1,949 matches
-
de realizare a acestei intenții în act, raport influențat și de alegerea mijloacelor comunicative aferente exprimării unei opinii, a unei urări, impunerii unei acțiuni etc. (c6) Variabilele de ordin contextual circumstanțial locul, momentul etc. în care se realizează un act comunicativ implică alegeri în planul canalului de transmitere a mesajului (de exemplu, dacă sunt lângă bibliotecă, pot să și arăt o anumită carte interlocutorului, nu doar să o prezint verbal; dacă este o oră târzie, aleg să nu transmit foarte multe
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
relevante, în contextul lucrării de față, cu precădere prin prisma particularizărilor pe care le implică, în general, comunicarea didactică/educațională. Pentru comunicarea interpersonală, contextul instituțional devine operațional prin rolurile pe care și le asumă la un moment dat subiecții actului comunicativ (de exemplu, locutorul poate vorbi în calitatea sa de director al unei instituții, în numele acesteia, deși intrase în situația de comunicare respectivă doar în calitate de coleg al interlocutorilor săi) și prin regulile pe care subordonarea față de o instituție le poate implica
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
literară/limbă populară/grai, mijloace tehnologice, social media etc. (vezi, în acest sens, arhitectura diferită a aceluiași mesaj transmis face-to-face, telefonic, prin SMS, pe Messenger, prin e-mail, pe Facebook, printr-o prezentare Power Point etc.). (d) Stiluri de comunicare Comportamentului comunicativ invocat supra i se subsumează, în teoria și în realitatea comunicațională interpersonală, anumite stiluri de comunicare proprii locutorului, respectiv interlocutorului grupate pe categorii (în funcție de perspectiva considerată dominantă de un cercetător sau altul): * stil directiv vs. egalitarist vs. structurativ 18 vs.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
supra poate fi completată cu stiluri aparținând altor serii, fapt explicabil prin perspectivele contextualizate oferite de literatura de specialitate. Cum majoritatea persoanelor actualizează, în diferite situații de comunicare interpersonală, stiluri diferite (chiar dacă acestea se subordonează, în principiu, unei dominante comportamentale comunicative), interesant este jocul relaționării; un exercițiu util de (auto)analiză a manifestărilor diferitelor stiluri de comunicare în interacțiune poate fi cel de rememorare sau de anticipare a formelor verbale/nonverbale/paraverbale de concretizare a acestora în dinamica relaționării locutor interlocutor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
cel de rememorare sau de anticipare a formelor verbale/nonverbale/paraverbale de concretizare a acestora în dinamica relaționării locutor interlocutor vezi, de exemplu, Tabelul nr. 1. Tabelul nr. 1. Interacțiunea/"jocul" stilurilor de comunicare Locutor 1 stil de comunicare Comportament comunicativ Interlocutor (locutor 2) stil de comunicare Comportament comunicativ Stil egalitarist Este mai înțelept să ne raportăm la ambele puncte de vedere. Stil ostil [interlocutorul citește un articol pe laptop-ul pe care îl are în față, ignorând ceea ce spune locutorul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
verbale/nonverbale/paraverbale de concretizare a acestora în dinamica relaționării locutor interlocutor vezi, de exemplu, Tabelul nr. 1. Tabelul nr. 1. Interacțiunea/"jocul" stilurilor de comunicare Locutor 1 stil de comunicare Comportament comunicativ Interlocutor (locutor 2) stil de comunicare Comportament comunicativ Stil egalitarist Este mai înțelept să ne raportăm la ambele puncte de vedere. Stil ostil [interlocutorul citește un articol pe laptop-ul pe care îl are în față, ignorând ceea ce spune locutorul] Stil ostil activ Ei, aș! Ar fi o
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
