10,974 matches
-
în mantia ”magiei” suverane a Muzicii, întrupată în primul rând în recitalul pianistului Radu Lupu - cel care știe să valorifice materialitatea sunetelor, dar și suspensiile lor volatile, instaurând ordinea cosmică în haosul eterogeneității ritmice și transsubstanțializând tristețile funciare ale unui compozitor ca Schubert de pildă. Membrii Cvartetului ”Voces” - Bujor Prelipcean, Vlad Hrubaru, Constantin Stanciu, Dan Prelipcean - au aniversat împlinirea a 40 de ani de la înființarea ansamblului lor - o ”inedită ectenie și spovedanie” - prin recursul la Arta fugii de J.S. Bach. În
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
România și din străinătate, contribuind la înțelegerea gândirii componistice enesciene, mereu mai ramificat și mai în profunzime. Multe dintre comunicări au pus în discuție aspecte inedite ale vieții și creației lui George Enescu. Spicuiesc câteva: Enescu și Grecia. Enescu și compozitorii greci (Marcel Spinei), Enescu și Basarabia (Vasile Vasile), Enescu în conștiința artistică românească (Sanda Maistorovici) - o interesantă trecere în revistă a felului în care a fost privit și reprezentat chipul lui Enescu de către câțiva dintre sculptorii noștri, Octetul de George
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
talente ce se șlefuiesc pe băncile liceului. Chiar dacă au apărut și inerentele, la o vârstă încă fragedă, emoții, Adriana Gabrian a demonstrat un real potențial pentru o ulterioară carieră, ce poate fi una deosebită. După sonoritățile exotice ale lucrării unor compozitori chinezi, publicul a revăzut-o pe Cristina Anghelescu, fostă absolventă a Colegiului „Dinu Lipatti”, într-o atractivă interpretare a primei părți a Concertului pentru vioară și orchestră nr.4 de W.A. Mozart. Au urmat apoi câteva pagini orchestrale și
Omagiu lui Dinu Lipatti by M?d?lin Alexandru ST?NESCU [Corola-journal/Journalistic/83890_a_85215]
-
marele final al Simfoniei a IX-a. Astfel, s-au finalizat acțiunile din luna martie dedicate lui Dinu Lipatti, personalitate marcantă a muzicii românești din prima jumătate a secolului XX. Pianist de elită, Lipatti a fost și un foarte bun compozitor, reprezentând un model pentru generațiile ce i-au urmat. De aceea, el trebuie făcut cunoscut și tinerilor muzicieni ce pășesc acum pe drumul greu al desăvârșirii artistice, iar faptul că mai multe instituții de învățământ preuniversitar din țară îi poartă
Omagiu lui Dinu Lipatti by M?d?lin Alexandru ST?NESCU [Corola-journal/Journalistic/83890_a_85215]
-
Al . I . BĂDULESCU În luna mai s-au împlinit 100 de ani de la nașterea compozitorului, profesorului universitar emerit și dirijor ION DUMITRESCU , personalitate fascinantă a muzicii românești din cea de a doua jumătate a sec. XX. A văzut lumina zilei, într-o familie de intelectuali, în străvechea așezare vâlceană Oteșani. Încă din anii școlii primare
Centenar Ion Dumitrescu by Al . I . BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83949_a_85274]
-
în perioada 1933 - 1940, la Conservatorul de Muzică din București.Ulterior s-a perfecționat în tainele complexe ale științei și artei compoziției muzicale, cu acad. Mihail Jora, pe care genialul George Enescu îl aprecia „un excepțional pedagog și un excelent compozitor” . Urmând exemplul distinșilor săi înaintași, tânărul muzician se dedică, începând din 1940, nobilei activități didactice, iar din anul 1944 și până în 1979, în învățământul muzical universitar, cu deosebire la catedra de armonie, contrapunct, forme muzicale, compoziție din cadrul prestigiosului Conservator bucureștean
Centenar Ion Dumitrescu by Al . I . BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83949_a_85274]
-
Neagu, Constantin Romașcanu, Liviu Glodeanu, Vasile Timiș, Dan Constantinescu, Remus Georgescu, Vasile Dinu, George Draga, Stelian Olariu, Ursu Anghel Emilian ș.a. Pe lângă această prestigioasă activitate didactică, între anii 1940 - 1947 muzicianul Ion Dumitrescu s-a aflat, în calitate de dirijor și de compozitor la Teatrul Național din Capitală, timp în care a compus muzică de scenă pentru mai bine de 60 de reprezentative lucrări dramatice - din repertoriul universal și național, înscrise în programele stagiunilor primei scene dramatice românești, pe care le-a dirijat
