7,702 matches
-
și impactul factorilor perturbatori poate fi minimizat. Analiza-diagnostic reprezintă un punct de plecare și, în același timp, etapa de bază în fundamentarea unor decizii strategice economico-sociale. Succesul unei strategii poate fi asigurat prin respectarea următoarelor condiții: adaptarea strategiei la mediul concurențial căruia îi aparține organizația, prin exploatarea oportunităților care se întrevăd și prin minimizarea impactului pericolelor majore; formularea strategiei, astfel încât să faciliteze atât exploatarea oportunităților sesizate, cât și competențele deosebite pe care le posedă organizația; respectarea strategiei alese. Analiza punctelor forte
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
sunt cunoscute sub denumirea de „efectul kaisen”, optimizare continuă, analiza Pareto și Ishikawa, grafice Shewhart (devenite ISO 7870 și ISO 8258) etc. Valorificarea informațiilor de proces (ca feedback al sistemului de producție) este esențială pentru supraviețuirea firmei în spațiul economic concurențial, dar devine benefică și pentru protecția mediului ambiant, pentru reducerea volumului externalităților negative de mediu - consecință a reducerii cantității de deșeuri, de creștere a randamentelor de transformare a materiei prime, posibilității neutralizării sau valorificării unora dintre deșeuri. În termeni de
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
investiție s-ar amortiza în câțiva ani, iar consumul de lemne (deci, presiunea asupra pădurii) s-ar reduce de circa patru ori! Reacția întreprinzătorilor la efectele entropice ale exploatării resurselor naturale - impuse de reglementările internaționale, naționale și de mediul economic concurențial global - privește, în esență, perfecționarea continuă a tehnologiei, amplificarea activității economice raportate la unitatea de măsură a resursei, și anume prin organizarea obținerii și valorificării informațiilor și cunoștințelor generate în timpul exploatării resurselor. Desfășurarea concomitentă a activității de producție cu activitatea
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
motivare și coeziune a populației, de influențare a culturii de a da sens evoluției țării, societății și poate și istoriei. Dar lumea afacerilor nu este condusă de principii etice, ci de interese diverse, de profit în special, într-un cadru concurențial agresiv, ofensiv. Procesul de globalizare nu este în avantajul tuturor țărilor. De exemplu, paradisurile fiscale avantajează investitorii și atotputernicia finanțelor internaționale etc. Există presiuni sau, dacă nu, semnale din exteriorul țărilor care trebuie înțelese și gestionate corect, în interes național
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
de trai al populației din zonă, îmbogățirea nomenclatorului național de produse, direcție pentru programele de școlarizare a tinerilor etc. Din nefericire, mobilitatea capitalului, fluxul ISD gravitează continuu în jurul unui atractor de prim rang: profitul. Pentru controlul acestuia într-un spațiu concurențial, apare nevoia unui optim de amplasament al capitalului, ca investiții de la ISD la achiziția de acțiuni la bursă, de luarea în considerare a evenimentelor nedorite (lichidare, faliment, scăderea eficienței, concurență etc.) și posibilitatea ca investitorul să-și mute „fabrica”, operație
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
resursei umane: inovare, talent, îndemânare, tradiție, învățarea pe tot ciclul de viață etc. Trimiterea la tradiție nu înseamnă numai lucruri bune; există în tradiție și, din nenorocire, și în vocația națională (sau, mai precis, regională) comportamente, atitudini incompatibile cu climatul concurențial global, cu evoluțiile tehnologiilor, cu calitatea produselor, cu atragerea investitorilor. Vectorul timp, care susține graful realizării strategiei, trebuie să includă: - ciclul de viață al unui produs (la strategiile de valorificare a unei resurse) și al infrastructurii de producție; - timpul de
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
accesi bilitatea resurselor (materii prime), stabilitatea piețelor, calitatea resursei umane. Stimulentele asociate scenariilor (caseta 29) devin condiționări ale acestora. Setul înscris în caseta 29 poate fi îmbogățit continuu, reținându-se o expresie folosită anterior, după care atragerea investitorilor dintr-un spațiu concurențial global devine o „artă”. Caseta 29. Modalități de stimulare a investițiilor Reduceri, scutiri de taxe și impozite Scăderea prețului terenului Redevențe acceptabile Acces la rețele de utilități din zonă Adaptarea profilului școlilor din zonă la nevoile investitorului Acordarea de teren
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
se putea acoperi din surse externe, investiții străine și credite. Al treilea factor, poate și cel mai important, viza condiționarea acordării Împrumuturilor și efectuării investițiilor de creditorii internaționali sau operatorii de pe piața de capital, care solicitau un mediu de afaceri concurențial, transparent și compatibil cu cel din țările dezvoltate. Dintre principalii creditori instituționali se puteau număra Fondul Monetar Internațional, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. În același timp, s-au elaborat standarde și coduri
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
