2,296 matches
-
oportun pentru creșterea credinței, organizarea activității pastorale comune, apărarea moravurilor, respectarea, promovarea și apărarea disciplinei ecleziastice. Can. 446 - După ce conciliul particular s-a încheiat, președintele să aibă grijă ca toate actele conciliului să fie transmise Scaunului Apostolic; decretele date de Conciliu să nu fie promulgate decât după ce au fost recunoscute de Scaunul Apostolic; este de datoria conciliului însuși să stabilească modul de promulgare a decretelor și data intrării lor în vigoare. Capitolul IV Conferințele Episcopilor Can. 447 - Conferința Episcopilor, instituție cu
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
Can. 446 - După ce conciliul particular s-a încheiat, președintele să aibă grijă ca toate actele conciliului să fie transmise Scaunului Apostolic; decretele date de Conciliu să nu fie promulgate decât după ce au fost recunoscute de Scaunul Apostolic; este de datoria conciliului însuși să stabilească modul de promulgare a decretelor și data intrării lor în vigoare. Capitolul IV Conferințele Episcopilor Can. 447 - Conferința Episcopilor, instituție cu caracter permanent, este adunarea Episcopilor unei țări sau a unui anumit teritoriu, care exercită împreună anumite
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
revine datoria de a-i întări în credință pe frații săi, proclamă printr-un act definitiv o învățătură de credință sau de morală, ce trebuie respectată. § 2. Și Colegiul Episcopilor se bucură de infailibilitate în magisteriu când Episcopii, adunați în Conciliul Ecumenic, își exercită magisteriul și, în calitate de învățători și judecători ai credinței și moralei, declară pentru toată Biserica o învățătură cu privire la credință sau morală, ce trebuie considerată ca fiind definitivă; sau când, răspândiți în lume, păstrând legătura comuniunii între ei și
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
ceea ce nu concordă cu această învățătură. Can. 753 - Episcopii, care sunt în comuniune cu capul și cu membrii Colegiului, deși nu se bucură de infailibilitate în învățătura lor, atât fiecare în parte, cât și reuniți în Conferințele episcopale sau în conciliile particulare, sunt totuși doctori și învățători autentici ai credinței pentru credincioșii încredințați grijii lor; credincioșii sunt obligați să adere cu supunere religioasă a spiritului la acest magisteriu al Episcopilor lor. Can. 754 - Toți credincioșii au obligația de a respecta constituțiile
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
pe care credincioșii vor să le publice, precum și de a condamna scrierile care vatămă dreapta credință și bunele moravuri. § 2. Datoria și dreptul despre care vorbește § 1 le revin Episcopilor, atât fiecăruia în parte, cât și tuturor împreună, adunați în concilii particulare sau în Conferințele Episcopale, față de credincioșii încredințați grijii lor, și autorității supreme a Bisericii, față de întregul popor al lui Dumnezeu. Can. 824 - § 1. Dacă nu este stabilit altfel, Ordinariul locului, căruia trebuie să i se ceară, conform canoanelor acestui
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
Profesiunea de credință Can. 833 - Au obligația de a face personal profesiunea de credință, după formula aprobată de Scaunul Apostolic: 1° în fața președintelui sau a unui delegat al acestuia, toți cei care participă cu vot fie deliberativ, fie consultativ, la Conciliul Ecumenic sau la conciliul particular, la Sinodul Episcopilor și la sinodul diecezan; președintele, însă, în fața Conciliului sau a sinodului; 2° cei promovați la demnitatea de cardinal, conform statutelor Colegiului sacru; 3° în fața delegatului Scaunului Apostolic, toți cei promovați la episcopat
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
833 - Au obligația de a face personal profesiunea de credință, după formula aprobată de Scaunul Apostolic: 1° în fața președintelui sau a unui delegat al acestuia, toți cei care participă cu vot fie deliberativ, fie consultativ, la Conciliul Ecumenic sau la conciliul particular, la Sinodul Episcopilor și la sinodul diecezan; președintele, însă, în fața Conciliului sau a sinodului; 2° cei promovați la demnitatea de cardinal, conform statutelor Colegiului sacru; 3° în fața delegatului Scaunului Apostolic, toți cei promovați la episcopat, precum și cei echivalați Episcopului
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
aprobată de Scaunul Apostolic: 1° în fața președintelui sau a unui delegat al acestuia, toți cei care participă cu vot fie deliberativ, fie consultativ, la Conciliul Ecumenic sau la conciliul particular, la Sinodul Episcopilor și la sinodul diecezan; președintele, însă, în fața Conciliului sau a sinodului; 2° cei promovați la demnitatea de cardinal, conform statutelor Colegiului sacru; 3° în fața delegatului Scaunului Apostolic, toți cei promovați la episcopat, precum și cei echivalați Episcopului diecezan; 4° în fața colegiului consultanților, Administratorul diecezan; 5° în fața Episcopului diecezan sau
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
stabilite de Ordinariu, admițându-se, desigur, o anumită recompensă pentru un motiv extrinsec. § 2. Preotul care concelebrează în aceeași zi o a doua liturghie nu poate, sub nici un motiv, să primească ofertă pentru ea. Can. 952 - § 1. Este de datoria conciliului provincial sau a adunării Episcopilor provinciei să stabilească, prin decret, pentru întreaga provincie, suma ofertei ce trebuie făcută pentru celebrarea și aplicarea Liturghiei, iar preotului nu-i este permis să ceară o sumă mai mare; i se permite totuși să
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
ecleziastică sau față de o slujire, să fie sancționat cu o pedeapsă justă. Can. 1371 - Să fie sancționat cu o pedeapsă justă: 1° cel care, pe lângă cazul prevăzut de can. 1364, § 1, învață o învățătură condamnată de Pontiful Roman sau de Conciliul Ecumenic, sau respinge cu încăpățânare învățătura prevăzută de can. 750 § 2 sau de can. 752, și, după ce a fost avertizat de Scaunul Apostolic sau de Ordinariu, nu retractează; 2° cel care, într-o altă manieră decât cea prevăzută la nr.
