7,605 matches
-
școlară, specializate în tratarea „elevilor-problemă” (de exemplu, a celor cu tentative de suicid, a celor care se droghează, a celor care recurg la vagabondaj etc.). • Ceea ce trebuie să se sublinieze întotdeauna atunci când se pune problema preîntâmpinării (sau a combaterii devierilor comportamentale) este faptul că elevul nu este un primitor pasiv al cerințelor sau al constrângerilor venite din exterior, cărora el trebuie doar să li se supună. Elevul își are propriul său sistem de preferințe și de referințe care, întocmai unei prisme
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
decembrie 1989, facultăți sau secții de psihologie în cadrul universităților. ÎNTREB|RI:tc "ÎNTREB|RI\:" 1. Interacțiunea dintre cauzele externe și cele interne ale inadaptării. 2. Care dintre factorii externi au o influență mai precoce și mai puternică asupra apariției devierilor comportamentale? 3. Influența negativă pe care o pot avea unele atitudini ale profesorilor. 4. Ce se poate face pentru a preîntâmpina și combate fenomenele de dezadaptare? Capitolul VItc "Capitolul VI" Învățarea. Teorii ale învățăriitc "Înv\țarea. Teorii ale înv\ț\rii
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
al coeficientului de inteligență, obținut la un test standardizat. Acest scor redus poate, într-adevăr, debilita și întârzia dezvoltarea unui individ, prin afectarea sistemului său de răspuns la cerințele exterioare, dar sunt și alți factori care pot determina un repertoriu comportamental limitat, cum ar fi, de exemplu, diferitele condiții socio-culturale handicapante (de exemplu, sărăcia mediului familial, oportunități educaționale limitate, practici parentale negative sau abuzive etc.). Faptele de viață arată că, dacă mediul de viață și de activitate al unei persoane cu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
obiective și care sunt cele subiective ale eșecului școlar? 2. Ce deficiențe în munca profesorului pot favoriza eșecul unor elevi? 3. Demersuri educative pentru prevenirea și înlăturarea eventualelor eșecuri școlare. 4. Ce relație există între eșecul la învățătură și devierile comportamentale ale elevilor? Capitolul XIIItc "Capitolul XIII" Perspective psihosociale în educațietc "Perspective psihosociale în educație" Adrian Neculau, Ștefan Boncutc "Adrian Neculau, {tefan Boncu" 1. Psihologia socială școlartc "1. Psihologia social\ [colar\" Psihologia socială a fost definită ca studiul științific al felului
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
reparațiile” de rigoare; societatea poate deveni un mediu educativ alături de instituția specializată, fără a i se substitui; b. dezvoltă două funcții: una primară, constând în livrarea de „servicii” (elevilor) și „produse” (societății); alta, secundară, furnizează populației din zonă modele atitudinale, comportamentale, norme morale etc.; c. este, cu precădere, un sistem deschis, precum în schema alăturată, pe care ne-o propune François Petit (figura 1). Figura 1 Dacă multe dintre variabilele ce intră în sistem sunt însă controlabile, mai puțin previzibile sunt
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ei. În literatura noastră, Adrian Neculau a insistat asupra conceperii dinamicii „rol-statusului” ca învățare socială. Dacă statusul este „un ansamblu de cerințe, de dispoziții oficiale care reglementează poziția fiecărui individ într-o colectivitate” (Neculau, 1983, p. 169), rolul reprezintă aspectul comportamental al statusului, totalitatea conduitelor realizate din perspectiva deținerii unui anume stratus. Autorul precizează că eforturile elevilor de a se încadra în rol, deci de a îndeplini rolul potrivit cu statusul de elev, nu conduc numai la performanțe școlare deosebite, dar și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
statului, transmițător de cunoștințe și educator, evaluator al elevilor, partenerul părinților în sarcina educativă, membru în colectivul școlii, coleg. Profesiunea de educator este Ă fără îndoială Ă încărcată de tensiune. Pentru a putea răspunde atâtor cerințe și articula oferta sa comportamentală unor solicitări diverse, el trebuie să aibă conștiința misiunii sale, are obligația de a observa și evalua, disponibilitatea de a primi sugestii, aptitudinea de a organiza și regiza procesul de instruire. Adesea profesorul se găsește în situații conflictuale. O primă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
așteaptă la performanțe foarte diferite, și într-un fel sau altul comunică aceste așteptări), dar și o dovadă a impactului fenomenelor de reprezentare în general asupra performanțelor elevului. 7. Efectele expectanțelor profesoruluitc "7. Efectele expectanțelor profesorului" Auto-îndeplinirea profețiilor sau confirmarea comportamentală reprezintă un fascinant complex de dinamici psihosociale ce subîntinde, în multe cazuri, interacțiunea dintre indivizi. Psihologia socială a făcut din acest fenomen una din temele ei cele mai incitante. Și psihologia procesului educațional îl tratează, demonstrând influența reprezentărilor asupra desfășurării
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