destul de mult (inclusiv ca organizare). Mă bucur că a ieșit totul bine. etc. Tabelul poate fi completat, în continuare, prin raportare la diferite forme de manifestare a stilului de comunicare 19 al locutorului, față de care interlocutorul reacționează în funcție de stilul său comunicativ, în general, sau de stilul corespunzător caracteristicilor contextuale ale situației respective de comunicare interpersonală (de exemplu, în condițiile în care te recunoști și în stilul analitic, și în cel expresiv, actualizarea unuia dintre ele este motivată de relația cu interlocutorul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
este motivată de relația cu interlocutorul, de starea de spirit din momentul respectiv, de resursa timp etc.). (e) Disfuncții reperabile în comunicare În general, în literatura de specialitate problema barierelor în comunicare este prezentată prin raportare fie la coordonatele procesului comunicativ (vezi, de exemplu, bariere în transmiterea mesajului, bariere de recepție, bariere de înțelegere și bariere de acceptare Vlădescu, 2008, pp. 50-51), fie ca apanaj al uneia dintre aceste coordonate (de exemplu, bariere în ascultare sintetizate în Albu, 2008, pp. 185-191
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
al uneia dintre aceste coordonate (de exemplu, bariere în ascultare sintetizate în Albu, 2008, pp. 185-191, după Șoitu, 2001; Burley-Allen, 2005; Nuță, 2004, pp. 35-41; Alexandrescu & Micle, 2002, p. 51 etc.) sau al unui context anume de derulare a actului comunicativ (de exemplu, bariere în comunicarea didactică Curelaru & Criu, 2010, pp. 235-236; Cury, 2005; Sălăvăstru, 2004, p. 210 etc.). În contextul lucrării de față, relevantă devine perspectiva contextualizată a comunicării interpersonale, corelată cu diferitele componente ale acesteia. Sunt reperabile, așadar, în
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
pot apărea blocaje în planul locutorului de exemplu, blocaje emoționale; în planul canalului de transmitere a mesajului de exemplu, se întrerupe convorbirea telefonică din motive tehnice etc.; "obstacol", în accepțiunea de barieră care poate apărea înainte de sau în derularea actului comunicativ: de exemplu, obstacolul lingvistic interlocutorul nu stăpânește același cod ca locutorul; obstacolul interlocutorului indiferent sau agresiv etc.), printr-un termen generic, disfuncții precum: * disfuncții la nivelul locutorului: managementul deficitar al emoțiilor; deficiențe în pronunție; disconfort fizic (probleme de sănătate, senzație
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
igiena noastră mintală" Cameron, 2006, p. 20), ele ne comunică ceva într-un anumit context, ne ajută să conștientizăm maniera în care ne raportăm la o anumită persoană, la un anumit tip de relație cu interlocutorul, la un anumit context comunicativ, la o anumită temă de discuție etc. Emoțiile ne ajută să ne comunicăm (Roco, 2004, p. 138), să ne exteriorizăm, dar și să comunicăm (ele pot fi transformate, de exemplu, în entuziasm comunicativ, care se poate constitui într-un plus
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
relație cu interlocutorul, la un anumit context comunicativ, la o anumită temă de discuție etc. Emoțiile ne ajută să ne comunicăm (Roco, 2004, p. 138), să ne exteriorizăm, dar și să comunicăm (ele pot fi transformate, de exemplu, în entuziasm comunicativ, care se poate constitui într-un plus al modului în care transmitem o anumită informație; sunt situații în care emoțiile devin mai convingătoare decât un discurs elaborat). (2) Emoțiile sunt datum-uri (personale) sau constructe contextuale de exemplu, emoțiile generate de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
un plus al modului în care transmitem o anumită informație; sunt situații în care emoțiile devin mai convingătoare decât un discurs elaborat). (2) Emoțiile sunt datum-uri (personale) sau constructe contextuale de exemplu, emoțiile generate de o schimbare neașteptată în contextul comunicativ (a apărut în situația respectivă de comunicare o persoană care intimidează locutorul; brusc, nu se mai aude bine interlocutorul la telefon și este o discuție foarte importantă/ urgentă etc.), de discrepanța dintre așteptările cu care locutorul intră în situația de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
