1,530 matches
-
din 15 iulie 1893 privind asistența medicală gratuită, legea din 27 iunie 1904 privind asistența copiilor, legea din 14 iulie 1905 privind asistența bătrânilor, infirmilor și bolnavilor incurabili. După Jean Boulouis, Essai sur la politique des subventions administratives, Paris, Armand Colin, 1951. 41 Henri Monod, citat de L. Bourgeois, op. cit., 1914, p. 269. 42 Trebuie să menționăm totuși, după cum demonstrează Anne Carol, că este exagerat să se facă din eugeniștii francezi precursorii genocidului din timpul celui de-al Doilea Război Mondial
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pentru că poartă în el ideea civilizatoare prin excelență, pentru că este mai presus de orice dorințe excesive interesate [...]" (extras dintr-un discurs al lui Léon Gambetta, rostit în martie 1881, citat de Pierre Barral, Les fondateurs de la Troisième République, Paris, Armand Colin, 1968, p. 262). 54 Jules Ferry, Discursul din Camera Deputaților de pe 31 ianuarie 1884, citat de P. Barral, op. cit., 1968, p. 267. 55 J. Donzelot, op. cit., 1977, p. 85. 56 Léon Gambetta, discurs la Havre, 18 aprilie 1872, citat de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Cuvântarea Eminenței-Sale cardinalul Roques, în Semaines sociales de France. Crise du pouvoir et crise du civisme, Lyon, Cronica socială a Franței, 1954, p. 5. 217 Vezi faimosul colocviu coordonat de Georges Vedel, La dépo-litisation: mythe ou réalité?, Paris, Librairie Armand Colin, 1962. 218 Vezi Leo Hamon, "Partis politiques et dépolitisation", La dépolitisation: mythe ou réalité?, op. cit., 1962. 219 Vezi Georges Lavau, "Les aspects socioculturels de la dépolitisation", La Dépolitisation, mythe ou réalité?, op. cit., 1962. 220 Georges Lavau, "Dépolitisation et consensus dans la
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
État et le citoyen, Paris, Le Seuil, 1961. 224 Pierre Viau, "Un nouveau style de démocratie", în Démocratie, planification, aménagement, Paris, Les Éditions Ouvrières, Économie et Humanisme, 1964, p. 24. 225 Vezi Lucien Sfez, L'administration prospective, Paris, Librairie Armand Colin, 1970. 3 Vezi Yves Weber, L'administration consultative, Paris, LGDJ, R. Pichon și R. Durand-Auzias, 1967. 4 Jean-Louis Quermonne, "Vers une régionalisme fonctionnel", în Revue française de sciences politiques, vol. XIII, nr. 4, decembrie 1963. 5 François Bloch-Lainé, Profession fonctionnaire
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
începutul anilor 1980. 449 Concomitent cu anihilarea corporațiilor, întreprinderea a fost, la origini, un agent subversiv al ordinii sociale în timpul Vechiului Regim, când inițiativa economică era încorsetată în codurile sociale de schimb (Denis Segrestin, Sociologie de l'entreprise, Paris, Armand Colin, 1992, pp. 7-8). 1 Vezi D. Lorrain, art. citat, 1993. 2 S. Wacher, op. cit., 1995, pp. 37-38. 450 D. Lorrain, op. cit., 1995, p. 120. 451 Sursa: William Desmonts, "Les coulisses de la désinflation", Alternatives écono-miques, nr. 137, mai 1996. 452 Pe
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Montreuil, Éditions du Papyrus, 2001. 479 Sandrine Rui, "La démocratie participative, entre frustrations et production d'espaces critiques", intervenție la colocviul La démocratie participative, Université rurale Quercy-Rouergue, 25-26 ianuarie 2002. 480 Vezi S. Rui, La démocratie en débat, Paris, Armand Colin, 2004. 481 Magali Pautis, Les conseils de quartier. Lecture critique. Quelle place et quels enjeux dans le gouvernement local?, memoriu DEA, "Gouvernement local, pouvoir, action publique et territoire", sub îndrumarea lui Vincent Hoffmann-Martinot, 1998-1999, p. 104. 482 Ibid., p. 105
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
552 Michel Anselme, Du bruit à la parole. La scène politique des cités, La Tour d'Aigues, Éditions de l'Aube, 2000, p. 197. 553 Jacques Gottman, citat de Paul Bernard, Le grand tournant des communes de France, Paris, Armand Colin, 1969, p. 201. 554 În legătură cu semnificația temei schimbării în anii 1970, vezi J. Donzelot, op. cit., 1984. 555 A se vedea Saskia Sassen, La ville globale. New York Londres Tokyo, Paris, Descartes & Cie, 1996. 556 Vezi P. Estèbe, art. citat, 2003. 557
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de Marin Preda, Bordeiul de la Poarta Albă de Valentin Silvestru. Mai apar și alte plachete de nuvele semnate de Aurel Mihale, Ion Istrati, Mihai Novicov (Vasca), M. Păltineanu, Silviu Podină, Petru Vintilă, T. Vornic, Al. Cazaban ș.a. ÎN DEZBATERE: VLADIMIR COLIN Înainte de a se refugia în basme și povești pentru copii și cu mult înainte de a aborda literatura fantastică, redactorul responsabil al revistei Flacăra, Vladimir Colin a scris câteva nuvele și un roman despre realitățile socialiste din Deltă. Astfel, în 1950