Astfel, costuri ridicate la nivel de misiune conduc implicit la practicarea unor onorarii ridicate de audit, În condițiile menținerii unei marje suficiente pentru continuarea activității. Ca orice agent comercial prestator de servicii, auditorul trebuie să se mențină competitiv pe piața concurențială a
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
nex de contracte (nexus of contracts) ce formalizează un set de relații economice Între cei implicați și s-ar deosebi de piață doar prin gradul mai ridicat de stabilitate În timp a contractelor. Pe de altă parte, Granovetter consideră piața concurențială, cu tranzacții impersonale, guvernate exclusiv de dinamica cererii și ofertei și În care sunt implicați actori atomizați, mai degrabă o ficțiune decât o instituție reală, concretă. Relațiile sociale infuzează deopotrivă piața și organizațiile și acestea guvernează tranzacțiile (interacțiunile dintre actori
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
comune ce rezultă din istoria schimburilor mutuale) ce structurează relațiile de cooperare Între indivizi. Aceste relații manifestă un grad ridicat de stabilitate structurală, ceea ce l-a determinat pe sociologul Fligstein (2001) să vorbească de conturarea unei arhitecturi a piețelor. Piața concurențială „clasică” consideră schimburile economice impersonale, discrete, ghidate exclusiv de un calcul utilitarist și Într-o permanentă dinamică a cererii și ofertei. Atât instituționalismul lui Williamson, cât și studiile cele mai elaborate ale lui North sau instituționalismul sociologic, dar și sociologia
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sau În forma relațiilor sociale stabile Între parteneri ce generează Încredere și formează așa-zisele forme hibrid de organizare, În concepția lui Granovetter (1985). Relațiile stabile astfel constituite generează angajamente reciproce credibile; ele apar a fi decuplate de logica pieței concurențiale (În care strategii individuale raționale precum abandonul relației sau oportunismul introduc potențialul conflictual) și manifestă un grad ridicat de stabilitate indiferent de viabilitatea lor imediată sau de alternativele de relaționare existente pe piață. 4. Câmpuri organizaționale Instituțiile și rețelele de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
realiza În cadrul unei ierarhii prin intermediul autorității care distribuie resursele prin decizii executive. Teza generală a teoriei este aceea că organizarea economică poate fi explicată prin superioritatea relativă, În termeni de eficiență, a unei construcții sociale (firma capitalistă) În fața alteia (piața concurențială). Vom prezenta În cele ce urmează ideile de forță ale teoriei, arătând În același timp similaritățile sale cu funcționalismul durkheimian În sociologie. În final, vom analiza limitele acestor explicații teleologice macrosociologice (centrate pe eficiență la nivel sistemic) În explicarea emergenței
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
condițiile legii, respectând așadar componenta instituțională a cooperării. Voința socială are un regim ce depășește limitele raporturilor contractuale Între părți ca urmare a dispozițiilor imperative ale legii și care reflectă componenta socială, instituțională. 7. Incompletitudinea contractelor și complementaritatea instituțională Piața concurențială alocă resursele prin intermediul relațiilor de schimb contractuale, discrete și, ideal, impersonale, ce se stabilesc Între agenți economici. Problema pieței ca instituție de organizare economică este aceea că Întotdeauna contractele, În calitatea lor de angajamente scrise de acțiune, reglementează doar imperfect
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
drept proprietarul bunului respectiv, atunci posibilitățile de cooperare Între indivizi ar fi puternic limitate de oportunism și raționalitatea limitată așa cum este evident din exemplul oferit mai sus. Asimetria de informații, externalitățile, acțiunea colectivă sunt exemple clasice de eșec al pieței concurențiale, altfel spus de eșec al mecanismului instituțional de cooperare bazat exclusiv pe dreptul de proprietate (drepturile reale). În astfel de cazuri, cooperarea nu se poate realiza, iar eficiența socială este suboptimală. Durkheim consideră așadar că drepturile de proprietate Îi leagă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
nu sunt Într-o relație de dependență, fiecare parte poate opta pentru abandonul relației (exit) cu un cost neglijabil. Contractele sunt reînnoite numai În măsura În care actualii furnizori constituie cea mai bună ofertă de pe piață. Acest tip de contract este congruent pieței concurențiale ca formă de organizare a cooperării economice În care mecanismul de coordonare cel mai important Îl constituie prețurile de echilibru. Tipul contractului comercial neoclasic este mai flexibil (se bazează, spune Williamson, pe doctrina exonerării), părțile fiind absolvite de impunerea În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
este Încă mai pronunțată ca În cazul contractului neoclasic, iar riscul de scădere inacceptabilă a performanței este menținut constant prin mecanismele interne de exercitare a controlului. Aceste eforturi de a menține sensul cooperării reduc Însă stimulentele pentru performanță caracteristice pieței concurențiale. II Alternativele de guvernare a organizării economice se diferențiază În funcție de cadrele legale și sociale În care se realizează tranzacțiile, iar eficiența lor relativă, consideră Williamson, depinde de atributele tranzacțiilor (situația de dependență ce favorizează oportunismul În cazul perturbărilor neanticipate), dar
