3,570 matches
-
al unui coleg de la școala de aplicație; o lucrare seminarială asupra acestui subiect de didactică. Înscrierea în Seminar, am amintit deja, era condiționată de participarea, ca asistent, la 40 de lecții și la 10 ședințe de observare. Urma apoi un colocviu premergător practicii pedagogice, cu care prilej candidatul prezenta caietul de asistență, dovada trecerii examenului de pedagogie, un număr de planuri de lecții, alegând subiectele din specialitatea sa și o lucrare prezentând momente din viața unor personalități. În timpul practicii, candidatul ținea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a ideii solidarității sociale și răspunderii față de interesele obștești (Găvănescul, 1928). Urmărind aceste finalități, „conferințele profesorilor” din Seminar abordau nu numai probleme teoretice, de tehnologie a educației, ci și aspecte din activitatea practică și „viața școlii de aplicație”. La aceste colocvii colegiale s-a convenit, de pildă, „să se dea elevilor însărcinări publice”, responsabilități pentru organizarea și întreținerea calității vieții școlare (sala de clasă, curtea, grădina). Elevii care primeau, prin rotație, diferite însărcinări, prezentau rapoarte periodice. Se practica sistemul „autoguvernării” elevilor
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
real a poeziei. A. E. Baconsky "Poezii", cu ilustrații de Georgeta Comănescu, E. S. P. L. A.,1950; "Cântece de zi și noapte", cu un portret de Lucia Piso, E. S. P. L. A., 1954; "Două poeme", E. S. P. L. A., 1956; "Colocviu critic", E. S. P. L. A. 1957; "Versuri", Editura Tineretului., 1961; "Imn către zorii de zi" E. P. L., 1962; "Poeți și poezie", 1963; "Versuri", colecția "Cele mai frumoase poezii", Editura Tineretului, 1964; "Fluxul memoriei" (retrospectivă), E. P. L., 1967; "Fiul risipitor", E. P
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Anca Mustea, care este lectoră la Universitatea "Vasile Goldiș" din același oraș și ea mi-a stabilit contactul cu profesoara Mirela Mureșan, coordonatoarea experimentului. Câteva luni după aceea, în septembrie 2009, ca un semn al destinului, trebuia să particip la colocviul " Nevoia de sacru în societatea română contemporană", organizat de Anca Mustea la universitatea sa. Bineînțeles, am invitat pe doamnele profesoare Mirela Mureșan și Janina Flueraș să prezinte o comunicare. Dar marea mea descoperire s-a întâmplat în cursul vizitei, scurte
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
cinematografică, încă nu știm că lucrul cel mai important pentru cinematograf este să recreeze viața care are reverberație, o viață cu deschidere spre esențial, spre general. Foarte bine se leagă această declarație cu o alta, făcută verbal la unul din colocviile de regie de la Bîrlad (citez din memorie): Un text valoros are, dincolo de vorbe, vocile lui interioare ascunse, o viață, și regizorul pe acestea trebuie să le audă și pe această viață trebuie s-o descopere. Este ceea ce regizorul de film
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
toate cazurile, regizorul-scenarist a aruncat asupra materiei literare originare reflectorul unui gînd creator propriu, al unui concept personal, rezultatul fiind un produs artistic nou, original, purtînd pecetea gîndirii, obsesiilor și opțiunilor sale. După opinia lui A.V., exprimată într-un colocviu de regie, un text valoros are, dincolo de vorbe, vocile lui interioare, o viață, și regizorule pe acestea trebuie să le audă și pe aceasta trebuie s-o descopere. Este chiar ceea ce face el în peliculele amintite. În Ana nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
lui Robert Buron la Objectif 7211. La sfîrșitul anilor '60, una dintre întrebările care îi preocupă pe Jacques Robin și Robert Buron este următoarea: ce loc trebuie să rezerve științei Objectif 72? În 1967, Objectif 72 organizează la Pantin un colocviu la care sînt invitați Edgar Morin (sociolog), Henri Laborit (biolog) și Alfred Kastler (fizician). Henri Laborit își prezintă concepțiile despre biologie și politică, iar Edgar Morin vorbește despre sociologie și politică. Constatînd imensul interes trezit de intervențiile acestora, Jacques Robin
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
imensul interes trezit de intervențiile acestora, Jacques Robin și Robert Buron se simt întăriți în dorința lor de a crea o structură informală, independentă față de Objectif 72, care să permită stimularea discuțiilor între oameni de știință și politicieni. În urma acestui colocviu, au loc discuții frecvente între Robert Buron, Jacques Robin, Henri Laborit și Edgar Morin, și ideea de a crea un grup care să reunească oameni de știință și politicieni începe să se concretizeze, fiecare din-tre cei mentionați gîndindu-se la posibili
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
