1,537 matches
-
participant în parte. Există mai de grabă o „logică” ascunsă a revoluției care scapă fiecărui participant. Dacă vrem să înțelegem revoluția, trebuie să înțelegem mai mult această logică obiectivă ce nu poate fi găsită în subiectivitățile actorilor. În general, metoda comprehensivă poate fi operantă în explicarea următoarelor trei tipuri de fenomene: a) fenomenul reprezintă acțiunea unui actor. Evenimentele politice din sistemele tradiționale aveau foarte des acest caracter. Ele erau exclusiv, sau cel puțin în mare parte, rezultatul acțiunii unei persoane - împăratul
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
unei colectivități (Weber, 1965). În același sens, Collingwood, încercând să justifice procedeul în situația unor acțiuni colective, considera că, pe lângă ideile explicite, pot exista și idei implicite, „ascunse”, care, oarecum din inconștient, orientează acțiunea (Collingwood, 1956). Eficacitatea explicativă a metodei comprehensive este condiționată de valabilitatea tezei că acțiunile umane sunt, în general, conștiente sau, în orice caz, corespund stărilor subiective. Numai în această supoziție putem fi de acord cu Collingwood în afirmația că, dacă știm ce a fost în mintea actorului
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
originea într-o analiză teoretică ce este rodul fie al genialității, fie al întâmplării pure. Nu este posibil să explicăm în acest mod de ce o asemenea ideea nu a venit și în capul unui gânditor cu câteva secole mai înainte. Comprehensiv, istoricul are acces în mod special la suprafața conștiinței actorului. Prin aceasta, el poate împărtăși iluziile actorului însuși. În acest sens, Lévi-Strauss îl avertiza justificat pe antropologul cultural să nu se lase mistificat de ideologul băștinaș. Înregistrând un anumit obicei
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
putem să desprindem o serie de semnificații, caracteristici ale lor care nu au fost intenționate de către creatorii lor (Simon, 1970). Comprehensiunea este posibilă doar în condiții de similaritate psihologicăși culturală între subiectul cunoscător și subiectul de cunoscut. La baza metodei comprehensive stă presupoziția unei naturi umane universale care reacționează în linii generale identic în situații identice. Îl pot înțelege pe Cezar pentru că, imaginându-mă în condițiile particulare ale acestuia, retrăiesc ceea ce și el a trăit în acele condiții. În științele sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în mod natural, putând înțelege și amplificările lor externe. De asemenea, există largi posibilități de cultivare a capacității de înțelegere, de simulare în noi a variate experiențe, dar există și limite de principiu. În fapt, filosofii care au promovat metoda comprehensivă ca metodă fundamentală de cercetare au fost obsedați de punerea în evidență a limitelor înțelegerii. Există mereu o limită a posibilității mele de a-l înțelege pe Cezar sau pe Napoleon. De regulă, aceste limite nu sunt specificate. Ele se
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dar neinteresantă. Problema care merită realmente toată atenția este determinată de evenimentele care generează întreaga serie cauzală: ce condiții duc la formarea norilor într-o anumită zonă care, la rândul lor, produc ploaia? Într-o situație similară se află demersul comprehensiv. El poate, eventual, să stabilească stările subiective care au contribuit la apariția unui eveniment; ambiția lui Napoleon de a stăpâni Europa, mânia lui Achile pentru moartea prietenului său etc. Întrebarea se mută însă automat la un nou nivel: de ce X
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de luare a deciziilor. O explicație de acest gen nu este deloc intuitivă. Ea nu poate fi realizată prin empatie, prin proiectarea cunoașterii comune asupra altor epoci, ci printr-un ansamblu teoretic care poate fi complet neintuitiv. În general, metoda comprehensivă lasă să se înțeleagă faptul că, dincolo de starea de spirit a actorilor, nu mai există nimic. Acesta este motivul pentru care putem considera că metoda comprehensivă se bazează pe o presupoziție fundamental indeterministă. Singurul lucru pe care îl putem face
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
epoci, ci printr-un ansamblu teoretic care poate fi complet neintuitiv. În general, metoda comprehensivă lasă să se înțeleagă faptul că, dincolo de starea de spirit a actorilor, nu mai există nimic. Acesta este motivul pentru care putem considera că metoda comprehensivă se bazează pe o presupoziție fundamental indeterministă. Singurul lucru pe care îl putem face este să determinăm cauza subiectivă a acțiunilor umane. Ea reprezintă elementul inițial al seriei de determinare (cauzative) care duce la evenimentul de explicat. Această presupoziție este
