9,942 matches
-
puține ori aceste intervenții provocau moartea femeilor. „Văzându [...] aciastă boală de la Dumnezeu trimeasă asupra norodului” Pedeapsa divină evocată de Safta Cantacuzino în diata ei din 1719 era, probabil, epidemia de ciumă din anii 1718-1719. Molimele - invazii virotice având drept țintă colectivitățile, iscate în primul rând din pricina condițiilor (constatate de călătorii străini 553) în care locuiau oamenii - îi omorau deopotrivă pe bărbați (Drăghici, fiul marelui postelnic Constantin Cantacuzino, a murit de ciumă la Istanbul, deși n-a lipsit, în epocă, nici bănuiala
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vocea conștiinței morale a umanității și prin aceasta ei simbolizează, din punctul de vedere al Psihologiei Morale, Supra-Eul moral colectiv. Prin urmare, putem afirma din acest moment că așa cum există pentru fiecare persoană un Supra-Eu personal, fiecare grup social-uman, fiecare colectivitate are un Supra-Eu colectiv, care-i normează conduitele, actele, ideile, orientând-o către un ideal comun. Profeții biblici ai Vechiului Testament sunt simbolul Supra-Eului colectiv, pe când „daimonionul” socratic este simbolul Supra-Eului individual. Supra-Eului colectiv Îi este specifică o anumită conștiință
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
școlare sub influența directă a modelelor și valorilor educative, cu caracter formativ-instructiv, dar și represiv. Aceasta este o etapă care continuă, deschide și lărgește considerabil Eul familial. Ca factori de noutate În această etapă sunt Întâlnirea și reunirea În cadrul aceleiași colectivități a unor copii provenind din medii familiale diferite, cu modele valorice diferite. Acest aspect nou pune probleme deosebite, nu numai pentru procesul educativ, dar și din punct de vedere psihologic. Rolul educatorului este de a uniformiza diferențele dintre copii și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
aspect este reprezentat de asocierea dintre elevi după afinitățile emoțional-afective, dar și după asemănările de model moral cu care aceștia vin la școală din familia de origine. Acest aspect se poate vedea foarte bine În cazul elevilor izolați de restul colectivității sau, dimpotrivă, de cazurile de elevi care, având probleme familiale, se atașează puternic de educator În care văd și simt, În mod simbolic, imaginea paternală prelungită sau absentă din familia lor de origine. Un rol important În formarea Eului personal
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
are și o funcție emoțional-socială raportată la ironie, pe când plânsul este o descărcare emoțională individuală. b. Euforia Euforia este starea de plăcere zgomotoasă, antrenantă, contagioasă, colectivă. Ea este expresia unei plăceri, a unei bucurii Împărtășită de un grup, de o colectivitate umană, având aceeași motivație. Euforia se manifestă zgomotos, ca o dispoziție emoțional-afectivă plăcută, generală. Este starea de deschidere, de depășire temporală, de optimism. Adesea, această euforie poate fi dată nu numai de o motivație afectivă și morală, ci este legată
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Față de această situație, individul caută prin toate mijloacele de care dispune să se desprindă sau, cel puțin, să se diferențieze de masa de indivizi anonimă. Persoana tinde În mod permanent să-și afirme identitatea, prezența și voința de „a-fi-ea-Însăși” În interiorul colectivității și În relațiile cu aceasta. Este firesc că acest lucru nu este ușor și nici pe deplin posibil. Individul nu poate ieși din colectivitatea căreia Îi aparține. El trebuie să continue să existe În cadrul comunității cetății, dar poate Într-o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
anonimă. Persoana tinde În mod permanent să-și afirme identitatea, prezența și voința de „a-fi-ea-Însăși” În interiorul colectivității și În relațiile cu aceasta. Este firesc că acest lucru nu este ușor și nici pe deplin posibil. Individul nu poate ieși din colectivitatea căreia Îi aparține. El trebuie să continue să existe În cadrul comunității cetății, dar poate Într-o formă sublimată să se desprindă de masă, obținând un anumit statut și rol social care să-l diferențieze de aceasta printr-o anumită situare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și intereselor acestora etc. eă Persoanele singure, izolate, fără de familie, fără ocupație, lipsite de resurse materiale, trebuie asistate, asigurându-li-se condiții corespunzătoare de habitat, hrană, ocupație etc. Se va urmări În special resocializarea acestora, obișnuința de a trăi În colectivitate, de a comunica cu ceilalți. fă Delincvenții ridică probleme serioase și speciale de asistență și Îngrijire. Măsurile aplicate trebuie să aibă un caracter de siguranță și supraveghere atentă. Se va evita contactul Între aceștia, aplicându-se În principal metode de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
stilistic. Construit din trei secvențe cvasiautonome, Cavalerul după-amiezii (1998) este un roman de substanță potențial autobiografică, tentând să surprindă tribulațiile sociale și erotice ale unui tânăr de proveniență rurală pus în situații pitorești ori dramatice. Consistență au personajele aparținând unor colectivități muncitorești și urbane cu un grad incert de coagulare socială, episoadele care valorifică viața de cazarmă a tinerilor recruți și scenele halucinante ale unei inundații. Noaptea orgoliilor (1999), roman al unor medii intelectuale, se deplasează spre formula prozei de introspecție
