2,111 matches
-
equs-equs <footnote Al. Gonța, op. cit., p. 8-24. footnote>. Când ofițerii topografi austrieci au întocmit Harta Cadastrală Vama, locuitorii și autoritățile nu mai țineau minte ce însemna cobela-cobâla, Pârâul Cobâlelor, care nu la spunea nimic și, crezând că e vorba de colibă, au menționat și s-a notificat în hartă Pârâul Colibelor, dar nu au greșit atunci când a fost vorba de denumirea Pârâul Arșițile Iepei. Într-o lucrare dactilografiată, „Pădurea obștei Vama”, Planul de amenajament pentru deceniul 1923-1932, aparținând lui Grigore Sârbu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
topografi austrieci au întocmit Harta Cadastrală Vama, locuitorii și autoritățile nu mai țineau minte ce însemna cobela-cobâla, Pârâul Cobâlelor, care nu la spunea nimic și, crezând că e vorba de colibă, au menționat și s-a notificat în hartă Pârâul Colibelor, dar nu au greșit atunci când a fost vorba de denumirea Pârâul Arșițile Iepei. Într-o lucrare dactilografiată, „Pădurea obștei Vama”, Planul de amenajament pentru deceniul 1923-1932, aparținând lui Grigore Sârbu, Cernăuți, mai 1923 <footnote Lucrarea se află în arhiva Ocolului
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
se află în arhiva Ocolului Silvic Vama. footnote>, care conține și harta cu pădurile obștii Vama, se menționează un pârâu Cobila și o parcelă numită la fel, Cobila, cu nr.39, însă nicăieri nu-i menționată existența La Gura Pârâului Colibelor <footnote Harta din lucrarea lui Grigore Sârbu, Pădurea Obștii Vama, corectează eroarea din Harta cadastrală întocmită în 1785. footnote>. Cât privește locul denumit „Păscătura Vămenilor”, în opoziție cu „Fânațele Câmpulungului”, arată locul folosit în devălmășie, unde erau trimise vitele mari
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
modificat simțitor numărul de vite din Vama, deoarece cei veniți erau oameni săraci, fugiți din Galiția. După ce au fost date de guberniul de la Lvov legi restrictive cu privire la pădure, interzicând lăzuirile, vămenii s-au văzut siliți să-și dărâme bordeiele și colibele făcute pe dealuri și pe munți, acolo unde aveau fânațuri, fiind amenințați de funcționarii germani, de feșteri (pădurari-n.a.), denumire care se mai folosește și acum în Vama. Plângerea vămenilor adresată Kreismatului (Oficiu Cercual) de la Câmpulung, din 20 decembrie
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
feșteri (pădurari-n.a.), denumire care se mai folosește și acum în Vama. Plângerea vămenilor adresată Kreismatului (Oficiu Cercual) de la Câmpulung, din 20 decembrie 1810, îl avea în vedere pe feșterul Țintenowski, care îi amenințase că le dărâmă bordeiele și colibele și se roagă “ca să ne lase bordeiele și colibele care avem pe la fânațe după cum am apucat de la moși și de la părinții noștri ... de unde nu este cu putință să cărăm fânul acasă” <footnote Arhivele Statului Cernăuți, Dosar 94, Pachet II, f.
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și acum în Vama. Plângerea vămenilor adresată Kreismatului (Oficiu Cercual) de la Câmpulung, din 20 decembrie 1810, îl avea în vedere pe feșterul Țintenowski, care îi amenințase că le dărâmă bordeiele și colibele și se roagă “ca să ne lase bordeiele și colibele care avem pe la fânațe după cum am apucat de la moși și de la părinții noștri ... de unde nu este cu putință să cărăm fânul acasă” <footnote Arhivele Statului Cernăuți, Dosar 94, Pachet II, f. 241, Fond: Documentele mănăstirilor din Bucovina, de T. Bălan
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
țărani mai nevoiași; b. mijlocașii aveau cel puțin o pereche de boi de tracțiune și câteva vaci; c. codașii erau săraci în vite și în pământ (aceasta nu însemna că nu au vite sau pământ); d. colibașii aveau casă (bordeiul, coliba, de unde vine și numele) și grădină. La fel ca celelalte categorii de țărani, aveau aceleași drepturi la toloacă și la islazul satului. Această categorie făcea numai 6 zile de clacă pe an <footnote Ibidem. footnote>. La alți autori, pe lângă categoriile
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Slavici își începe nuvela “Moara cu noroc” cu un adevăr universal valabil, venit din înțelepciunea popular, o povață pe care o enunță soacra lui Ghiță: “Omul să fie mulțumit cu sărăcia lui, căci dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit.” În altă ordine de idei, în familie, omul se poate bucura cu adevărat de realizări, de împliniri, poate comunica sincer cu ceilalți, se poate baza pe sfaturile lor, pe sprijinul lor și pe dăruirea totală. Tot
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