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
într-o altă manieră decât cea prevăzută la nr. 1, nu se supune Scaunului Apostolic, Ordinariului sau Superiorului, când ei poruncesc sau interzic ceva în mod legitim, și, după ce a fost avertizat, persistă în nesupunere. Can. 1372 - Cine recurge la Conciliul Ecumenic sau la Colegiul Episcopilor împotriva unui act al Pontifului Roman să fie pedepsit cu o cenzură. Can. 1373 - Cine provoacă în mod public aversiunea și ura subalternilor împotriva Scaunului Apostolic sau a Ordinariului pentru un act al puterii sau
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
înlăturarea sau transferarea parohilor Secțiunea I Recursul împotriva decretelor administrative Can. 1732 - Dispozițiile canoanelor din această secțiune trebuie aplicate tuturor actelor administrative particulare care sunt emise în forul extern extrajudiciar, cu excepția celor emise de Pontiful Roman personal sau de însuși Conciliul Ecumenic. Can. 1733 - § 1. E de dorit foarte mult ca, atunci când cineva se consideră nedreptățit de un decret, să se evite conflictul între el și autorul decretului și ca între ei să se prevadă de comun acord găsirea unei soluții
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
promulgat în solemnitatea Rusaliilor din anul 1917. Decizia de a reînnoi Codul a fost luată împreună cu alte două decizii, pe care acel Pontif le-a anunțat tot în aceeași zi: celebrarea unui sinod al diecezei de Roma și convocarea unui conciliu ecumenic. Dintre aceste două evenimente - deși primul nu are o legătură strânsă cu reformarea Codului - cel de-al doilea, adică celebrarea conciliului, este totuși de o importanță deosebită pentru problema pe care o discutăm și în strânsă legătură cu ea
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
Pontif le-a anunțat tot în aceeași zi: celebrarea unui sinod al diecezei de Roma și convocarea unui conciliu ecumenic. Dintre aceste două evenimente - deși primul nu are o legătură strânsă cu reformarea Codului - cel de-al doilea, adică celebrarea conciliului, este totuși de o importanță deosebită pentru problema pe care o discutăm și în strânsă legătură cu ea. Dacă se pune întrebarea de ce a intuit Ioan al XXIII-lea necesitatea reformării Codului în vigoare, răspunsul poate fi găsit chiar în
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
necesitatea reformării Codului în vigoare, răspunsul poate fi găsit chiar în Codul promulgat în anul 1917. Există însă și un alt răspuns, și acesta e cel principal: reformarea Codului de Drept Canonic apărea întru totul voită și cerută chiar de Conciliu, care și-a concentrat cea mai mare atenție asupra Bisericii. Desigur, când a fost anunțată pentru prima oară necesitatea revizuirii Codului, Conciliul era o chestiune de viitor. Trebuie apoi adăugat și faptul că actele magisteriului său, îndeosebi învățătura sa despre
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
și acesta e cel principal: reformarea Codului de Drept Canonic apărea întru totul voită și cerută chiar de Conciliu, care și-a concentrat cea mai mare atenție asupra Bisericii. Desigur, când a fost anunțată pentru prima oară necesitatea revizuirii Codului, Conciliul era o chestiune de viitor. Trebuie apoi adăugat și faptul că actele magisteriului său, îndeosebi învățătura sa despre Biserică, au fost puse la punct abia în anii 1962-1963. Cu toate acestea, toți vedem că intuiția lui Ioan al XXIII-lea
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
al XXIII-lea a fost cât se poate de exactă și trebuie afirmat pe drept cuvânt că decizia sa a privit în perspectivă la binele Bisericii. De aceea, noul Cod, care este publicat astăzi, a avut absolută nevoie de opera Conciliului și, deși a fost anunțat împreună cu Conciliul, din punct de vedere cronologic îi urmează, deoarece lucrările întreprinse pentru pregătirea lui, care trebuiau să se bazeze pe Conciliu, nu au putut începe decât după terminarea acestuia. Întorcându-se astăzi gândul nostru
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
poate de exactă și trebuie afirmat pe drept cuvânt că decizia sa a privit în perspectivă la binele Bisericii. De aceea, noul Cod, care este publicat astăzi, a avut absolută nevoie de opera Conciliului și, deși a fost anunțat împreună cu Conciliul, din punct de vedere cronologic îi urmează, deoarece lucrările întreprinse pentru pregătirea lui, care trebuiau să se bazeze pe Conciliu, nu au putut începe decât după terminarea acestuia. Întorcându-se astăzi gândul nostru spre începutul acelui drum lung, adică la
