8,042 matches
-
toate acestea au fost (nsoțite de o dezbatere morală ș( politică cu privire la drepturile ș( responsabilitățile indivizilor, grupurilor, comunităților, statului. Se deschide astfel un câmp fascinant, care ne poate oferi atât revelații intelectuale, cât și explicații. 1.2. Complexitate ș( ambiguitate conceptuală C(mpul terminologic specific gândirii sociale poate apărea uneori foarte asemănător unui c(mp de bătălie. Noi ș( noi concepte reclamă drept de cetate (n defavoarea sau spre completarea altora. Se aduc continuu noi sensuri ș( interpretări ș(, cu siguranță
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de bătălie. Noi ș( noi concepte reclamă drept de cetate (n defavoarea sau spre completarea altora. Se aduc continuu noi sensuri ș( interpretări ș(, cu siguranță, se vor mai aduce. Semn al naturii particulare a acestor științe (dinamica (n plan conceptual fiind o consecință a efervescenței tematice), situația amintită nu este lipsită de capcane. (n orice domeniu, lipsa noțiunilor, a vehiculelor adecvate informației conduce la imposibilitatea comunicării. Aceeași consecință apare, chiar dacă pe alte căi, ș( (n cazul unei abundențe extreme de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
termenul comunitate merită cu adevărat să fie numit concept. Oamenii cred în comunitate ca ideal și/sau realitate. Ea a dat bătăi de cap sociologilor care doreau să localizeze dimensiunile structurale ale comunității. Această dualitate a conceptului reprezintă miezul confuziei conceptuale căreia i-a dat naștere. Realitatea "spiritului comunitar", simțul apartenenței pe care oamenii îl arată într-o entitate socială și culturală la o scară redusă care este mai cuprinzătoare decât familia dar totuși mai impersonală decât birocrația sau organizația de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
etnică este, desigur, prezentă în procesul identificării multiplului, multiplicitatea fiind legată și de diferențierile funcție de tipul de habitat (urban/rural), de nivelurile de dezvoltare economic(, socială etc. Bauman arată că, înainte, misiunea intelectualilor era aceea de a oferi noi cadre conceptuale ca sprijin celor ce îș( pierdeau comunit(țile (( trebuiau s( se descurce (n noile condi(ii. Legislatorii trebuiau și ei să dezvolte un cadru (n care s( capete formă societatea ordonat(, noua ordine socială. "Ambele sarcini au derivat din aceea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ar fi politica liberală. Deși mai dificil de acceptat, apare ideea că, dacă trebuie să creăm o uniune artificială și istorică dintr-o multitudine de entități izolate, starea de natură ar putea fi luată în considerare ca punct de plecare conceptual. Atât timp cât, datorită fragmentării noastre, este greu de crezut că vom ajunge să cădem de acord cu privire la ceea ce este bun, ar fi de preferat ca, în spiritul tradiției liberale standard, să acceptăm prioritatea justiției procedurale asupra concepțiilor cu privire la ceea ce este bun
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
modelate social și reproduse istoric a celor două sate menționate în introducere, în scopul circumscrierii aspectelor relevante ale identității culturale a acestora. Deși foarte frecvent utilizat și foarte fertil în analizele actuale, termenul de identitate culturală, este unul problematic. Reproșurile conceptuale și metodologice care i se aduc se referă, fie la faptul că termenul de identitate culturală este unul pleonastic, sau circular (Orchard, 2002) dată fiind definirea identității pornind de la cultură -, fie la polisemia și fluiditatea lui (Cuche, 2003: 123), sau
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ar fi cultura înaltă, expresia artistică, simboluri, mituri, aici rolul intelectualilor fiind unul esențial, ca fiind cei care promovează cultura înaltă; acestei viziuni i se reproșează că reduce identitatea la o elaborare efemeră, instabilă.) Luând în considerare toate aceste informații conceptuale, studiul de față optează pentru definirea identității culturale ca fiind modul în care o comunitate integrează obiceiuri și tradiții, simboluri, valori, comportamente și atitudini colective și își construiește o imagine despre propriul grup pornind de la acestea. De asemenea optez pentru
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
nr. 10, Halle/Saale, Max Planck Institute for Social Anthropology. Castells, Manuel. 1997. The Information Age: Economy, Society and Culture, vol 2 The Power of Identity. Oxford, Blackwell, apud Risto Heiskala. 2003. Informational Revolution, the Net and Cultural Identity. A conceptual Critique of Manuel Castells's The Information Age. în European Journal of Cultural Studies, vol. 6(2), pp. 233-245. Castels, Francis, G. Putting the Economy First: Or Does Postmodernity Really Matter, în Political Studies, vol 48, pp. 38-50. Cărăuș, Tamara