a întors entuziasmat de la această întîlnire. Buron era creștin și Laborit credea în importanța lui Isus: acest aspect a contribuit, poate, la apropierea lor. În orice caz, cei doi au învățat să se înțeleagă. După numeroase întîmplări neașteptate, la primul colocviu organizat de Objectif 72, în decembrie '68, s-a consacrat o zi întreagă problemelor legate de raporturile dintre cunoștințele științifice și politică. Îi rugasem pe Edgar Morin, Henri Laborit și Alfred Kastler care tocmai obținuse premiul Nobel pentru fizică în
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Caiet al Grupului celor Zece. Era captivat de atitudinile ofensive de non-violență. Am simțit că sala era extrem de interesată, dar puțin dispusă să pună întrebări, aceste subiecte uimeau prin noutatea lor. Participarea publică a fost însă importantă în cadrul altei manifestări, colocviul intitulat L'hom-me et la société de l'an 2000 (Omul și societatea anului 2000), organizat pe 22 aprilie 1972 la Hénin-Beaumont, al cărui primar era Jacques Piette. Acest colocviu a reunit aproape patru sute de persoane, profesori și învățători, și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
lor. Participarea publică a fost însă importantă în cadrul altei manifestări, colocviul intitulat L'hom-me et la société de l'an 2000 (Omul și societatea anului 2000), organizat pe 22 aprilie 1972 la Hénin-Beaumont, al cărui primar era Jacques Piette. Acest colocviu a reunit aproape patru sute de persoane, profesori și învățători, și expunerile noastre au provocat dezbateri animate. Am fost surprinși de atenția oamenilor, de interesul pe care îl arătau. B.C. A existat vreo urmare? J.R. Mulți dintre ei au stabilit o
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
connaissance (Copacii cunoașterii) (în colaborare cu Michel Au-thier și Pierre Lévy) pentru l'Université hors les murs (Universitatea dincolo de ziduri), ale cărei perspective le-a dezvoltat începînd cu 1990. Michel Serres a regretat mult dispariția Grupului celor Zece: la un colocviu despre științele cognitive organizat de AFCET, desfășurat la Versailles în 1982, mi-a trimis un bilet în care mă întreba: Cînd reîncepem Grupul celor Zece?". Cred că a prețuit acea perioadă, chiar dacă au existat disensiuni între el și unii membrii
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
mulțumită descoperilor științifice și posibilităților tehnice?" 3. "Domeniul ideilor este la rîndul său amenințat; rolul colectivităților nu este oare astăzi, înainte de toate, acela de a garanta accesul li-ber al tuturor la acesta? Pe 22 aprilie 1972, la Hénin-Beaumont, cu ocazia colocviului despre Omul și societatea anului 2000, Robert Buron vorbește despre folosirea cunoașterii obiective în politică. Citează maxima unui umorist englez din secolul al XVIII-lea: "Politica este arta de a obține bani de la bogați și voturile celor săraci, pretinzînd că
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Cu ajutorul lui Jacques Monod, apoi cu cel al lui François Jacob, întreprinde constituirea Centrului internațional de studii bioantropologice și de antropologie fundamentală (CIEBAF). Găzduit la abația din Royaumont, devine Centrul Royaumont pentru o știință a omului (1972-1978). Sînt organizate diverse colocvii interna-ționale. Un mare colocviu bioantropologic intitulat Unitatea omului are mare succes și oferă ocazia publicării unei cărți: L'unité de l'homme/ Unitatea omului (în colaborare cu Massimo Piattelli-Palmarini, 1974). În 1973 apare Le Paradigme perdu: la nature humaine (Paradigma
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
apoi cu cel al lui François Jacob, întreprinde constituirea Centrului internațional de studii bioantropologice și de antropologie fundamentală (CIEBAF). Găzduit la abația din Royaumont, devine Centrul Royaumont pentru o știință a omului (1972-1978). Sînt organizate diverse colocvii interna-ționale. Un mare colocviu bioantropologic intitulat Unitatea omului are mare succes și oferă ocazia publicării unei cărți: L'unité de l'homme/ Unitatea omului (în colaborare cu Massimo Piattelli-Palmarini, 1974). În 1973 apare Le Paradigme perdu: la nature humaine (Paradigma pierdută: natură umană), sinteză
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
omului are mare succes și oferă ocazia publicării unei cărți: L'unité de l'homme/ Unitatea omului (în colaborare cu Massimo Piattelli-Palmarini, 1974). În 1973 apare Le Paradigme perdu: la nature humaine (Paradigma pierdută: natură umană), sinteză a lucrărilor acestui colocviu, apoi, din 1977, La Méthode (Metoda). Și anii `80 și `90 sînt bogați în publicații: Pour sortir du XXe siècle (Pentru a ieși din secolul XX) (1981), Journal d'un livre (Jurnalul unei cărți) (1981), Science avec conscience (Știință cu
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
o garanție pentru conservatorismul unei societăți dominate de capitalism? J.S. Absolut de acord, însă asta se întîm-plă pentru că nu se ia în considerare un lucru foarte important pentru mine: noțiunea de emergență. B.C. Se vorbește mult despre emergență acum. Un colocviu despre auto-organizare și emergență a avut loc în Belgia, la Louvain, în aprilie 1995. La sfîrșitul colocviului, nimeni nu mai îndrăznea să pronunțe cuvîntul "emergență", de-oarece devenise evident că fiecare participant înțelegea altceva prin el. Ce înseamnă pentru dumnea-voastră