formă. Agent al propriei lui faceri, apolinia a devenit, în om, instinct generic. Putem înțelege în ce măsură instinctul limitei modelatoare îi vertebrează ființa, dacă ne vom gândi la „închiderea ce se deschide“ a lui Noica. Primitivul - spune Noica - intră în închiderea colibei. Din această închidere omul nu a mai ieșit. Numai că el a deschis-o în închideri mai vaste. Coliba devine sat, apoi cetate, apoi însăși ființa istorică a omului. Toată istoria omului - vom spune - este o bildende Kunst, o artă
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
îi vertebrează ființa, dacă ne vom gândi la „închiderea ce se deschide“ a lui Noica. Primitivul - spune Noica - intră în închiderea colibei. Din această închidere omul nu a mai ieșit. Numai că el a deschis-o în închideri mai vaste. Coliba devine sat, apoi cetate, apoi însăși ființa istorică a omului. Toată istoria omului - vom spune - este o bildende Kunst, o artă plăsmuitoare, generatoare de formă, în care se reiterează simbolic actul cosmic al Facerii. Exegeza modernă a religiilor ne-a
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
fi vreodată posibil să apreciem înrâurirea satirei? A schimbat oare într-adevăr Addison manierele societății din timpul lui sau a determinat Dickens reforme privind închisorile pentru datornici, școlile de băieți și azilurile pentru săraci ? *18 A fost Harriet Beecher Stowe (Coliba unchiului Tom) într-adevăr "mica femeie care a dezlănțuit marele război" ? A schimbat oare Pe aripile vântului atitudinea cititorilor din Nordul S.U.A. față de războiul dezlănțuit de doamna Stowe? în ce fel și-au influențat Hemingway și Faulkner cititorii ? cât de
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
vite, pe care i-a deservit dintotdeauna cu credință, ca un prieten adevărat, Începând cu epoca de piatră până În zilele noastre, mulțumindu-se cu resturile de mâncare și cu firimiturile de pâine pe care le primeau sau le găseau În jurul colibelor. Acestea erau momeli pentru a deveni obedienți absolut omului. A nu se uita că această primă legătură creată Între om și câine va dăinui pentru totdeauna, fiindcă se bazează pe afecțiune, pe credință reciprocă, excluzând trădarea din partea patrupedului. Atunci când este
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
miros de altul, acești câini pot identifica mirosurile cele mai discrete, iar pe cele mai intense le poate sesiza chiar de la distanțe foarte mari. Acest lucru vine și explică pe cale științifică atracția lupului din sălbăticie pentru femelele de câini din preajma colibelor oamenilor primitivi, care emanau mirosuri puternice prin secrețiile vaginale ce se scurgeau În perioada cât erau În călduri. Desigur, acest lucru le este facilitat și de adulmecarea particulelor mirositoare care persistă În aer, fiindcă inspirația și expirația forțată a aerului
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
CARE POATE FI FOLOSIT CÂINELE-LUP Se cunoaște astăzi că specia canis familiaris a evoluat odată cu oamenii, de care s-a apropiat Încă de pe vremea când trăiau În condiții de sălbăticie, fiind atrași de bucățile de carne și oase aruncate În jurul colibelor, la care s-au aciuat, pierzându-și Încet, Încet din sălbăticie și devenind, cu timpul, paznicii acestor colibe sau Însoțitorii oamenilor primitivi la vânătoare. Mai apoi au fost folosite ca forță de atac În luptele tribale, fapt ce le-a
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
s-a apropiat Încă de pe vremea când trăiau În condiții de sălbăticie, fiind atrași de bucățile de carne și oase aruncate În jurul colibelor, la care s-au aciuat, pierzându-și Încet, Încet din sălbăticie și devenind, cu timpul, paznicii acestor colibe sau Însoțitorii oamenilor primitivi la vânătoare. Mai apoi au fost folosite ca forță de atac În luptele tribale, fapt ce le-a creat un statut privilegiat de prieteni ai omului. Primele Însemnări despre utilizarea câinilor de către om datează din anul
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
avut posibilitatea să răspundă solicitării. Victor Zâmbrea, pictor, născut în 1924 la Reni-Izmail a întocmit în anii de deportare un monumental album cu imagini în grafică și ulei din viața moldovenilor surgiuniți în Siberia; „Moldovenii la tăiat pădurea, interioare de colibe, mesteceni, morminte, foarte multe morminte zugrăvite câteodată pe bucățele de sticlă, pe foițe de țigară, capace de tablă toate sunt mici ferestre spre anii calvarului.”. Ultima dată ne-am revăzut în anul 1999 la sărbătorirea satului Nișcani-organizată de poetul și
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Iadar la Sud de Subunița avea 7 case cu 52 locuitori ce se ocupau cu lemnăritul și negoțul. La Kusonic se afla o familie compusă din 10 persoane venite din Percovic. Satul Lapere din districtul Zvonik are 24 case și colibe. Modiava era una din cele mai vechi colonii cu 30 de case și 220 locuitori. Batcovic are o vechime de 300- 400 de ani cu 62 case și 465 locuitori. Pe măsură ce crește numărul populației, familiile tinere pleacă în alte localități
