KorAP: Find »[drukola/base=colorant & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...59 60 61 ...215 >

5,366 matches

Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266

situsuri de legare, forțe mai puternice van der Waals, decât în cazul sorbției cu un sorbent cu masă moleculară redusă. De asemenea, o structură liniară poate asigura mai multe situsuri de legare și ca urmare adsoarbe mai multe molecule de colorant. Grupele carboxil, hidroxil și amino sunt grupele preferate pentru cele mai multe procese de sorbție. Masa moleculară mare a EPS, prezența mai multor situsuri de legare și forțele mai puternice van der Waals, împreună cu structura specifică au condus la adsorbții performante. Concentrația

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
Blue 54 în soluție apoasă descrește cu creșterea pH-ului și devine constantă la un pH mai mare de 12. La pH scăzut încărcarea suprafeței materialului polimeric poate conduce la o încărcare pozitivă, încât H3O+ sunt în competiție cu cationii colorantului producând o descreștere a cantității de colorant adsorbit pe EPS. La valori mari de pH EPS devin încărcate negativ, cu intensificarea sorbției cationilor de colorant prin forțe electrostatice (Zhang și al., 2009). Randamentul de obținere a EPS cu Bacillus subtilis

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
creșterea pH-ului și devine constantă la un pH mai mare de 12. La pH scăzut încărcarea suprafeței materialului polimeric poate conduce la o încărcare pozitivă, încât H3O+ sunt în competiție cu cationii colorantului producând o descreștere a cantității de colorant adsorbit pe EPS. La valori mari de pH EPS devin încărcate negativ, cu intensificarea sorbției cationilor de colorant prin forțe electrostatice (Zhang și al., 2009). Randamentul de obținere a EPS cu Bacillus subtilis în mediul fermentat de boabe de soia

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
materialului polimeric poate conduce la o încărcare pozitivă, încât H3O+ sunt în competiție cu cationii colorantului producând o descreștere a cantității de colorant adsorbit pe EPS. La valori mari de pH EPS devin încărcate negativ, cu intensificarea sorbției cationilor de colorant prin forțe electrostatice (Zhang și al., 2009). Randamentul de obținere a EPS cu Bacillus subtilis în mediul fermentat de boabe de soia a fost 5,9%. Analiza conținutului de cenușă, proteine totale și lipide totale ale EPS izolate indică următoarea

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
Bacillus subtilis în mediul fermentat de boabe de soia a fost 5,9%. Analiza conținutului de cenușă, proteine totale și lipide totale ale EPS izolate indică următoarea compoziție: 2,50-7,34%, 22,12-41,02% și respectiv 1,30-41,74%. Adsorbția colorantului Reactive Blue 4 cu EPS libere și celule imobilizate a fost favorizată de un pH < 4. Acest rezultat este în concordanță cu comportamentul altor biosorbenți în raport cu coloranții anionici și se bazează pe atracția dintre adsorbentul bogat în situsuri pozitive și

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
compoziție: 2,50-7,34%, 22,12-41,02% și respectiv 1,30-41,74%. Adsorbția colorantului Reactive Blue 4 cu EPS libere și celule imobilizate a fost favorizată de un pH < 4. Acest rezultat este în concordanță cu comportamentul altor biosorbenți în raport cu coloranții anionici și se bazează pe atracția dintre adsorbentul bogat în situsuri pozitive și molecula colorantului anionic. A fost investigată microalga care apaține speciei Spirogyra ca biomaterial viabil pentru decolorarea colorantului azo Reactive Yellow 22, existent într-o soluție sintetică care

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
Blue 4 cu EPS libere și celule imobilizate a fost favorizată de un pH < 4. Acest rezultat este în concordanță cu comportamentul altor biosorbenți în raport cu coloranții anionici și se bazează pe atracția dintre adsorbentul bogat în situsuri pozitive și molecula colorantului anionic. A fost investigată microalga care apaține speciei Spirogyra ca biomaterial viabil pentru decolorarea colorantului azo Reactive Yellow 22, existent într-o soluție sintetică care simulează o apă reziduală. Rezultatele obținute în urma experimentelor statice relevă dependența capacității de decolorare a

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
Acest rezultat este în concordanță cu comportamentul altor biosorbenți în raport cu coloranții anionici și se bazează pe atracția dintre adsorbentul bogat în situsuri pozitive și molecula colorantului anionic. A fost investigată microalga care apaține speciei Spirogyra ca biomaterial viabil pentru decolorarea colorantului azo Reactive Yellow 22, existent într-o soluție sintetică care simulează o apă reziduală. Rezultatele obținute în urma experimentelor statice relevă dependența capacității de decolorare a microalgei atât de concentrația colorantului, cât și de biomasa de algă. Pentru elucidarea mecanismului au

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
microalga care apaține speciei Spirogyra ca biomaterial viabil pentru decolorarea colorantului azo Reactive Yellow 22, existent într-o soluție sintetică care simulează o apă reziduală. Rezultatele obținute în urma experimentelor statice relevă dependența capacității de decolorare a microalgei atât de concentrația colorantului, cât și de biomasa de algă. Pentru elucidarea mecanismului au fost determinate, paralel cu procesul de decolorare pH-ul, potențialul redox, conductivitatea și turbiditatea apei reziduale în decursul intervalelor de timp specificate. Biomasa de algă a atins o capacitate de