arătat că așteptările pot conduce la distorsiuni perceptuale. Indivizii manifestă în unele cazuri tendința de a interpreta, percepe, explica și de a-și aminti actele celorlalți în așa fel încât ele să fie conforme cu așteptările lor. Cercetătorii din științele comportamentale au depus mari eforturi pentru a pune în evidență calitatea credințelor și expectanțelor de a se auto-realiza. Ei s-au preocupat mai cu seamă de modalitățile în care preconcepțiile influențează evoluția și rezultatele interacțiunii, demonstrând că un observator ce a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
plini de căldură, cu umor, fiind mai curând exuberanți. Cei ce credeau că la capătul firului se află o fată puțin atrăgătoare au fost distanți și reținuți. Comportamentul băieților l-a determinat pe cel al fetelor, care au oferit confirmarea comportamentală pentru expectanțele inițiale ale băieților. Fetele despre care subiecții au crezut că sunt frumoase s-au arătat foarte prietenoase. Dimpotrivă, fetele despre care partenerii lor credeau că sunt mai puțin atrăgătoare, au fost deranjate de maniera în care le-au
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
deranjate de maniera în care le-au tratat băieții și au adopatat și ele o atitudine rezervată în timpul conversației. „În mod clar, apreciază autorii, băieții din acest experiment au inițiat ei înșiși un lanț de evenimente ce au produs confirmarea comportamentală a credințelor lor” (Snyder, Tanke și Berscheid, 1977, p. 664). Psihologii sociali care au lucrat în acest domeniu au descris astfel mecanismul ce generează autorealizarea profețiilor: 1. observatorul dezvoltă anumite expectanțe eronate despre actor; 2. observatorul acționează ca și cum aceste expectanțe
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în care profesorul arată constanță în maniera sa de relaționare, iar elevul este înclinat să adere la normele școlii și să interiorizeze aprecierile profesorului, performanța elevului va ajunge să corespundă credinței profesorului. Cele două elemente fundamentale ale situațiilor de confirmare comportamentală sunt, potrivit acestui model, constanța conduitei profesorului și tendința elevului de a include în conceptul de sine evaluările profesorului. Această interiorizare a opiniei celuilalt pare să fie veriga principală în procesul de auto-îndeplinire a profețiilor. Încă G.H. Mead a arătat
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
fără să-i influențeze mai întâi comportamentul. Un alt model, făurit de R. Rosenthal însuși (vezi Cooper, 1983; Dafinoiu, 1996) indică dimensiunile sociale ale comportamentului profesorului ce sunt implicate în acest proces. Rosenthal a stabilit patru factori determinanți pentru confirmarea comportamentală: atmosfera, output-ul (ieșirile), input-ul (intrările) și feed-back-ul. Potrivit lui Rosenthal, profesorii creează un climat socio-afectiv mai cald pentru elevii pe care-i apreciază. Atunci când își imaginează că au de-a face cu elevi buni, le acordă mai multă încredere
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de inteligență al subiecților și diversitatea trăsăturilor descrise de Cox comportau o atitudine prudentă față de supraestimarea impactului coeficientului de inteligență asupra creativității. Fuziunea contribuției lui Cox cu orientarea psihologiei eului a demonstrat că fenomenul creativ nu reprezintă un simplu model comportamental (psihopatologie), nu derivă dintr-un singur nivel psihodinamic (inconștientul), nu exprimă o unică trăsătură (sau dominantă) individuală (comportament antisocial) și nu posedă un singur scop adaptativ. O astfel de viziune asupra creativității a corespuns preceptului psihanalitic conform căruia creativitatea, asemenea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
care sunt colectate datele reprezintă cele mai semnificative deosebiri. Domeniile specifice ale cercetării psihometrice Cele patru domenii specifice în care se aplică metode psihometrice în cercetarea creativității se traduc prin investigarea procesului creativ, a factorilor de personalitate și a corelatelor comportamentale ale creativității, a caracteristicilor produselor creatoare și ale mediului stimulativ creativității. Secțiunea de față conține o trecere în revistă a contribuțiilor semnificative și recente în fiecare dintre domeniile descrise și se încheie cu o analiză comparativă a domeniilor specifice de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
acestea, cercetarea operațională a dezvoltat o serie de metode utile în studiul creativității, iar din prisma metodologiei experimentale tradiționale cercetările elaborate și desfășurate pe baza ipotezelor operaționale sunt considerate până în prezent cele mai valoroase cercetări. Cercetătorii operaționali au desprins indicatori comportamentali valizi, precum inovația și unele tipuri de flexibilitate. Importanța inovației se datorează, în special, posibilității ei de definire în termeni observabili (precum unicitatea) cu un mare grad de fidelitate și a corelației ei indubitabile cu originalitatea. Comportamentul inovator este unic
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