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să o facă inteligibilă. Deși nu este exprimată într-un mod clar, este conținută aici o teză generală. Situația ca atare fixează doar unele limite ale deciziilor, dar nu o determină pe una sau pe alta. În acest sens, demersul comprehensiv nu este principial predictiv. El este doar o înțelegere a unor fapte petrecute. Invocarea situației face opțiunea doar familiară, îi reduce din caracterul ei neobișnuit în aparență. Acest aspect este foarte important de subliniat. Prin comprehensiune, cercetătorul nu face nici un
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
aceste secvențe într-o relație mai generală de determinare(4), făcând abstracție de mecanismele prin care se realizează acesta și, în special, de conștiință ca verigă intermediară. Faptele sociale sunt explicate prin alte fapte sociale. Valoarea metodei comprehensivetc "Valoarea metodei comprehensive" Am văzut până acum care sunt limitele acestei metode. Ne putem însă întreba dacă între aceste limite are sau nu vreo valoare, dacă poate sau nu ajuta înactivitatea istoricului. Dar mai înainte de aceasta este necesar să fie analizat un aspect
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care sunt limitele acestei metode. Ne putem însă întreba dacă între aceste limite are sau nu vreo valoare, dacă poate sau nu ajuta înactivitatea istoricului. Dar mai înainte de aceasta este necesar să fie analizat un aspect mai practic. Este metoda comprehensivă un proiect elaborat de filosofi și propus istoricilor sau, totodată, este și o practică curentă a istoricului? Este nevoie să distingem modelul său formulat la nivelul epistemologiei de utilizarea sa în practica curentă a istoricului. Modelul epistemologic este influențat într-
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să distingem modelul său formulat la nivelul epistemologiei de utilizarea sa în practica curentă a istoricului. Modelul epistemologic este influențat într-o mare măsură de cadrul filosofic în care este elaborat. Am văzut în prima parte a acestei analize cămetoda comprehensivă, așa cum a fost ea propusă în contextul filosofiei germane postkantiene, purta din plin amprenta acestei filosofii. Ea se deosebește de propunerea lui Colingwood, de exemplu, mai influențat de o filosofie pozitivă, raționalistă. Se poate, desigur, face observația că însăși practica
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a acesteia. Elaborând proiectul acestei metode, filosofia s-a inspirat din practica istoricului. Ea nu a propus o metodă nouă, ci a căutat doar să formuleze conceptual această practică și să o justifice teoretic. Teza susținută aici este că metoda comprehensivă, utilizată destul de frecvent în practica istoricului, are o anumită utilitate. Ea este o metodă relativ eficace, în condițiile lipsei unor instrumente teoretice mai puternice de explicație. La nivelul cel mai elementar, istoria este locul de întâlnire cu altul. Eu, ca
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a) O selecție mai bună - nu completă și nici exactă, dar cu un anumit grad de probabilitate - a factorilor determinanți. b) O sesizare intuitivă a modului în care acești factori au acționat și a puterii lor. Consecința unei asemenea cercetări comprehensive este transformarea unui eveniment istoric care părea straniu, înconjurat de alte evenimente ce nu se legau între ele, într-un eveniment care pare familiar, normal, de înțeles, intuitiv, la nivelul cunoașterii comune. În realitate, ea nu se deosebește de explicația
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
comprehensiunea este însă un instrument eficace. Ea face din istoria care la primul contact pare să fie o îngrămădire de evenimente care mai de care mai curioase, stranii un loc al familiarului, al normalului, al inteligibilului. În acest sens, metoda comprehensivă nu este altceva decât o prelungire a cunoașterii celuilalt, cu mecanismele ei elaborate de cunoașterea comună. Desigur că metoda istorică este mult mai cultivată, în sensul că informațiile, capacitățile de înțelegere a celuilalt sunt amplificate, dar nu modificate structural. O
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Desigur că metoda istorică este mult mai cultivată, în sensul că informațiile, capacitățile de înțelegere a celuilalt sunt amplificate, dar nu modificate structural. O asemenea concluzie luminează și o funcție specifică a istoriei. Ea reprezintă, prin trăsăturile ei tradiționale, intuitive, comprehensive, o modalitate esențială a omului de a-și lărgi cunoașterea de sine prin cunoașterea celuilalt. El se decentrează din punct de vedere individual, dar și social și cultural. Rezultatul este conștiința identității ca specie umană, independent de timp și loc.