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
de biomasa de algă. Pentru elucidarea mecanismului au fost determinate, paralel cu procesul de decolorare pH-ul, potențialul redox, conductivitatea și turbiditatea apei reziduale în decursul intervalelor de timp specificate. Biomasa de algă a atins o capacitate de reținere a colorantului de 0,4 g colorant / g de biomasă (raportată la masă uscată). Decolorarea maximă a fost atinsă după trei zile în condițiile sistemului. Bazat pe aceste rezultate mecanismul tratamentului colorant cu alga a fost atribuit proceselor de: -biosorbție (sorbția moleculelor

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
elucidarea mecanismului au fost determinate, paralel cu procesul de decolorare pH-ul, potențialul redox, conductivitatea și turbiditatea apei reziduale în decursul intervalelor de timp specificate. Biomasa de algă a atins o capacitate de reținere a colorantului de 0,4 g colorant / g de biomasă (raportată la masă uscată). Decolorarea maximă a fost atinsă după trei zile în condițiile sistemului. Bazat pe aceste rezultate mecanismul tratamentului colorant cu alga a fost atribuit proceselor de: -biosorbție (sorbția moleculelor de colorant pe suprafața celulelor

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
0,4 g colorant / g de biomasă (raportată la masă uscată). Decolorarea maximă a fost atinsă după trei zile în condițiile sistemului. Bazat pe aceste rezultate mecanismul tratamentului colorant cu alga a fost atribuit proceselor de: -biosorbție (sorbția moleculelor de colorant pe suprafața celulelor de algă); -bioconversie (difuzia moleculelor de colorant în celulele de algă și conversia ulterioară internă); -biocoagulare (coagularea moleculelor de colorant prezent în faza apoasă pe biopolimerii eliberați ca intermediari metabolici, în decursul conversiei metabolice a colorantului și

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
uscată). Decolorarea maximă a fost atinsă după trei zile în condițiile sistemului. Bazat pe aceste rezultate mecanismul tratamentului colorant cu alga a fost atribuit proceselor de: -biosorbție (sorbția moleculelor de colorant pe suprafața celulelor de algă); -bioconversie (difuzia moleculelor de colorant în celulele de algă și conversia ulterioară internă); -biocoagulare (coagularea moleculelor de colorant prezent în faza apoasă pe biopolimerii eliberați ca intermediari metabolici, în decursul conversiei metabolice a colorantului și stabilizare ulterioară) (Venkata Mohan și al., 2002). 4.3.7

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
pe aceste rezultate mecanismul tratamentului colorant cu alga a fost atribuit proceselor de: -biosorbție (sorbția moleculelor de colorant pe suprafața celulelor de algă); -bioconversie (difuzia moleculelor de colorant în celulele de algă și conversia ulterioară internă); -biocoagulare (coagularea moleculelor de colorant prezent în faza apoasă pe biopolimerii eliberați ca intermediari metabolici, în decursul conversiei metabolice a colorantului și stabilizare ulterioară) (Venkata Mohan și al., 2002). 4.3.7. Mecanismele biosorbției pe baza interpretării datelor cinetice Majoritatea studiilor de biosorbție aprofundează aspectele

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
de colorant pe suprafața celulelor de algă); -bioconversie (difuzia moleculelor de colorant în celulele de algă și conversia ulterioară internă); -biocoagulare (coagularea moleculelor de colorant prezent în faza apoasă pe biopolimerii eliberați ca intermediari metabolici, în decursul conversiei metabolice a colorantului și stabilizare ulterioară) (Venkata Mohan și al., 2002). 4.3.7. Mecanismele biosorbției pe baza interpretării datelor cinetice Majoritatea studiilor de biosorbție aprofundează aspectele cinetice ale proceselor în vederea elucidării mecanismelor implicate. Deoarece biosorbția este independentă de metabolism este de așteptat

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
într-un timp mai lung datorită rezistenței la transferul de masă (Vegliò și Beolchini, 1997; Wu și Yu, 2007). Studii aprofundate desfășurate pentru elucidarea mecanismului biosorbției au stabilit că procesul este complex și cuprinde 4 etape elementare, consecutive, la adsorbția colorantului pe particulele de microorganism (Guo și al., 2003): (1) transferul solutului din volumul de soluție pe filmul de lichid care înconjoară particulele de biosorbent; (2) transportul solutului de la filmul de lichid limită la suprafața perlelor (difuzie externă); (3) transferul solutului

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
de biosorbție a coloranților, stabilite pe baza rezultatelor experimentale obținute în urma studiului cinetic cu biosorbenți microbiologici și coloranți de diferite tipuri. 4.3.7.1. Bacterii Hu (1992, 1996) a relatat că timpul necesar pentru atingerea echilibrului la biosorbția unor coloranți reactivi pe celule inactivate de Aeromonas sp., P. luteola. și E. coli are loc în aproximativ o oră. Adsorbția Albastrului de metilen (C0 50 mg L−1) cu biomasa bacteriană de Streptomyces rimosus pretratată inactivată, a fost foarte rapidă, atingând