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
E prea ușor să te înveți la rele, Dar prin răbdare poți să scapi de ele! 85. Munca răbdarea deprinderea Un împărat a plecat într-o zi la vânătoare. Pe drum, apucându-l furtuna și ploaia, se adăposti la o colibă sărăcăcioasă. Înăuntrul colibei, împăratul dădu de niște copii, care ședeau în jurul unei străchini mari, pline cu fiertură. Îmbucau copiii cu atâta plăcere din fiertură, de ți-era mai mare dragul să-i privești. Obrajii le erau rumeni și bucălați. Cum
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
să te înveți la rele, Dar prin răbdare poți să scapi de ele! 85. Munca răbdarea deprinderea Un împărat a plecat într-o zi la vânătoare. Pe drum, apucându-l furtuna și ploaia, se adăposti la o colibă sărăcăcioasă. Înăuntrul colibei, împăratul dădu de niște copii, care ședeau în jurul unei străchini mari, pline cu fiertură. Îmbucau copiii cu atâta plăcere din fiertură, de ți-era mai mare dragul să-i privești. Obrajii le erau rumeni și bucălați. Cum este cu putință
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
interesantă prin aspecte din existența boierimii acelei epoci, mediul aristrocratic bucureștean viciat, referiri la viața țărănimii asuprite, la caracterul precar al învățământului, la orientarea cosmopolită în educația copiilor, interesante idei despre literatura națională.Tot în 1855, apar alte romane precum Coliba Măriucăi de V.A. Urechiă, inspirat după Coliba unchiului Tom de H.B.Stowe și Alda și Alminta sau Bandiții de C.Boierescu. Între 1857-1858 se inregistrează noi încercări de roman ca Omul muntelui (Doamna L.), Radu Buzescu (I.Dumitrescu), Bucur
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
mediul aristrocratic bucureștean viciat, referiri la viața țărănimii asuprite, la caracterul precar al învățământului, la orientarea cosmopolită în educația copiilor, interesante idei despre literatura națională.Tot în 1855, apar alte romane precum Coliba Măriucăi de V.A. Urechiă, inspirat după Coliba unchiului Tom de H.B.Stowe și Alda și Alminta sau Bandiții de C.Boierescu. Între 1857-1858 se inregistrează noi încercări de roman ca Omul muntelui (Doamna L.), Radu Buzescu (I.Dumitrescu), Bucur, istoria fundării Bucureștilor (Al.Pelimon).Anii următori se
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
sfârșit, cea feciorului mic a picat "într-un paltin dat jos". Cei trei sunt îndemnați să plece "pentru a-și găsi soarta". Acțiunea se precipită; primii doi își găsesc repede rostul și sunt acceptați. Cel mai mic își face o colibă și rămâne lângă paltin. Plecând la vânătoare de două ori, găsește masa pregătită. Se roagă să afle cine îi dă să mănânce. A treia seară, îngerul îi comunică faptul că fata din interiorul paltinului îi pregătește masa. Ion procedează după cum
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
balcanice. Eliade scrie în același loc despre Monastirea Argeșului că românii au ales-o pentru că ... sufletul lor se recunoaște în mitul sacrificiului suprem, care face să dureze o operă construită de mâna omului, fie o catedrală, o țară sau o colibă. (44) Aceeași structură este dezvăluită și de fragmentul din Cronica moldo-rusă (aflată în relație cu cronica putneană, în varianta sbornicului de la Slatina) despre frații Roman și Vlahata, predecesorii lui Dragoș-Vodă. Întemeierea "după legea vechilor râmleni" a țării Maramureșului are la
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
atât de simplă. Boșimanii din deșerturile Namib și Kalahari, beduinii și tuaregii din Sahara sau aborigenii de pe continentul australian trebuie să își ducă locuințele cu ei, dar nu au de ce să se plângă, căci le sunt de ajuns paravânturile sau colibele simple din ramuri, coajă de copac sau iarbă. Mai mare bătaie de cap au tuaregii care în expedițiile lor prin deșert trăiesc în corturi din piele de capră sau oaie. Dacă rămân mai multă vreme într-un loc, ei își
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Năsturaş Diana Elena () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92817]
-
din ramuri, coajă de copac sau iarbă. Mai mare bătaie de cap au tuaregii care în expedițiile lor prin deșert trăiesc în corturi din piele de capră sau oaie. Dacă rămân mai multă vreme într-un loc, ei își fac colibe din paie și frunze de palmier. Tuaregii stabili trăiesc în case de lut și piatră. La fel trăiesc și beduinii, în ale căror mari corturi țesute sunt uneori așternute covoare și unde se poate observa un oarecare lux.
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Năsturaş Diana Elena () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92817]