Centenar Ion Dumitrescu by Al . I . BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83949_a_85274]
-
româneaști de la mijlocul veacului trecut, poate fi atribuit, fără echivoc, îndelungatei și prestigioasei activități, de aproape două decenii și jumătate, pe care maestrul Ion Dumitrescu a desfășurat-o, cu exemplară responsabilitate, profesionalism, dăruire și pasiune până la sacrificiu, la cârma Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. De numele său se leagă realizarea - cu sprijinul factorilor de decizie guvernamentală, o legislație specifică care a fost de bun augur pentru creșterea constantă a veniturilor Uniunii și surselor financiare necesare asigurării dreptului de autor, achiziționarea
Centenar Ion Dumitrescu by Al . I . BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83949_a_85274]
-
Editurii și Tipografiei Muzicale din București, a superbului magazin Muzica , a Atelierului de grafică muzicală, precum și promovarea la noi dimensiuni în circuitul național și internațional de valori, a creației muzicale românești - clasice și contemporane, și a celor mai talentați tineri compozitori și interpreți - absolvenți ai facultăților de specialitate din România. Lucrănd de peste 60 de ani în domeniul culturii și artei, am avut fericitul prilej de a colabora cu maestrul Ion Dumitrescu în organizarea multor manifestări muzicale de referință, pe teritoriul județului
Centenar Ion Dumitrescu by Al . I . BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83949_a_85274]
-
și timbral. Concertul pentru flaut a fost scris în 1994, fiind dedicat celui care l-a interpretat magistral pe scena Ateneului, Ion Bogdan Ștefănescu. Artistul este un promotor al muzicii contemporane, alături de colegii săi din Trio Contraste abordând lucrări ale compozitorilor Anatol Vieru, Aurel Stroe, Myriam Marbé, Ștefan Niculescu, Octavian Nemescu, Corneliu Dan Georgescu, Lucian Mețianu, Doina Rotaru, Violeta Dinescu, Maia Ciobanu, Sorin Lerescu, Dan Dediu, George Balint, Petru Stoianov, Irinel Anghel sau tânăra Diana Rotaru. Cu celebrul flaut de aur
Concertul pentru flaut ?i orchestr? by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/83939_a_85264]
-
Editorial Partitura între conspirare și deconspirare Liviu DĂNCEANU Partitura muzicală e ca un inel de logodnă. Logodna compozitorului cu restitutorul. Ea oferă răspunsurile celui dintâi la întrebările celui din urmă. Răspunsuri pe cât posibil prompte și pertinente. Dar partitura nu este întotdeauna un text științific, o simplă fișă tehnică. Ea poate avea uneori veleități eseistice sau chiar de parabolă
Partitura ?ntre conspirare ?i deconspirare by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83951_a_85276]
-
marea muzică împreună cu arhitecturile și bibliotecile acesteia. În acest peisaj, clujenii Șerban Marcu, Adrian Borza, Cristian Bence Muk, ca și colegii lor bucureșteni Cristian Lolea și Mihai Măniceanu nu reușesc încă întotdeauna să depășească radical platforma de evoluție a unui compozitor febril, neastâmpărat și, mai ales, încordat. Cum s-ar zice, după canoanele primare ale artei, conținutul nu e pe măsura formei și a gestului componistic. Și, poate că tocmai această formă și acest gest i-ar chema să ia act
Parafraze la un festival by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8386_a_9711]
-
ar zice, după canoanele primare ale artei, conținutul nu e pe măsura formei și a gestului componistic. Și, poate că tocmai această formă și acest gest i-ar chema să ia act de mai importante realități sonore care, dacă tinerii compozitori nu le exorcizează, transfigurându-le, s-ar putea ca în cele din urmă să îi devoreze. Imediat după acest sui-generis dialog român-suedez am surprins, vorba lui Ion Bogdan Lefter, tensiunea epică a unei posibile teorii despre filmicitatea realului. Pe de
Parafraze la un festival by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8386_a_9711]