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Editura Universității de Vest. Geertz, Clifford. 1972. Myth, Symbol and Culture. Cambridge: Mass: American Academy of Arts and Sciences. Geertz, Clifford. 1973. The Interpretation of Cultures. New York, Basic Books, apud J. P. Gone, P. J. Miller și J. Rappaport. 1999. Conceptual Self as Normatively Oriented: the Suitability of Past Personal Narrative for the Study of Cultural Identity, în Culture and Psychology, vol. 5(4), pp. 371-398. Gellner, Ernest. 1999. Adam's Navel: 'Primordialists' Versus 'Modernists', în Mortimer, Eduard și Fine, Robert
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
experienței, gândirii. Diagnosticul complet și corect, este urmat de tratament, în discuția noastă, de operație (indicația, acordul bolnavei, momentul, pregătirea). Indicația trebuie să fie pusă având în vedere posibilitățile, eficiența, limitele operației. Indicația poate fi corectă din punct de vedere conceptual, dar să nu fie utilă sub raportul eficacității. Momentul operației are o importanță covârșitoare, mai ales în procesele acute. Stabilirea momentului în aceste condiții nu este ușor de realizat, necesită experiență și luciditate. Un exemplu, poate nu cel mai ilustrativ
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
pentru egalitate, nu folocrație, nu reducerea feminității la ovare, nu misoginie. În creierul grec din vremea aceea, la masculii cu fruntea îngustă, genul feminin și filosofia viețuiau pe două planete absolut străine. Filosofia politică epicuriană se sprijină pe următorul trepied conceptual: * există un drept natural care permite recunoașterea a ceea ce este util pentru a nu face rău altuia sau pentru a nu avea de suferit așa ceva; * nu există daună sau nedreptate dacă între părțile implicate n-a fost încheiat un contract
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
marile enigme ale modului grec de a fi (Nietzsche). PIERRE CHARRON (1541 -1603) În istoriografia filosofiei reputația sa este execrabilă, cu toate că era un om cultivat, cu o influență considerabilă asupra istoriei și a dezvoltării filosofiei occidentale. Descartes îi datorează elemente conceptuale, Pascal și Bayle au suferit influența sa, iar Spinoza îi datorează multe cugetări din "Etica" (identificarea lui Dumnezeu cu natura, identificarea binelui suprem cu bucuria ș. a.), Montesquieu și Rousseau, de asemenea. Pierre Charron a suferit cea ce Diogene Laerțiu remarcă
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
distrage atenția de la principalele probleme pe care le prezintă agricultura organică. Apoi, nomenclatura acesteia variază în diferite părți ale lumii, provocând confuzii observatorului neinițiat. în al treilea rînd, mulți practicieni cred că agricultura organică de succes implică atât o înțelegere conceptuală cât și angajarea de tehnici practice specifice. Toate aceste probleme previn încadrarea agriculturii organice într-o definiție scurtă, clară. Ceea ce fermierii organici fac sau utilizează este cuprins foarte succint în fraza “agricultura organică este agricultura fără chimicale”. Chiar dacă această definiție
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
în Marea Britanie, organic și biologic, înseamnă același lucru și sunt noțiuni interschimbabile. Termenul “ biologic” este preferat peste tot în Europa, în timp ce Marea Britanie și SUA înclină spre folosirea termenului de “organic“. în alte cazuri, totuși, diferența de nume indică o diferență conceptuală sau filozofică. Principiile și practicile care stau în spatele acestor nume diferite sunt similare și au fost exprimate concis în documentul standardelor Federației Internaționale a Mișcării Agriculturii Organice (IFOAM). Potrivit acestor standarde IFOAM, agricultura organică are rolul: de a produce hrană
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
cercetare urmând a fi definită în funcție de specificul obiectului respectiv. Se generează o reprezentare abstractă, simplificată a anumitor aspecte ale realității și se permite astfel reducerea calității obiectelor la o serie de caracteristici. 2) Etalonul. În științele sociale, etaloanele sunt elaborate conceptual, lipsește suportul fizic. Atunci când studiem atitudini, elaborarea etalonului se poate realiza prin determinarea semnificațiilor pe care oamenii le atribuie unor evenimente. Alteori, etalonul se introduce pe cale normativă și poate fi determinat pe baza unor calcule: media, mediana, abaterea standard, decilele
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
unui viitor viabil. Dacă un asemenea resort se sufocă, să ne Îndreptăm către Extremul-Orient nu pentru a reproduce, lucru de care am fi incapabili, date fiind humusurile noastre culturale, ci pentru a Îmbogăți și a revigora o capacitate creatoare și conceptuală care să elibereze acțiunea. Cu cât Îl privești mai mult pe celălalt Încercând să-l Înțelegi, cu atât afli mai mult, prin contrast, despre tine Însuți! Armonie la Narita În fața scanerului de bagaje pentru zborul companiei Air France spre Paris-Charles
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