formelor de manifestare a emoției; cultivarea sentimentelor pozitive, a stimei de sine, controlul stresului etc.) și raportarea optimă la emoțiile interlocutorului (decodare, înțelegere empatie); motivarea/concentrarea pe valorificarea emoțiilor versus efectul lor distructiv; cultivarea relațiilor interpersonale. (g) Coordonate ale competenței comunicative Elementele care fac dintr-o persoană un comunicator excelent sunt, în opinia lui I. Vlădescu (2008, pp. 18-21): un vast repertoriu comportamental, abilitatea de a alege comportamentul comunicațional cel mai potrivit, abilitatea de a se exprima cât mai eficient comportamental
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
raportarea la reacțiile acestuia, la feedback-ul verbal/nonverbal pe care îl oferă interlocutorul (Dumitriu, 1998, p. 86); * coroborarea sau alternarea informațiilor cognitive (centrate pe conținutul mesajului), indiciale (centrate pe locutor) și conative (centrate pe interlocutor și pe dinamica actului comunicativ) Popescu, 2007, p. 13; Bayon & Mignot, 2000, p. 154; * cultivarea unei atitudini pozitive față de comunicare, în general, și față de locutor/interlocutor, concretizate în altruism, sinceritate, empatie, deschidere, cultivarea egalității (Dinu, 2004, pp. 43-48); * cultivarea și manifestarea, de către locutor și de către
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
lingvistică (stăpânirea și utilizarea codului), competența informațională/culturală/enciclopedică (implicată de conținuturile/informațiile transmise prin mesaj), competența cognitivă (reflectată în operații de analiză, sinteză, comparare, generalizare etc.), competența socială, relațională (implicând raportare optimă la coordonatele sociale, interpersonale, relaționale ale contextului comunicativ, inclusiv în planul decodării de semne nonverbale și paraverbale, alături de cele verbale și în cel al respectării disciplinei comunicării) și, pe de altă parte, manifestări ale inteligenței sociale (Thorndike, apud Roco, 2004, p. 139), ale inteligenței interpersonale și ale inteligenței
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
parte, manifestări ale inteligenței sociale (Thorndike, apud Roco, 2004, p. 139), ale inteligenței interpersonale și ale inteligenței intrapersonale (Gardner, apud Roco, 2004, p. 139). (h) Direcții particulare de analiză a comunicării interpersonale După cum reiese și din multiplele valențe ale competenței comunicative, o situație de comunicare interpersonală se constituie într-un proces complex, multifațetat, care se constituie, la rândul său, în sursă de informații. Studiind anumite coordonate ale unui act comunicativ, pot fi identificate elemente ale mediului familial al locutorului/interlocutorului, ale
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
a comunicării interpersonale După cum reiese și din multiplele valențe ale competenței comunicative, o situație de comunicare interpersonală se constituie într-un proces complex, multifațetat, care se constituie, la rândul său, în sursă de informații. Studiind anumite coordonate ale unui act comunicativ, pot fi identificate elemente ale mediului familial al locutorului/interlocutorului, ale sistemului de influențe exercitate, în timp, asupra unei persoane, ale raportului cunoscut necunoscut, dezvăluit ascuns în sfera (auto)comunicării și a relaționării, ale strategiei discursive actualizate cu predilecție de către
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
teoria fețelor și strategiile politeții. (1) Fereastra Johari în comunicarea interpersonală În orice situație de comunicare interpersonală, fiecare locutor intră cu o serie de date explicite, respectiv implicite privind raportarea la sine, raportarea la interlocutor/la ceilalți, raportarea la contextul comunicativ, la tema de discuție etc. Practic, fiecare persoană își actualizează, în comunicare, anumite coordonate/instanțe ale Sine-lui, în condițiile în care se consideră că "Eu-l are o origine socială" (G.H. Mead, apud Marinescu, 2003, pp. 37-38) și că fiecare