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de a-și lărgi cunoașterea de sine prin cunoașterea celuilalt. El se decentrează din punct de vedere individual, dar și social și cultural. Rezultatul este conștiința identității ca specie umană, independent de timp și loc. Putem spune deci că metoda comprehensivă este în fapt o variantă mai primitivă, la nivelul simțului comun, a explicării de tip științific, și nu o strategie principial alternativă. Capitolul 14 EXPLICAȚIE EVENIMENȚIALĂ ȘI EXPLICAȚIE STRUCTURALĂtc "Capitolul 14 EXPLICAȚIE EVENIMENȚIALĂ ȘI EXPLICAȚIE STRUCTURALĂ" Să ne imaginăm drumul
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
monografiei sociologice, elaborat de D. Gusti și de principalii săi discipoli, H.H. Stahl, M. Vulcănescu, Tr. Herseni, A. Golopenția, care a stat la baza primei școli sociologice moderne din România - Școala sociologică de la București; prelucrând creator presupoziții pozitiviste franceze și comprehensive germane, D. Gusti și colaboratorii săi au construit un sistem sociologic articulat de teorii și concepte: teoria voinței sociale, teoria cadrelor și manifestărilor sociale, conceptul unității sociale, legea paralelismului sociologic; acest sistem a servit drept cadru analitic cercetărilor empirice ale
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dintre cauzele pentru care politicile de la noi sunt inconsistente este tocmai incapacitatea acestora - devenită deja cronică - de a reflecta realitățile din țară. Păcat mai vechi, care Își are originea chiar la Începuturile statului român modern. O perspectivă științifică consecventă și comprehensivă asupra realităților sociale din România Își mai așteaptă Încă apostolii. Constantin Schifirneț: Nu cred că este corect a se vorbi de reluarea sau reinventarea sociologiei după 1989, deoarece, oricâte insatisfacții am avea față de perioada de dinainte de 1989, sociologia a existat
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
methodological imperatives. Laumann and Michael apply both quantitative and qualitative methodologies when studying the sexual behavior of US citizens, insisting on the importance of social and psychological contexts of different variables when comparing and correlating them. Thus the explanations are comprehensive and can be used to enforce macro level policy decisions (mainly health policy in this case). Tang and Perish choose the reversed way: they are concerned with the impact of macro level social, political and economic transformations on the micro-social
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
set de 260 de categorii de semnificanți (verbe la infinitiv sau substantive la singular). Lucrarea lui Silviu Totelecan Îmbogățește substanțial literatura română de specialitate atât prin metoda aplicată, cât și prin rezultatele analizei. Prin metodă ea susține cunoașterea de tip comprehensiv, pentru trecerea de la raportul „eu” (cercetătorul)/„el” (obiectul standardizat al cunoașterii, redus de cele mai multe ori la o unitate statistică) la raportul „eu”/„tu”. În cea de-a doua abordare, obiectul cunoașterii sociale este un agent uman personalizat, cu spiritualitate, trăiri
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cercetare În Păniceniul natal (comuna Căpușul-Mare, Cluj) și dezvoltă analize În care suprapune experiențe de viață ale bunicului, ale tatălui și ale sale (capitolul III). Sub aspect metodologic, lucrarea promovează demersul multimetodă, deși opțiunea deschisă a autorului este În favoarea abordărilor comprehensive, calitative. Analizele demografice, de tip morfologie socială, pe zona Munților Apuseni, prezente În special În capitolul II, sunt adoptate oarecum preventiv, pentru a dubla demersul comprehensiv-subiectiv de cel obiectivist, al descrierii realităților „din afară”. Pe linie de conținut, cititorul este
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
clișeu distincție atotjustificativă pentru tradiționaliștii autohtoni, carență infantilizantă pentru occidentali , făcea din Europa de Est un teritoriu de europenitate incertă, problematică. De atunci încoace, studiile religioase asupra Răsăritului, ca și dialogul dintre cele două ramuri creștine au căpătat un caracter mult mai comprehensiv, mai aplicat, mai obiectiv. Dar, pentru publicul larg din Occident, inclusiv pentru intelectuali, Estul european rămîne o prezență nebuloasă, marginală și pentru că e majoritar ortodox. E adevărat că, după intrarea lor sub dominație otomană, comunitățile creștin-răsăritene au putut privi istoria
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
basis for the direct field research in the villages. The study points to the fact that the Gustian sociological system is an original, creative synthesis of some of the highest European scientific contributions, especially German, French and Romanian. A more comprehensive image of the Gusti’s performance has been structured into two directions: sociological causality, especially the low of sociological parallelism, and the interdisciplinary principle. Primit la redacție: mai 2005 Vizita profesorului Dimitrie Gusti la Chișinău (Basarabia) - 1936 Grupaj realizat de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sa provenea dintr-o familie de cehi germanizați, germana fiind a doua limbă vorbită în casă (Golopenția, 2002b). Pentru prezentarea de mai jos voi folosi scrisorile și scrierile lui H.H. Stahl și Zoltan Rostas și, în mod special, cea mai comprehensivă biobliografie pe care o avem până acum, cea scrisă de Sanda Golopenția, fiica autorului (Golopenția, 2002b). A. Golopenția absolvește Facultatea de Drept în 1930, dar se hotărăște, în urma unui fel de crize intelectuale, să nu devină avocat, ci să înceapă
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]