demersului este ca vizitatorii să simtă atmosfera locului, să se plimbe liber și să se impregneze de principiile lui, pentru că edificiul În sine este un ba. Ceea ce se numește gemba trimite la teren, la practică, la ceea ce este real nu conceptual În prezent, aici și acum. Ba-ul trimite la conștiință, dar amândouă au o dimensiune emoțională fundamentală. Regăsim aici concepțiile filozofului Kitaro Nishida despre percepție și experiența trăită. Modelul SECI În spațiu Hitachi Naka Division Organizarea diviziei se structurează În jurul
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Un Art de la rencontre, Actes Sud, Paris, 2000. „A shared space, context and meaning in motion”, citare a lui Nonaka. Noboru Konno este de formație arhitect urbanist. Knowledge Management sau gestionarea cunoașterii. Originare din China, kanji sînt ideogramele cele mai „conceptuale” utilizate de japonezi. Vezi Yi Jing. Le livre des changement, importantă scriere clasică a culturii chineze. Nishida, op. cit. Cartea schimbărilor servește drept referință pentru divinație. Ikujiro Nonaka, 1998, citat tradus de autor. Kazue Kikawada, Knowledge Dynamic Initiative (vezi partea a
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
istorică și de experiență individului, precum și cea a frontierei dintre sensul denotativ și cel conotativ care „coincide cu distincția nebuloasa, dar crucială s...ț dintre «limba» și «lumea reală»”21. „Realismul experiențialist” ce caracterizează acest model postulează existența unor ansambluri conceptuale complexe, provenite din experiența umană, cu ajutorul cărora omul organizează cunoașterea. Structura conceptelor e văzută în perspectiva probabilistica: categoriile se formează în interiorul unui continuum categorial, la intersecția unui număr oarecare de proprietăți „tipice”. Acestea tind să coincidă statistic, dar nu coincid
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
referință 22. În aceste condiții „nu se mai poate vorbi de stabilitatea conceptelor, ci de grade de stabilitate a lor”23. Așa stând lucrurile, in ce măsură se pot postula universalii semantice? Geoffrey Leech este de părere că, deși sistemul conceptual al unei limbi îi predispune pe utilizatori la anumite distincții, gradul în care omul e „înrobit” de propria-i limba în această privință este micșorat de diferite forțe de creativitate inerente sistemului însuși 24. Aceasta este ideea centrală ce susține
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
etc., si de cel al adjectivelor ce se referă la temperatura - froid, chaud etc.), dar există și neutralizări și sincretisme. S-a descoperit că aceste câmpuri se întretaie și că există și relații de interdependenta între ele27. DucháDek, studiind câmpul conceptual al frumuseții în franceză modernă, a descoperit că acesta a împrumutat sute de cuvinte de la alte câmpuri învecinate, mai ales de la cele ale puterii, bogăției și măreției. O concluzie similară poate deja fi anticipată și în cazul studierii câmpurilor conceptuale
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
conceptual al frumuseții în franceză modernă, a descoperit că acesta a împrumutat sute de cuvinte de la alte câmpuri învecinate, mai ales de la cele ale puterii, bogăției și măreției. O concluzie similară poate deja fi anticipată și în cazul studierii câmpurilor conceptuale pe care le alcătuiesc numele divine. Pe de altă parte, Adrienne Lehrer, în Semantic fields and lexical structure (1974), consacră un intreg capitol (pp. 95-109) lacunelor lexicale (lexical gaps)28. Și pe acestea le vom constata în domeniul pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
în continuare de concepția greșită că Biblia ar fi un document dictat ca atare și deci singură formă de traducere ce s-ar putea întreprinde trebuie să fie cea literala. Reafirmând încă o dată principiul după care conținutul, alcătuit din intenția conceptuală a mesajului și din valorile conotative, are prioritate asupra formei, autorii se concentrează asupra domeniilor în care „pierderile semantice” sunt adesea inevitabile: e vorba de expresiile idiomatice, de sensurile figurate, de deplasări ale unor componente centrale de sens și indică
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
calității respective. 4.2.6. al-Q"hir (2.1.6.9.), al-Qahh"r (2.1.6.10.) și ’Pl/YHWH gibbÄr (3.1.7.5.). Ambele au semnificațiile de bază „tare”, „biruitor”. Însă, în vreme ce numele coranice sunt, ca de obicei, conceptuale, generalizatoare, Biblia preferă să-i aplice lui Dumnezeu numele metaforic de gibbÄr „războinic, viteaz”, uneori cu adaosul „în lupta” (Ps 24/23, 8), atribuindu-i biruințele poporului israelit împotriva dușmanilor. 4.2.7. Rabb (2.1.7.3.) și ’A
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
METODE DE ÎNV|Ț|MÂNT Cuprinstc " Cuprins" Prefață la ediția a IVa 11 PARTEA ÎNTÂI Capitolul I Statutul și semnificația conceptului de metodă În sistemul activității didactice 17 A. Precizări conceptuale 17 1. Metoda - definiție și statut epistemologic 17 2. Metoda - din perspectivă praxiologică și cibernetică 19 B. Funcțiile și importanța metodei. Statutul pedagogic 22 C. Metodologia instruirii - parte integrantă a curriculumului școlar 29 1. Condiționarea metodelor de către obiectivele acțiunii instructive
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]