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
oră. Adsorbția Albastrului de metilen (C0 50 mg L−1) cu biomasa bacteriană de Streptomyces rimosus pretratată inactivată, a fost foarte rapidă, atingând 86% din capacitatea totală de adsorbție în 5 minute. Modelul cinetic de pseudo-ordin doi descrie cinetica sorbției colorantului bazic, pentru temperaturi inițiale diferite (20-50șC) (Nacera și Achira, 2006). Sistemul care constă în biosorbentul bacterian Paenibacillus macerans utilizat la adsorbția coloranților acizi Acid Blue 225 și Acid Blue 062 se conformează aceluiași model (Çolak și al., 2009). Au fost

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
Sistemul care constă în biosorbentul bacterian Paenibacillus macerans utilizat la adsorbția coloranților acizi Acid Blue 225 și Acid Blue 062 se conformează aceluiași model (Çolak și al., 2009). Au fost testate modelele cinetice de pseudo-ordin unu și doi asupra sorbției colorantului Reactive Blue 4 cu celule bacteriene libere și imobilizate de Bacillus subtilis și polizaharidele lor extracelulare. După cum se observă din parametrii modelului de pseudo-ordin unu, care sunt centralizați în Tabelul 4.8, valorile qe teoretice au fost în concordanță cu

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
mai mari decât cei pentru modelul cinetic de pseudo-ordin unu, totuși există diferențe mari între valorile qe teoretice și valorile qe experimentale. În concluzie, acest sistem de adsorbție nu a urmat o reacție de pseudo-ordin doi, la concentrații reduse de colorant. S-a demonstrat că substanțele polimerice extracelulare eliberate de bacteria P. mirabilis TJ-1sunt foarte eficiente în reținerea colorantului Basic Blue 54 din soluții apoase. Sorbția colorantului la pH 12,0 poate atinge echilibrul în numai 5 min, la temperatura camerei

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
și valorile qe experimentale. În concluzie, acest sistem de adsorbție nu a urmat o reacție de pseudo-ordin doi, la concentrații reduse de colorant. S-a demonstrat că substanțele polimerice extracelulare eliberate de bacteria P. mirabilis TJ-1sunt foarte eficiente în reținerea colorantului Basic Blue 54 din soluții apoase. Sorbția colorantului la pH 12,0 poate atinge echilibrul în numai 5 min, la temperatura camerei. Cinetica de pseudo-ordin doi este adecvată acestui sistem (Zhang și al., 2009). 4.3.7.2. Fungi Aksu

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
de adsorbție nu a urmat o reacție de pseudo-ordin doi, la concentrații reduse de colorant. S-a demonstrat că substanțele polimerice extracelulare eliberate de bacteria P. mirabilis TJ-1sunt foarte eficiente în reținerea colorantului Basic Blue 54 din soluții apoase. Sorbția colorantului la pH 12,0 poate atinge echilibrul în numai 5 min, la temperatura camerei. Cinetica de pseudo-ordin doi este adecvată acestui sistem (Zhang și al., 2009). 4.3.7.2. Fungi Aksu și Tezer (2000) au aplicat modelele cinetice de

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
5 min, la temperatura camerei. Cinetica de pseudo-ordin doi este adecvată acestui sistem (Zhang și al., 2009). 4.3.7.2. Fungi Aksu și Tezer (2000) au aplicat modelele cinetice de pseudo-ordin I și II datelor cinetice experimentale ale biosorbției colorantului Remazol Black B pe fungul R. arrhizus, presupunând că în sistem pot fi neglijate limitările legate de transferul de masă extern. Procesul de reținere a colorantului se conformează expresiei vitezei de pseudo-ordin II, iar constantele de viteză ale adsorbției cresc

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
au aplicat modelele cinetice de pseudo-ordin I și II datelor cinetice experimentale ale biosorbției colorantului Remazol Black B pe fungul R. arrhizus, presupunând că în sistem pot fi neglijate limitările legate de transferul de masă extern. Procesul de reținere a colorantului se conformează expresiei vitezei de pseudo-ordin II, iar constantele de viteză ale adsorbției cresc cu creșterea temperaturii până la 350C și scad cu creșterea concentrației. Studiile cinetice realizate de Fu și Virarahavan (2000, 2001b, 2002a, 2002b) pentru biosorbția Acid Blue 29

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
Gallangher și al. (1997) un timp foarte lung, de 4 săptămâni. De asemenea, autorii au relatat că ecuațiile vitezelor de pseudo-ordin I și II au descris real cinetica biosorbției tuturor coloranților cu A. niger tratat. Timpul pentru atingerea echilibrului adsorbției colorantului Congo Red variază puțin cu concentrația adsorbatului (Figura 4.66). Pentru studiile ulterioare în sistem aerat, timpul maxim de echilibru a fost considerat 90 minute. Timpul de echilibru al adsorbției Congo Red pentru biomasa autoclavată a fost de 65 minute

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]