SCOROBETE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289571_a_290900]
-
explicită și considerând ambientul socialist generator de forțe și înnoire. În Cerc și dragoste (1973) revine tema femeii seduse și părăsite, care își ia destinul în propriile mâini, pornind, cu copilul, înspre orașul unde se află tatăl acestuia. Acceptată de colectivitatea muncitorească, uită eșecul sentimental grație iubirii pentru ființa nou-născută și prin integrarea în freamătul orașului. În romanul Fata din tren (1984) tânărul Zeno, protagonist al unor continue derapări și eșecuri, decide să își făurească un nou rost prin muncă onestă
SERBANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289639_a_290968]
-
ca obiect persoana umană, dezvoltarea și evoluția acesteia, etapele de viață individuală; viața în familie sau psihoigiena cuplului; igiena mintală a perioadei de școlaritate și formare/instruire a individului; b) igiena mintală colectivă, ce are ca obiectiv sănătatea mintală a colectivităților social-umane și se desfășoară în trei direcții: igiena mintală a colectivităților umane; igiena mintală a mediilor sociale; igiena mintală a grupurilor instituționalizate; c) igiena mintală specializată, diferențiată ca formă de acțiune practică în raport cu obiectivele pe care și le propune, ca
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
individuală; viața în familie sau psihoigiena cuplului; igiena mintală a perioadei de școlaritate și formare/instruire a individului; b) igiena mintală colectivă, ce are ca obiectiv sănătatea mintală a colectivităților social-umane și se desfășoară în trei direcții: igiena mintală a colectivităților umane; igiena mintală a mediilor sociale; igiena mintală a grupurilor instituționalizate; c) igiena mintală specializată, diferențiată ca formă de acțiune practică în raport cu obiectivele pe care și le propune, ca subspecialități; în sensul acesta, menționăm următoarele aspecte: igiena mintală a bolnavilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sănătatea mintală se apreciază în raport cu acestea. După Szczepánski, natura umană „este un ansamblu de dorințe permanente, motive, scopuri și valori care determină comportamentul omului”. Ea cuprinde în egală măsură și „năzuințele, motivele, sentimentele, scopurile și conflictele permanente dintre indivizi și colectivități” (J. Szczepánski). Pentru J. Dewey, caracteristicile naturii umane sunt următoarele: reprezintă o anumită constituție bio-psihologică primară și înnăscută, comună întregii specii; este un ansamblu de caracteristici durabile de forțe și proprietăți psihologice conduse de legi particulare, din care rezultă tendințele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a persoanei umane și a societăților, prin influența modelului socio-cultural. Etapele de evoluție socială la care face referință H. Schulz sunt următoarele: a) etapa subumană, de asimilare a naturii; b) etapa umană, de asimilare a culturii, cu două subetape: formarea colectivităților umane; organizarea și dezvoltarea comunităților sociale; c) etapa selecției culturale, cu două subetape: revoluția industrială și științifică; automatizarea industriei și a omului; d) etapa celui de-al treilea umanism, reprezentând societatea viitorului (H. Schulze, A. Tofler). Pentru susținerea acestui model
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
interpretarea semnificației și a efectelor acestora. Indiferent, însă, de natura acestora, ceea ce are importanță sunt efectele lor asupra stării de sănătate mintală, individuală sau colectivă. În general, factorii psihotraumatizanți reprezintă prin acțiunea lor frustrări, atât ale individului, cât și ale colectivităților social-umane. Să le analizăm în continuare (vezi schema de mai jos); 1) frustrările individuale ale persoanei umane pot avea două aspecte: a) interdicții globale ale libertăților individuale, cu efect castrator, ducând la conduite autoagresive; b) situații de marginalizare, de tipul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
disciplina militară. Militarii trebuie să suporte separarea de familie, de țară și de conaționali, la care se adaugă stresul provocat de luptele militare, alarme, atacuri, nenumărate alte privațiuni. La prizonierii de război sau la persoanele deportate, viața într-o nouă colectivitate organizată poate compensa într-o oarecare măsură despărțirea de familie și de țară. Dar la această separare se adaugă torturile fizice, foamea, condițiile de viață deosebit de grele, subnutriția, presiunile psihice legate de universul concentraționar, nesiguranța destinului personal. Pentru populația civilă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
va depinde însuși viitorul acesteia. Toate acestea le revin, ca forme de acțiune practică, specialiștilor în igienă mintală, pe care fiecare stat civilizat are datoria de a-i pregăti și de a-i folosi pentru menținerea echilibrului și asigurarea progresului colectivității. Capitolul 10 Natura schimbărilor sociale și strategiile acțiunii de igienă mintală 1. Structura și dinamica socială Orice acțiune de igienă mintală trebuie să plece de la cunoașterea exactă și amănunțită a „realității” faptelor sociale și umane ale comunității către care își
