rasiale precum "Lemurienii" (pregătiți fizic), "Atlanteenii" (pregătiți emotional), Arienii (pregătiți mental) și "Noua Rasă" cu "calități și conștiință de grup și viziune idealistă". În "Destinul națiunilor", Bailey a descris un proces prin care "noua rasă" va evolua din Caucazieni, după
Alice Bailey () [Corola-website/Science/316179_a_317508]
-
și a publicat scrisorile lui Röhm către un prieten în care Röhm discuta problemele sale sexuale despre bărbați. În seara de 9 martie 1933, la nu mai puțin de două luni de la acapararea puterii de către naziști, Ernst Röhm, sprijinit de cohorte de trupe SA, defilând prin fața Cancelariei de Stat, a revendicat cedarea puterii lui von Epp și numirea acestuia în funcția de comisar general al Bavariei. Berlinul din vara lui 1934 era un oraș ce forfotea de zvonuri, dintre care nu
Ernst Röhm () [Corola-website/Science/320089_a_321418]
-
în special din popoare latine. O ala, avea de obicei, tot atâția infanteriști cât o legiune, însă de trei ori mai mulți cavaleriști. Nu se știe dacă o ala avea un număr fix de soldați sau dacă era împărțită în cohorte.O ala era comandată de către trei prefecți.În această perioadă, într-un mod particular, s-a dezvoltat și sistemul de apărare al taberelor. Locul unde se așeza armata, chiar și pentru o noapte, era transformat într-o fortăreață. În sistemul
Armata romană republicană () [Corola-website/Science/321619_a_322948]
-
Toți legionarii aveau pilum și gladius. Soldații erau în continuare împărțiți în centurii, care însă, erau formate din 80 de oameni. Două centurii formau un manipul. Fiecare legiune avea un efectiv de 6.000 de oameni, era formată din zece cohorte, care la rândul lor erau formate din trei manipule. Cohorta oferea mai multe avantaje față de efectivul organizat în manipule. O cohortă este posibil să fi avut un comandant. În bătălie, legiunea era desfășurată tot în formație "triplex acies". Erau patru
Armata romană republicană () [Corola-website/Science/321619_a_322948]
-
împărțiți în centurii, care însă, erau formate din 80 de oameni. Două centurii formau un manipul. Fiecare legiune avea un efectiv de 6.000 de oameni, era formată din zece cohorte, care la rândul lor erau formate din trei manipule. Cohorta oferea mai multe avantaje față de efectivul organizat în manipule. O cohortă este posibil să fi avut un comandant. În bătălie, legiunea era desfășurată tot în formație "triplex acies". Erau patru cohorte în prima linie, trei în a doua și a
Armata romană republicană () [Corola-website/Science/321619_a_322948]
-
Două centurii formau un manipul. Fiecare legiune avea un efectiv de 6.000 de oameni, era formată din zece cohorte, care la rândul lor erau formate din trei manipule. Cohorta oferea mai multe avantaje față de efectivul organizat în manipule. O cohortă este posibil să fi avut un comandant. În bătălie, legiunea era desfășurată tot în formație "triplex acies". Erau patru cohorte în prima linie, trei în a doua și a treia. Comanda legiunii era mai ușoară, întrucât comandantul dădea ordine la
Armata romană republicană () [Corola-website/Science/321619_a_322948]
-
care la rândul lor erau formate din trei manipule. Cohorta oferea mai multe avantaje față de efectivul organizat în manipule. O cohortă este posibil să fi avut un comandant. În bătălie, legiunea era desfășurată tot în formație "triplex acies". Erau patru cohorte în prima linie, trei în a doua și a treia. Comanda legiunii era mai ușoară, întrucât comandantul dădea ordine la doar zece comandanți de cohorte, în loc de 30 de comandanți de manipule. Cohortele se puteau deplasa ca unități individuale. Serviciul militar
Armata romană republicană () [Corola-website/Science/321619_a_322948]
-
avut un comandant. În bătălie, legiunea era desfășurată tot în formație "triplex acies". Erau patru cohorte în prima linie, trei în a doua și a treia. Comanda legiunii era mai ușoară, întrucât comandantul dădea ordine la doar zece comandanți de cohorte, în loc de 30 de comandanți de manipule. Cohortele se puteau deplasa ca unități individuale. Serviciul militar obligatoriu era de 16 ani. Infanteria grea ocupa cel mai important loc, în timp ce infanteria ușoară a fost abandonată. Profesionalismul și faptul că legiunile erau permanente
Armata romană republicană () [Corola-website/Science/321619_a_322948]
-
desfășurată tot în formație "triplex acies". Erau patru cohorte în prima linie, trei în a doua și a treia. Comanda legiunii era mai ușoară, întrucât comandantul dădea ordine la doar zece comandanți de cohorte, în loc de 30 de comandanți de manipule. Cohortele se puteau deplasa ca unități individuale. Serviciul militar obligatoriu era de 16 ani. Infanteria grea ocupa cel mai important loc, în timp ce infanteria ușoară a fost abandonată. Profesionalismul și faptul că legiunile erau permanente a adus multe avantaje. Armata lui Caius
Armata romană republicană () [Corola-website/Science/321619_a_322948]
-
Caius Iulius Caesar era capabilă să construiască un pod peste Rin, să repare o flotă sau să construiască rampe și mașini de război. Lideri militari și de stat ca Caesar, Marius, Sulla și Pompei au demostrat flexibilitatea legiunilor formate din cohorte. După ce a câștigat bătălia de la Alesia (52 î.H.), Caesar a reușit să-l învingă și pe Pompei (9 august 48 î.H.), devenind dictator pe viață. După moartea lui Caesar (44 î.H.), s-a încheiat cel de-al
Armata romană republicană () [Corola-website/Science/321619_a_322948]
-
în sudul Spaniei. Armata pompeiană se afla pe un deal cu pante line, la mai puțin de 1,5 km de zidurile Mundei, pe o poziție ușor de apărat. Cezar a venit cu un total de opt legiuni (80 de cohorte), cu 8.000 de călăreți, în vreme ce Pompeius comanda treisprezece legiuni, 6.000 de pedestrași înarmați ușor și circa 6.000 de călăreți. Mulți dintre soldații republicani capitulaseră deja în fața lui Cezar în campaniile alterioare, după care i se realăturaseră lui
Bătălia de la Munda () [Corola-website/Science/320961_a_322290]