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
unui băiețel de 7 ani, modelul mamei: Îmi era dor de tine, nu te-am mai văzut de câțiva ani...". De altfel, este o manieră uzuală de a "citi" sistemul influențelor exercitate, în timp, asupra unei persoane, prin analiza stilului comunicativ al acesteia. O astfel de analiză poate fi realizată și prin metoda fundamentată de Eric Berne (1950) analiza tranzacțională, prezentată în literatura de specialitate ca o metodă de analiză și un instrument de reglare a interacțiunilor umane și a conflictelor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
mijloace de a-l atinge)" (trad. ns., Cardon, Lenhardt, Nicolas, 2005, p. 31). Orice situație de comunicare presupune interacțiune, relaționare locutor interlocutor, de aici și multiplele corelații/raporturi posibile între Stările Eului actualizate de fiecare persoană implicată într-un act comunicativ. Aceste raporturi au fost teoretizate în literatura de specialitate sub forma relațiilor de dominare, de egalitate și de dependență, ilustrate prin raporturile: Părinte Copil, Adult Adult, Copil Părinte. Acestea 23 pot fi asociate cu "pozițiile de viață", reflectând părerea locutorului
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
în comunicare, în condițiile în care aceasta implică patru variabile fața pozitivă a locutorului, fața negativă a locutorului, fața pozitivă a interlocutorului și fața negativă a interlocutorului -, fiecare dintre ele putând fi amenințată 25 printr-o anumită coordonată a actului comunicativ; de exemplu: prezentarea de scuze amenințare la adresa feței pozitive a locutorului; promisiunea amenințare la adresa feței negative a locutorului; injuriile amenințări la adresa feței pozitive a interlocutorului; imperativele/ordinele amenințări la adresa feței negative a interlocutorului. În acest context, fiecare schimb comunicativ (trebuie
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
actului comunicativ; de exemplu: prezentarea de scuze amenințare la adresa feței pozitive a locutorului; promisiunea amenințare la adresa feței negative a locutorului; injuriile amenințări la adresa feței pozitive a interlocutorului; imperativele/ordinele amenințări la adresa feței negative a interlocutorului. În acest context, fiecare schimb comunicativ (trebuie să) se constituie într-un demers de protejare atât a feței pozitive/negative a locutorului, cât și a feței pozitive/negative a interlocutorului (cf. Schallert et al., 2009, p. 714; Cosnier, 2007, p. 107; Ionescu-Ruxăndoiu, 1999, p. 107 etc.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
atât a feței pozitive/negative a locutorului, cât și a feței pozitive/negative a interlocutorului (cf. Schallert et al., 2009, p. 714; Cosnier, 2007, p. 107; Ionescu-Ruxăndoiu, 1999, p. 107 etc.), uneori chiar prin anumite forme de ritualizare a actelor comunicative (vezi și supra, exemplele pentru actualizarea unor astfel de ritualuri prin raportare la diferitele tipuri de relații stabilite între locutor și interlocutor), respectiv prin folosirea anumitor strategii ale politeții 26. * * * Teoria politeții este reflectată, în literatura de specialitate, atât sub
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
un anumit context, a strategiilor optime de manageriere a fețelor locutorului/interlocutorului, corespunzătoare dinamicii interacțiunii pe care o presupune orice relaționare/comunicare. Dintre acestea, strategiile politeții pozitive și cele ale politeții negative implică, pe de o parte, ideea de comunitate comunicativă, comuniune, solidaritate, sociabilitate, familiaritate, tendința de a simetriza/echilibra (pe orizontală) comunicarea (cf., pentru politețea pozitivă, Gurlui, 2008, pp. 184-185; Vinagre, 2008, p. 1031; Rovența-Frumușani, 2005, p. 58; Ionescu-Ruxăndoiu, 1999, pp. 108-109; Kerbrat-Orecchioni, 1992, pp. 301-302 etc.) și, pe de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]