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
aceea, noul Cod, care este publicat astăzi, a avut absolută nevoie de opera Conciliului și, deși a fost anunțat împreună cu Conciliul, din punct de vedere cronologic îi urmează, deoarece lucrările întreprinse pentru pregătirea lui, care trebuiau să se bazeze pe Conciliu, nu au putut începe decât după terminarea acestuia. Întorcându-se astăzi gândul nostru spre începutul acelui drum lung, adică la ziua de 25 ianuarie 1959, și la persoana lui Ioan al XXIII-lea, inițiatorul revizuirii Codului, trebuie să recunoaștem că
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
ziua de 25 ianuarie 1959, și la persoana lui Ioan al XXIII-lea, inițiatorul revizuirii Codului, trebuie să recunoaștem că acest Cod a izvorât din una și aceeași intenție: necesitatea de a reînnoi viața creștină. De fapt, întreaga operă a Conciliului și-a extras normele și orientarea mai ales din această intenție. Dacă luăm în considerație natura lucrărilor premergătoare promulgării Codului, precum și modul în care ele au fost efectuate, îndeosebi în timpul pontificatului lui Paul al VI-lea și al lui Ioan
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
și acest lucru este valabil nu numai în ce privește redactarea materială a operei, dar chiar substanța însăși a legilor elaborate. Acest aspect colegial, care caracterizează cât se poate de bine procesul de formare a Codului, corespunde perfect cu magisteriul și spiritul Conciliului Vatican II. De aceea, Codul, nu numai în conținutul său, dar și în însăși geneza sa, permite să se vadă inspirația ce vine din acest Conciliu, în ale cărui documente Biserica, "sacrament universal de mântuire" (cf. Const. Dogm. despre Biserică
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
poate de bine procesul de formare a Codului, corespunde perfect cu magisteriul și spiritul Conciliului Vatican II. De aceea, Codul, nu numai în conținutul său, dar și în însăși geneza sa, permite să se vadă inspirația ce vine din acest Conciliu, în ale cărui documente Biserica, "sacrament universal de mântuire" (cf. Const. Dogm. despre Biserică Lumen gentium 1,5,48), este prezentată ca popor al lui Dumnezeu, iar structura ei ierarhică este întemeiată pe Colegiul apostolilor împreună cu Capul acestuia. Din acest
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
autoritatea noastră de Pontif și, prin urmare, îmbracă un caracter "primațial". Dar tot atât de conștienți suntem că acest Cod, în ce privește conținutul său, reflectă grija colegială față de Biserică a tuturor fraților noștri în episcopat; ba, mai mult, făcând o anumită asemănare cu Conciliul însuși, acest Cod trebuie considerat ca fiind rodul unei colaborări colegiale izvorâte din eforturile convergente ale persoanelor și instituțiilor specializate răspândite în întreaga Biserică. Se pune o a doua întrebare: ce este Codul de Drept Canonic? Pentru a da un
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
precum și pe lângă principalele norme privind exercitarea triplei funcții încredințate aceleiași Biserici, Codul trebuie să stabilească și unele reguli și norme de comportare. Acest instrument, care este Codul, corespunde pe deplin cu natura Bisericii, îndeosebi așa cum este ea prezentată de magisteriul Conciliului Vatican II, în general, și de către doctrina ecleziologică a acestuia, în special. Mai mult, într-un anumit sens, acest Cod nou poate fi considerat ca un mare efort de a traduce în limbaj canonistic însăși această doctrină, adică ecleziologia conciliară
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
poate fi considerat ca un mare efort de a traduce în limbaj canonistic însăși această doctrină, adică ecleziologia conciliară. Deși practic este imposibil să se transpună în mod perfect în limbaj canonistic imaginea Bisericii, așa cum este ea prezentată de învățătura Conciliului, totuși Codul trebuie să-și îndrepte mereu privirea spre ea ca spre principalul său model, și din firea lui este ținut să redea conținutul sau trăsăturile esențiale ale acestei imagini. De aici provin câteva criterii fundamentale după care se ghidează
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]