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
valori tradiționale și modelele umane ale grupurilor sociale în interiorul cărora va acționa. Ea trebuie, de asemenea, să se integreze în sistemul de norme valorice și în cel de legi social-juridice care organizează și controlează atât funcționarea instituțiilor sociale, cât și colectivitățile umane. Acțiunea de igienă mintală trebuie să se înscrie în rândul măsurilor generale de strategie a politicilor sociale cu rol de „protecție”, „intervenție” și „restaurare” a stării de ordine socială și echilibru uman. Ea trebuie să răspundă „cerințelor”, atât imediate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și din care se constituie și funcționează atât instituțiile, cât și grupurile comunitar-umane. Așa cum spuneam, orice acțiune de igienă mintală trebuie în mod necesar, pentru a putea fi eficientă, să se adapteze în mod flexibil la schimbările sociale cu care colectivitățile social-umane se confruntă. În evaluarea situațiilor produse de „schimbările sociale”, trebuie să avem în vedere următoarele aspecte: cauzele, formele și consecințele schimbărilor sociale. Le vom analiza în continuare. a) Cauzele schimbărilor sociale Înțelegem prin cauzele schimbărilor sociale totalitatea factorilor care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
igienă mintală se desfășoară în trei etape: a) psihoprofilaxia, care acționează asupra cauzelor, a factorilor stresanți, atenuând sau chiar împiedicând acțiunea lor psihotraumatizantă asupra individului; ea are două aspecte: profilaxia nespecifică sau medico-socială (în familie, la locul de muncă, în colectivitățile școlare, în comunitatea umană); profilaxia specifică sau psihoindividuală (un regim de viață și de muncă protejat, satisfacții materiale și morale); b) intervenția, care este etapa terapeutică și se adresează persoanei în condițiile apariției și evoluției clinice a bolii mintale, căutându
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în viața individului, echivalând cu „intrarea în lume” a acestuia. Intrarea în școală presupune o „întâlnire” și o „luare la cunoștință” a copilului a altor „modele”, diferite de „modelul său familial”, intrarea într-un alt fel de „grup”, într-o colectivitate cu o structură și o dinamică noi, diferite de cele în care s-a dezvoltat și a trăit copilul până atunci. Ieșirea din casă și intrarea în școală, presupune, o dată cu schimbarea modelului, și o schimbare a mediului de viață, un
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fi” sau de „a imita” „modelele” cărora li se face reclamă. De fapt, este vorba despre „modele dominante calitativ”, care, prin repetiție propagandistică continuă și prin prezența lor din abundență, „închid” sau mai exact spus „acoperă/confiscă” viața indivizilor, a colectivităților umane. Din acest moment „cursa procurării” este dată de dorința de „a avea”, dar și de angoasa de „a nu ajunge în posesia obiectelor” valorizate prin reclamă. Trebuie luat în discuție și un alt aspect al mijloacelor de manipulare colectivă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
viață socială”, diferite de cele tradiționale, care însă implică un efort considerabil de adaptare și de asimilare a unui „sistem de valori”, fluctuante, instabile, care nu mai pot constitui „criterii morale” stabile și solide nici pentru individ și nici pentru colectivitățile umane. Viața va căpăta un caracter profund material, dominată fiind de forme artificiale, aflate într-o permanentă schimbare, „modele” înlocuind „modelele”, o viață guvernată de „valorile materiale de consum”. Siguranța și valoarea vieții, atât individuale, cât și colective, nu mai
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
adaptarea la schimbările sociale. Se recomandă evitarea acțiunii factorilor morbigenetici, adaptarea flexibilă la „noutatea schimbărilor”, păstrarea identității, a capacităților creatoare, a originalității etc. Depistarea precoce a factorilor de risc pentru starea de sănătate mintală și anihilarea acestora. Măsuri psihoprotectoare. Participarea colectivităților umane la „acțiunile comunitare”. Înțelegerea și acceptarea „factorilor de progres social” ca o necesitate și nu ca un efort impus, cu efecte pozitive. Orice societate umană are „tipul uman” care-i corespunde. El este modelat după „sistemul de valori” al
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu o structură comportamentală din care derivă grupurile umane: familie, mulțime, clasă, idee, structură redată în schema de mai jos. p. 125 Omul plural Familie Mulțime Clasă Masă Grup Asociație J. Szczepánski deosebește mai multe forme de comunități umane: a) colectivitățile teritoriale, legate de așezare: nomade, sezoniere, semistabile, specializate (agricultori, pescari, vânători, crescători de animale), cetăți, orașe etc. b) clasele sociale, reprezentând colectivități umane ale macrostructurilor, care cuprind: categorii de indivizi (statistic), pături sociale (straturi), clase sociale; acestea sunt constituite după
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]