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Vasca), M. Păltineanu, Silviu Podină, Petru Vintilă, T. Vornic, Al. Cazaban ș.a. ÎN DEZBATERE: VLADIMIR COLIN Înainte de a se refugia în basme și povești pentru copii și cu mult înainte de a aborda literatura fantastică, redactorul responsabil al revistei Flacăra, Vladimir Colin a scris câteva nuvele și un roman despre realitățile socialiste din Deltă. Astfel, în 1950, în colecția Cartea poporului (E.P.L.A.), publică nuvela Flăcări între cer și apă, tradusă în rusește și publicată în acest an: „Ideea centrală a nuvelei lui
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
scris câteva nuvele și un roman despre realitățile socialiste din Deltă. Astfel, în 1950, în colecția Cartea poporului (E.P.L.A.), publică nuvela Flăcări între cer și apă, tradusă în rusește și publicată în acest an: „Ideea centrală a nuvelei lui Vladimir Colin este deci o problemă a vigilenței în condițiile ascuțirii luptei de clasă, în perioada trecerii de la capitalism la socialism. Autorul reușește să înfățișeze uneltirile dușmanului de clasă ca o acțiune conștientă și organizată (...). Dacă pe acești dușmani îi zugrăvește cu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
amintește» c-a văzut pe Macarie pe bancaz cu câteva nopți în urmă (...). Această scădere e în strânsă legătură cu nereliefarea suficientă și neadâncirea rolului și influenței partidului în procesul muncii și în evoluția eroilor (...)”22. Despre preocupările lui Vladimir Colin de a înfățișa problemele unei gospodării piscicole de stat în nuvela Cormoranul pleacă pe Mare, publicată în 1951, - cu o ediție în limba maghiară apărută în acest an - aflăm din Contemporanul 23”: Literatura burgheză a înfățișat tabloul unui univers marin
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
zborul spre necuprinsul mării. Era un fals tablou și acesta. Nimic în el din viața adevărată a «truditorilor apelor», nimic din frământările lor (...). Despre această adevărată viață a oamenilor apei s-a scris puțin. Este valoroasa încercare a lui Vladimir Colin de a făuri în nuvela sa Cormoranul pleacă pe mare o imagine veridică a vieții noi a oamenilor muncii dintr-un port al țării noastre. Acțiunea nuvelei se desfășoară în Sulina. Eroii ei sunt pescari, membri ai gospodăriei piscicole de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
burgheză (...). Toate aceste elemente nu contribuie la reliefarea trăsăturilor omului nou. Dimpotrivă, în cazul brigadierului Vlahos, ele nu fac decât să întunece portretul acestuia. Cultul amănuntului nesemnificativ e evident. Trebuie spus că la originea acestei deficiențe stă faptul că Vladimir Colin a uitat de faptul că vasul plecase în larg pentru a îndeplini o sarcină de producție. Problemele cele mai importante pe marginea nuvelei, se pun cu privire la căpitanul Bumbaru. Prin el, scriitorul a intenționat să creeze figura unui erou pozitiv, a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
arate ceea ce este cu adevărat nou la un marinar comunist. Lipsindu-i cunoașterea adâncă, complexă a omului nou, scriitorul l-a pus pe căpitan să rostească discursuri sforăitoare cu caracter politic (...). Dar punctul pe i al lipsurilor epicii lui Vladimir Colin - cu depistarea cauzelor acestora în metoda de creație (antirealistă) și în nivelul ideologic (scăzut) - îl pune S. Damian 24 în comentariul pe marginea primului roman al lui Colin, apărut în anul precedent. Reproducem fragmentar articolul criticului de la Contemporanul: „În domeniul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cu caracter politic (...). Dar punctul pe i al lipsurilor epicii lui Vladimir Colin - cu depistarea cauzelor acestora în metoda de creație (antirealistă) și în nivelul ideologic (scăzut) - îl pune S. Damian 24 în comentariul pe marginea primului roman al lui Colin, apărut în anul precedent. Reproducem fragmentar articolul criticului de la Contemporanul: „În domeniul prozei au apărut, în această perioadă, romane care reușesc în bună măsură să oglindească pe plan literar eforturile oamenilor muncii în diferite sectoare ale construcției socialiste, în romane
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Cu atât mai regretabil este faptul că mai apar scrieri care nu corespund cerințelor oamenilor muncii și care nu redau în adevărata lumină realitatea nouă din patria noastră. Astfel, de curând a fost publicat în E.S.P.L.A romanul lui Vladimir Colin Soarele răsare în Deltă în care autorul își propune să înfățișeze transformarea regiunilor înapoiate din țara noastră, transformarea conștiinței oamenilor în procesul construirii socialismului (...). Autorul nu izbutește să redea în trăsături semnificative complexitatea fenomenelor noi, înaintate, care apar în regiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a reușit însă să înfățișeze prezența activă, eficientă a lui Artimon în viața satului (...). Autorul n-a reușit să descopere adevărata umanitate a eroului, frumusețea vieții lui spirituale, în însăși activitatea lui socială, spirituală, încercând să suplinească această lipsă, Vladimir Colin a «adăugat» vieții eroului său o poveste sentimentală de dragoste, în care Artimon se comporta artificial, cu timiditatea și naivitatea unui adolescent (...). Neizbutind să cuprindă personalitatea eroului principal, a comunistului Artimon, autorul nu a reușit să prezinte o imagine a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