-
că unghiul de protecție era mereu fluctuant, în funcție de avatarurile cvintei atât de dragă cântăreților medievali și de referințele structurale proprii catedralelor sud-europene (Cantigas de Magnus Lindberg). Trei lucrări care au conviețuit, aș spune, deopotrivă în plan material și spiritual. Trei compozitori ce pot locui în cel mai luxos hotel de concerte. Altfel spus, un regal de cinci stele, la care au contribuit decisiv dirijorul Pieralberto Cattaneo, violoncelista Anca Vartolomei, dar și zeița Fortuna care a strecurat printre noi un Ariel mai
Parafraze la un festival by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8386_a_9711]
-
Centenar Silvestri-Britten Carmen MANEA Pe scena Sălii mici a Ateneului Român, a avut loc o serată muzicală camerală dedicată aniversării centenarului nașterii compozitorilor Constantin Silvestri și Benjamin Britten - muzicieni deosebit de valoroși si originali, al căror nume apare destul de rar pe afișele de concert. În debutul recitalului, violonista Raluca Voicu-Arnăuțoiu, coordonatoarea manifestării muzicale cu conotații speciale, a făcut o prezentare sintetică a programului, evidențiind
Centenar Silvestri-Britten by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83957_a_85282]
-
să confere unitate stilistică unei lucrări alcătuită din fragmente. În continuare, duo-ul pianistic format din Corina Răducanu și Eugen Dumitrescu a prezentat 6 Dansuri românești din Transilvania opus 4 nr. 1 de Constantin Silvestri. Preocupat de valorificarea folclorului național, compozitorul schițase în anul 1929 partitura orchestrală a celor Trei jocuri populare românești din Transilvania (care figurează în lista creațiilor sale ca opus 4 nr. 2). În comparație cu versiunea orchestrală, varianta dedicată pianului la patru mâini conține trei dansuri în plus, dar
Centenar Silvestri-Britten by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83957_a_85282]
-
celor Trei jocuri populare românești din Transilvania (care figurează în lista creațiilor sale ca opus 4 nr. 2). În comparație cu versiunea orchestrală, varianta dedicată pianului la patru mâini conține trei dansuri în plus, dar și unele diferențe legate de domeniul armonic. Compozitorul apelează la procedee tradiționale de înveșmântare armonică; excepție face cel de-al șaselea dans, intitulat Joc din Drîmboaie , în care acompaniamentul este realizat din combinația unei pedale pe cvintă, cu succesiunea a două acorduri de cvartă. Cei doi apreciați pianiști
Centenar Silvestri-Britten by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83957_a_85282]
-
și flexibilitatea manifestate în conducerea tempo-ului (fără exagerări de rubato). În încheierea recitalului, violonista Raluca Voicu-Arnăuțoiu și pianista Manuela Giosa au prezentat 3 piese din Suita op. 6 pentru vioară și pian de Benjamin Britten, creație de tinerețe a compozitorului, remarcabilă prin frumusețea, insolitul și diversitatea imaginilor muzicale pe care le întruchipează. Cele două interprete, cu mare experiență și rezultate notabile în domeniul muzicii de cameră, au răspuns cerințelor autorului care menționa că “fiecare interpret preia conducerea, ori de câte ori o cere
Centenar Silvestri-Britten by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83957_a_85282]
-
figura senină și împăcată. Despre aportul lui la marea construcție ce se numește MUZICA, sunt multe de spus și de cercetat. Pe scurt, a fost un spirit renascentist, care a cuprins în persoana lui nenumărate preocupări: muzicolog, lexicograf, bizantinolog, folclorist, compozitor, profesor, el a scris mii de pagini despre muzica românească, scoțând din uitare pe mulți muzicieni valoroși, apreciind pe cei care meritau atenția sa, descriind fenomenul muzical sub toate înfățișările lui. Hărnicia, perseverența, devotamentul, jertfa de sine de dragul culturii
?n actualitate La desp?r?irea de Constantin Catrina by Liliana IACOBESCU () [Corola-journal/Journalistic/83960_a_85285]
-