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
anumit tip de comportament al organizațiilor ce ia În calcul impactele sociale mai generale. Teza este formulată În contextul estompării granițelor sectoriale Între public, privat și nonprofit (voluntar). Pe de o parte sectorul public se distinge prin modele comportamentale antreprenoriale, concurențiale, aidoma afacerilor, pe de altă parte sectorul privat pentru profit asumă responsabilități sociale, etice și filantropice. Profitul nu mai reprezintă singurul indicator al performanței, intervenind și alte criterii ce evaluează calitatea, dezvoltarea durabilă, protecția mediului sau cea socială. În acest
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
fel interesele sunt definite și clasificate social ca legitime sau nelegitime, adecvate sau neadecvate logicii instituționale În cadrul căreia se manifestă. Interesul economic și dorința de câștig din orice relație socială pe piață este considerată adecvată Într-o logică a pieței concurențiale, dar nu și În cazul relațiilor familiale. Mecanismele de conformare sunt constituite de Înțelegerea comună a situațiilor care reclamă o modalitate socială, de la sine Înțeleasă, de a acționa. Instituțiile se referă atât la legitimitatea scopurilor, cât și, date fiind acestea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
obiective; În plus, rețeaua nu este În mod necesar eficientă, ea putând avea, așa cum am arătat, consecințe negative asupra adaptabilității organizațiilor. Rețeaua este echivalentă cu o structură interorganizațională de roluri ce se permanentizează și astfel devine stabilă; prin opoziție, piața concurențială clasică presupune o structură care se ipostaziază la un anumit moment, dar care devine evanescentă pentru a permite actorilor să se regrupeze În funcție de interesul economic În fiecare tranzacție discretă. 4. Rețele sociale și capital social Termenul de capital social este
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
dar și cu reconsiderarea rolului acțiunii În cadrul teoriilor instituționaliste. Ele sunt structuri de interacțiuni emergente, ordonate social și cultural și se constituie În modele teoretice cu grad mai mare de izomorfism față de patternurilor reale de cooperare Între actori decât piața concurențială sau integrarea ierarhică, fiindcă explică deopotrivă structurile intra și interorganizaționale de producere a cooperării social-economice. În plus, câmpurile transcend clivajul public - privat, deoarece organizațiile comerciale private funcționează În baza instituirilor și autorizărilor publice. În microcercetarea Întreprinsă, câmpul este acela al
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
vieții private este mai degrabă o formă de rea-credință decât o abordare romantic-eticistă în privința femeilor 45. Ea se înscrie în vasta categorie a teoriilor vulnerabilității și protecției: vulnerabile fiind, femeile trebuie protejate de „mizeria vieții publice” și de stresul profesiilor concurențiale, în condițiile în care cea mai mare violență este înregistrată în viața privată, iar lipsa de acces la viața publică face imposibil ca problemele tale să apară ca probleme politice (de exemplu, femeile casnice, spre deosebire de șomeri, nu sunt subiecți politici
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Drepturile persoanei sunt universale: nu contează nici o altă caracteristică în afara faptului de a fi om (sexul, rasa, etnia, orientarea sexuală, starea materială, comunitatea, cultura ș.a.). Mecanismele economice capabile să asigure exercitarea libertăților și drepturilor personale sunt cele specifice pieței libere, concurențiale. Competiția liberă este sursa bunăstării personale și sociale. Între sfera publicăxe "„sferapublică" și cea privată trebuie menținută o distincție fermă, asfel încât statulxe "„stat" să nu intervină direct asupra celei de-a doua decât în sensul asigurării libertății de acțiune
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
mai degrabă așezate sub o vastă și diversă panoplie socialistă și social-democrată. Ele apără interesele acelui electorat care vrea să conserve câte ceva din trăsăturile unei lumi familiare, un mod de viață, inclusiv cel specific unei societăți neconcurențiale sau prea puțin concurențiale. Candidații cei mai importanți pentru conservatorism sunt cei din sate, orașe mici, vârstnicii, cei needucați. De obicei, aceste categorii nu empatizează cu un mod de viață diferit și se opun schimbării (Macridis și Hulliung, 1996, p. 79). Colectivismulxe "„colectivism" este
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
aprecierea validității de conținut este un demers preponderent calitativ. 2. Validitatea criterială presupune judecarea validității unui instrument prin raportare la un alt instrument sau alt criteriu ce vizează (măsoară) aceleași caracteristici sau variabile. Validitatea criterială cunoaște două forme principale: Validitatea concurențială, care înseamnă compararea rezultatelor interinstrumente, intermetode sau, mai pe larg spus, comparare intercriterială. Pentru a aprecia însă dacă un instrument (criteriu) este valid sau nu, unul dintre ele trebuie considerat ca fiind standard, obiectiv. Lucru care este destul de riscant. Comparând
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]