caracterul captivant al conflictului, autorul alunecă spre senzaționalul faptelor. Astfel apare figura lui Parașca, bețivul care moare înecat căutând o comoară în fundul apelor (...). Metodele de creație antirealiste și-au pus pecetea lor și asupra altor lucrări literare ale lui Vladimir Colin. Necunoașterea vieții, nivelul ideologic scăzut, felul confuz încă de a înțelege transformările revoluționare din clișee ale literaturii burgheze care nu pot cuprinde realitatea nouă, dinamică, în plină dezvoltare, ci o slujesc și o falsifică (...). Editura de Stat pentru Literatură și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ci o slujesc și o falsifică (...). Editura de Stat pentru Literatură și Artă ar trebui să manifeste o exigență mai înaltă în ce privește publicarea acestui roman. Pe coperta romanului, Editura a făcut o scurtă caracterizare a conținutului lucrării: «Romanul lui Vl. Colin prezintă în toată complexitatea ei politică și omenească o temă nouă în literatura noastră, lumea pescarilor din Deltă». Formulele acestea eronate, neprincipiale, dovedesc superficialitatea în munca redacției și lipsa de răspundere față de cititor”. La scurt timp, o opinie aproape contrară
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nouă în literatura noastră, lumea pescarilor din Deltă». Formulele acestea eronate, neprincipiale, dovedesc superficialitatea în munca redacției și lipsa de răspundere față de cititor”. La scurt timp, o opinie aproape contrară decât cea a lui S. Damian asupra romanului lui Vl. Colin - deși semnalează și câteva neîmpliniri - este susținută la Viața românească de Eugen Campus 25: „Scriitorul cunoaște și iubește oamenii, locurile din această împărăție a apelor. Din fiecare pagină, din fiecare rând, din fiecare cuvânt respiră această dragoste, această legătură adâncă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o deplasare de la nou spre vechi, fapt care ne duce direct spre constatarea unei deficiențe de concepție. Întâlnim deci și în Soarele răsare în Deltă, un aspect pe care critica l-a rezolvat și în altă lucrare a lui Vladimir Colin, Cormoranul..., un aspect care trebuie să-i dea serios de gândit autorului. Cum se manifestă în romanul de față deplasarea, într-o anumită măsură, a centrului de greutate spre ceea ce e vechi? În primul rând, prin relativ mai palida prezentare
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și aceasta fără a lua atitudine combativă”. Nici recenzia din Iașul Nou26 nu diferă prea mult de cele citate anterior: „Și, aici văd unul din principalele merite ale romanului recent apărut la E.S.P.L.A Soarele răsare în Deltă, de Vladimir Colin. Autorul vorbește despre viața unor oameni dintr-o regiune a țării până acum destul de puțin cercetată de scriitori, despre viața pescarilor din Delta Dunării Pe Vladimir Colin însuși, îl bănuim fiu al Deltei. Se simte din fiecare filă a romanului
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ale romanului recent apărut la E.S.P.L.A Soarele răsare în Deltă, de Vladimir Colin. Autorul vorbește despre viața unor oameni dintr-o regiune a țării până acum destul de puțin cercetată de scriitori, despre viața pescarilor din Delta Dunării Pe Vladimir Colin însuși, îl bănuim fiu al Deltei. Se simte din fiecare filă a romanului dragostea lui pentru oamenii al căror chip îl desenează, pentru meșteșugul lor plin de taine, care cere atâta îndemânare, pentru locurile bogate în frumuseți pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
palidă, ștearsă, ce nu poate capta. De unde vine acest defect al personajului după părerea noastră? Din timiditatea și ideile preconcepute cu care autorul s-a apropiat de el. Artimon nu e un tip zugrăvit dinlăuntru, din mijlocul pescarilor, de unde Vladimir Colin și-a plăsmuit cartea. El este un personaj adus din afară (...). Autorul l-a «aureolizat», i-a dat ceva de profet mesianic, ce predică de departe, în loc să-l facă om ca toți oamenii, cu calități și defecte, cu certitudini și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
vechi», cum remarca un critic de la Viața românească (...). Istorii de demult, credințe străvechi, obiceiuri populare aparținând unei mentalități primitive, sunt expuse pe pagini întregi cu o deosebită încântare de autor. Uiți uneori că citești un roman, într-atât își părăsește Colin rolul de scriitor pentru cel cu totul nepotrivit de monografist al satului (după vechi metode) (...). La sfârșitul romanului, cititorul rămâne cu convingerea că în Deltă au început să mijească zorile unei vieți noi: el n-a căpătat însă o imagine
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]