a fost o manifestare dedicată exclusiv muzicii bizantine: autentice - din repertoriul românesc de Paște, cu Macarie ieromonahul (aranjament de D.G.Kiriac), Ioan Popescu-Pasărea (aranjament N.Lungu), Constantin Dragușin și Marcel Spinei - interpretate de Corala de muzică psaltică condusă de pr. compozitor Constantin Drăgușin, și muzică contemporană de influență bizantină, cu lucrări de Paul Constantinescu, Violeta Dinescu, Petros Franghistas, Felicia Donceanu, Dimitri Nicolau, Doru Popovici și Marcel Spinei, în rezonanța ansamblului CONTEMPORAN condus de compozitorul Marcel Spinei. Concertul a avut invitați de
?n actualitate La desp?r?irea de Constantin Catrina by Liliana IACOBESCU () [Corola-journal/Journalistic/83960_a_85285]
-
Corala de muzică psaltică condusă de pr. compozitor Constantin Drăgușin, și muzică contemporană de influență bizantină, cu lucrări de Paul Constantinescu, Violeta Dinescu, Petros Franghistas, Felicia Donceanu, Dimitri Nicolau, Doru Popovici și Marcel Spinei, în rezonanța ansamblului CONTEMPORAN condus de compozitorul Marcel Spinei. Concertul a avut invitați de excepție din Grecia, din Italia - violistul și violonistul Mihai Spinei - prim-solist al Filarmonicii din Palermo, iar din România, soliști de talie mondială, precum: soprana Georgeta Stoleriu, flautistul Nicolae Maxim, pianista Sanda Spinei
?n actualitate La desp?r?irea de Constantin Catrina by Liliana IACOBESCU () [Corola-journal/Journalistic/83960_a_85285]
-
Litanie pentru violoncel cu 5 corzi (tip Bach-Spinei), o lucrare deosebit de interesantă, interpretată magistral, Sonata op.40 “Per Mihai Spinei” în stil bizantin, pentru viola d’amore, de Marcel Spinei - cantata cu o un sunet extraordinar și o fervoare fascinantă, compozitorul grec Petros Franghistas - “Doro, from Athos Mount”, pentru flaut și CD în care instrumentul solist aduce, foarte expresiv, cântări și fragmente de cântări din Evul Mediu, la lucrări pentru ansamblu: de Felicia Donceanu - “ Invocare către Sfânta Maria”, în care soprana
?n actualitate La desp?r?irea de Constantin Catrina by Liliana IACOBESCU () [Corola-journal/Journalistic/83960_a_85285]
-
către Sfânta Maria”, în care soprana - ca și în lucrarea lui Doru Popovici - “Imn pentru Sfânta Fecioara Maria”, alături de ansamblu, ridică pe culmi amețitoare melosul bizantin turnat în suflu contemporan, concertul ajungând la final cu Dimitri Nicolau - “Choefore” op.147 / compozitorul Italian, prieten al ansamblului nostru (recent plecat dintre noi), pentru viola și violoncel, interpretat într-o împletire pătimașe cu polemici și reconcilieri, terminând cu Finale din Simfonia a III-a op.71 “Psalmi. Omagiu lui Ștefan Niculescu” pentru sax, perc
?n actualitate La desp?r?irea de Constantin Catrina by Liliana IACOBESCU () [Corola-journal/Journalistic/83960_a_85285]
-
op.71 “Psalmi. Omagiu lui Ștefan Niculescu” pentru sax, perc. și orchestră de suflători, în variantă percuție și C.D. / imprimare cu Orchestra Reprezentativă a Armatei, dirijor Aurel Gheorghiță (lucrarea a obținut Premiul U.C.M.R., martie, 2012). Așa după cum comenta publicului compozitorul pr. Constantin Drăgușin, “această lucrare poate fi considerate o frescă a patimilor Mântuitorului în ultimele clipe de viață pământească”. Corala de muzică psaltică de la biserica Podeanu din București, oblăduită de părinții acestei biserici: paroh pr. Vasile Ailoaiei, pr. C-tin
?n actualitate La desp?r?irea de Constantin Catrina by Liliana IACOBESCU () [Corola-journal/Journalistic/83960_a_85285]
-
de Beethoven. Dirijor: Alfred Alessandrescu<footnote Viorel Cosma, Filarmonica „George Enescu” din București (1868-1968), București, 1968, Întreprinderea Poligrafică Timișoara, p. 180. footnote>. ISTORIC: la 2 februarie 1941 s-a cântat sub conducerea lui Ionel Perlea, în Concertul Aniversar al Societății Compozitorilor Români. La 12 octombrie 1961 Orchestra Națională Radio a interpretat-o sub bagheta lui Carol Litvin. Lucrarea a avut carieră internațională: Berlin, Viena, München. OBSERVAȚII: 38. TITLUL LUCRĂRII: Două colinde pentru pian (Strigare la stea ; Colindă) Strigare la stea (21
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]