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
pentru că nu se ia în considerare un lucru foarte important pentru mine: noțiunea de emergență. B.C. Se vorbește mult despre emergență acum. Un colocviu despre auto-organizare și emergență a avut loc în Belgia, la Louvain, în aprilie 1995. La sfîrșitul colocviului, nimeni nu mai îndrăznea să pronunțe cuvîntul "emergență", de-oarece devenise evident că fiecare participant înțelegea altceva prin el. Ce înseamnă pentru dumnea-voastră emergența? J.S. O proprietate nouă despre care ni-mic nu ne permite să credem că există separat
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
începuturile computerului și care se apleacă acum asupra proble-mei șomajului. Dar, înaintea interviului, sînt reproduse aici cîteva pasaje din expunerea L'infor-matique et la science humaine (Informatica și știința umană), pe care a prezentat-o pe 22 aprilie 1972 în cadrul colocviului organizat la Hénin-Beaumont: Omul și societatea anului 2000. Jean-François Boissel definea acolo cibernetica drept o metodă "născută din confluența di-feritelor discipline, în principal biologia și electronica", ce își propunea ca scop să administreze eficient sisteme complexe, cu finalitate, adică "orientate
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
guvernamentale comune. Așadar, aveam deja experiența redactării unui raport guvernamental, și cînd Pierre Mauroy a devenit prim-ministru în 1981, unul dintre consilierii săi, François Gros, mi-a cerut să întocmesc raportul pentru crearea CESTA. Am participat și la organizarea colocviului care a avut loc în 1982, în urma consultării naționale cu privire la cercetare, lansată de ministrul Cercetării, Jean-Pierre Chevènement. Această consultare pornea de la ideea că trebuie create baze în întreaga Franță și că ideile trebuie făcute să urce puțin cîte puțin, pînă
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ministrul Cercetării, Jean-Pierre Chevènement. Această consultare pornea de la ideea că trebuie create baze în întreaga Franță și că ideile trebuie făcute să urce puțin cîte puțin, pînă la vîrf, ca în cazul unui model piramidal, pentru a ajunge la un colocviu mare care să reunească pe toată lumea. La vremea respectivă, guvernul Mauroy se întreba cum să transforme Institutul Auguste Comte aflat pe Montagne Sainte-Geneviève. Acest institut era rezervat unei elite și servea la formarea de manageri. Scopul CESTA era, dimpotrivă, de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
mine, așa cum fără îndoială că sînt și eu unul pentru ei. Accept cu greu certitudinile, aroganța și intoleranța care îmi par înseși semnele anti-științei. Căci, efectiv, știin-ța e în primul rînd un discurs deschis respingerii argumentate. Am auzit la un colocviu recent expresia "căutarea adevărului", care conține un cu-vînt tare și unul periculos. Într-adevar, există două feluri de a discuta: dacă fiecare crede că deține adevărul, adevărurile se înfruntă, ne divizăm și ne epuizăm în van forțele fără vreo șansă
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Jacob, Jonas Salk, Salvador Luria ne-a permis să organizăm această operațiune la abația din Royaumont. Dacă n-ar fi fost aceste persoane excepționale, n-am fi creat centrul a cărui activitate cea mai profitabilă a constat în organizarea cîtorva colocvii. Cel despre Unitatea omului, din 1972, a avut un impact important, dar am organizat și alte colocvii interesante, care nu au constituit prilejul vreunei publicații. Unul din-tre ele, care s-a desfășurat în Danemarca, era des-pre gemenii monozigoți. Un altul
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
n-ar fi fost aceste persoane excepționale, n-am fi creat centrul a cărui activitate cea mai profitabilă a constat în organizarea cîtorva colocvii. Cel despre Unitatea omului, din 1972, a avut un impact important, dar am organizat și alte colocvii interesante, care nu au constituit prilejul vreunei publicații. Unul din-tre ele, care s-a desfășurat în Danemarca, era des-pre gemenii monozigoți. Un altul, în Toscana, a tratat tema inteligenței. Aceste întîlniri reuneau zece-cinsprezece persoane. După această serie de colocvii, m-
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
alte colocvii interesante, care nu au constituit prilejul vreunei publicații. Unul din-tre ele, care s-a desfășurat în Danemarca, era des-pre gemenii monozigoți. Un altul, în Toscana, a tratat tema inteligenței. Aceste întîlniri reuneau zece-cinsprezece persoane. După această serie de colocvii, m-am retras din acțiunile comune pentru a-mi începe lucrarea generală, La Méthode (Metoda). Însă au mai fost alte întîlniri, precum cea legată de Problema feminină, la care n-am participat. Apoi Centrul Royaumont pentru științele omului a dispărut
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]