științelor exacte. În plus, reproducerea cercetării științelor exacte se caracterizează prin precizie; se imită procedurile utilizate în experimentele inițiale cu unicul scop al validării prin replicare. În cercetările legate de creativitate (și, după informațiile noastre, în majoritatea științelor sociale și comportamentale), cercetările-replică sunt rare. Genul de cercetare cel mai asemănător replicii constă în elaborarea experimentului original, care pornește de la reproducerea parțială a experimentului anterior și dezvoltă demersul științific. Cauza posibilă a rarității replicilor se poate datora faptului că ele contrazic principiul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cercetarea experimentală, iar manipularea informațională se pretează măsurării pertinente; la urma urmei, atunci când oferim informații despre efectele manipulării, predicțiile pot fi construite și validate cu mai multă ușurință. Se presupune că subiecții posedă un nivel adecvat de cunoaștere, iar schimbările comportamentale sunt explicate, în mod economicos, prin trimiteri directe la noile cunoștințele dobândite (se vor include aici informațiile declarative și concrete și cele procedurale sau know-how). Ele contrastează cu intervențiile care nu întrebuințează informații explicite. Când manipularea nu implică informații ce
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mod corespunzător, mulți cercetători și-au dedicat atenția localizării caracteristicilor psihometrice ale celor două variabile de criteriu majore recunoscute de istoriometriști. În primul rând, unii istoriometriști au examinat productivitatea creativă pe parcursul vieții. Pe lângă eforturile de a dovedi că acest indicator comportamental se bucură atât de o validitate aparentă substanțială, cât și de o fidelitate remarcabilă (Simonton, 1984h, 1991a, 1991b, 1992b), cercetătorii au distins câteva principii teoretice aparte de distribuție (Dennis, 1954a, 1954c; Lotka, 1926; Price, 1963; Simonton, 1988c; cf Martindale, 1995
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în studiului creativității. În modelul structurii intelectului (SI) pe care l-a creat, Guilford (1967) operează cu trei dimensiuni fundamentale ale inteligenței, care formează un cub: 1) operații - cogniție, memorie, producție divergentă, producție convergentă, evaluare; 2) conținut - figurativ, simbolic, semantic, comportamental; 3) produse - unități, clase, relații, sisteme, transformări, implicații. Încrucișând între ele cele cinci operații, cele patru conținuturi și cele șase produse, obținem 120 de factori (o cifră pe care Guilford a mărit-o ulterior). Extrem de relevantă pentru creativitate este producția
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
tc " Nimeni nu trebuie lăsat „de capul său”" Fac parte dintre cei ce continuă să se Întrebe cum este cu putință ca Într-o societate totuși europeană să existe Încă oameni, mai ales intelectuali publici, care să aibă o aderență comportamentală atât de scăzută la valorile, instituțiile și practicile democrației liberale, la respectul pentru autonomia individului și pentru demnitatea personală și la etica pentru viața publică. Toate acestea se presupun, desigur, una pe cealaltă. Suntem acum În prag de europenizare așa cum
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
că inclusiv familiile aparent normale puteau fi purtătoare de caracteristici „disgenice”, precum Înclinația către alcoolism sau degenerare morală. Iordache Făcăoaru a publicat un număr semnificativ de studii de caz extrem de detaliate, În care argumenta existența unei legături Între anumite tipare comportamentale precum instabilitatea emoțională și fenomenul de degenerare intelectuală de-a lungul generațiilor. Prin astfel de exemple, autorul milita pentru creșterea puterii statului de a controla coercitiv reproducerea indivizilor, ca modalitate de a „preselecta” generațiile viitoare 38. Metode de selecțietc "Metode
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
acest context prin opoziția războinici/țărani. Modul de viață și normele de comportament proprii aristocrației favorizează din acel moment formarea în sânul ei a unui habitus care stimulează afirmarea personalității prin forța armelor. Întrucât evoluția istorică face astfel încât această dispoziție comportamentală să fie tot mai puțin utilă gestionării afacerilor interne ale țării, se va impune progresiv un profil de gestionar administrativ, devenind acum caracteristica cea mai adecvată. Și într-un caz, și în celălalt, caracteristicile cerute de la elite sunt subordonate unor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
care l-am primit de la cineva cere să respectăm răul pe care ni-l face.” (La Rochefoucauld) Marele moralist francez se referea, desigur, la „binele moral”, respectiv la acel bine normativ, care ne impune o exigență, o rigoare de ordin comportamental. CÎnd cineva ne semnalează, de exemplu, un păcat sau un defect al caracterului nostru, pentru a-l Îndrepta, noi ne supunem unei suferințe a corijării interioare, respectiv unor complexe procese de conștiință, care cuprind continue reevaluări și culpabilizări prin „căință
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
suferința sufletească și cea cu mobil material nu diferă și e greu să știi dacă o femeie suferă că nu-i vine amantul la randez-vous, sau că are de plătit o notă la croitoreasă.” (Camil Petrescu) Desigur, considerarea unei manifestări comportamentale În sine nu are valoare, cît timp nu căutăm să vedem ce se ascunde În spatele ei, adică ce motivație o animă. Astfel, cîți dintre noi, care n-am acorda importanță cunoașterii motivației reale a comportamentului cuiva, nu s-au Înșelat
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]