1,801 matches
-
exerciții din atârnat; exerciții din sprijin. După modul de execuție: individuale; pe perechi; în grup; pe loc; din deplasare. Exercițiile de dezvoltare fizică generală constituie mijloace eficiente pentru realizarea unei încălziri adecvate a corpului și segmentelor sale, asigurând dezvoltarea capacităților condiționale, coordinative și crearea suportului fizic necesar practicării unor ramuri sportive. (Niculescu G., 2006) Formarea ținutei corecte Prin ținută corectă, înțelegem o poziție cât mai naturală a corpului în mișcările pe care le efectuăm, atât în sala de gimnastică cât și
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
au efecte în dezvoltarea fizică generală a indivizilor, angrenând în activitate un număr mare de grupe musculare și articulații, cu influență pozitivă asupra aparatului circulator și respirator. Pe lângă faptul că, aceste mijloace sunt atractive, ele contribuie și la dezvoltarea capacităților condiționale și coordinative. Săriturile aplicativ utilitare stau la baza celor din conținutul gimnasticii de performanță, dar se deosebesc de acestea prin structură, mod de execuție și scop. Săriturile se împart în două grupe, astfel: - sărituri fără sprijin - libere (sunt incluse toate
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
particularitățile de vârstă și nivelul de pregătire al executanților, iar elementele care-l alcătuiesc trebuie să fie cunoscute, permițând alegerea celui mai potrivit procedeu de rezolvare a sarcinii concrete impusă de parcurs. Parcursurile aplicative au influență directă atât asupra capacităților condiționale (viteză, rezistență, forță) cât și asupra capacităților coordinative (viteza de reacție, ritm, orientare în spațiu, creativitate, coordonare etc). Ele prezintă un interes deosebit de participare conștientă, dezvoltând voința, dârzenia, spiritul de inițiativă și întrecere, încredere în forțele proprii. Scopul parcursurilor aplicative
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
Anglia. Bun pedagog, avea un talent înnăscut al explicațiilor clare, al sistematizării și ordonării logice, al elegantei matematice. Nu renunță niciodată la exigenta. Îl caracterizau ordinea, disciplina, munca asidua, logică, claritatea, sistematizarea, rigurozitatea, punctualitatea și cinstea. Era educat, manierat, discret, condițional, sensibil, sentimental, generos. Cei care l-au cunoscut și apreciat îi păstrează o neștearsa amintire pentru calitățile sale de om, professor și om de știință. Recent, profesorul Dan Papuc îi face un călduros portret în cartea (citată și mai sus
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
concesiv se îmbogățește cu valoarea unui cuantificator universal de liberă alegere (oricare, orice, oricine, oricât, oricum). Clișeul indiferent + relativ are o distribuție similară cu a compuselor pronominale sau adverbiale, însă formula cu relativ tolerează atât modul indicativ, cât și modul condițional, spre deosebire de compusele cu ori-, care preferă condiționalul. Observ cu surprindere si indignare ca se încearcă implicarea mea într-o afacere, indiferent care ar fi aceea ("Adevărul", august 2002). Indiferent ce se întâmplă, întotdeauna se găsește cineva care știa că așa
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
universal de liberă alegere (oricare, orice, oricine, oricât, oricum). Clișeul indiferent + relativ are o distribuție similară cu a compuselor pronominale sau adverbiale, însă formula cu relativ tolerează atât modul indicativ, cât și modul condițional, spre deosebire de compusele cu ori-, care preferă condiționalul. Observ cu surprindere si indignare ca se încearcă implicarea mea într-o afacere, indiferent care ar fi aceea ("Adevărul", august 2002). Indiferent ce se întâmplă, întotdeauna se găsește cineva care știa că așa se va întâmpla (www.forum.top-solutions.ro
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
Dacă În perioada amintită, Întoarcerea la democrație a multor state din centrul și estul Europei a Însemnat un avânt În ceea ce privește convergența, În mod contrar se propagă acum efectele crizei economice. Acest fenomen apare În cazul a ceea ce se numește -convergență condițională, adică economiile pot converge către diferite steady-states (stări de stagnare, echilibru). Acesta este motivul pentru care o seamă de cercetători de vârf induc opinia că -convergența este o formă de explicare mai fidelă a realității deoarece descrie În mod direct
Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
discutat folosind ca instrument de lucru matricea cu ajutorul căreia sortăm și organizăm conexiunile dintre categorii. Ea se numește paradigmă în metoda Grounded Theory, care ne ajută să relaționăm categoriile ca să contextualizăm un fenomen, adică să îl localizăm într-o structură condițională și să identificăm cum sau prin ce mijloace o categorie se manifestă (procesul). Structura condițională arată ce condiții cauzale produce fenomenul (stilul implicării), precizează variabilele contextuale și de intervenție (interpuse sau intermediare) ce influențează acțiunile/interacțiunile (procesul), care produc o
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Ea se numește paradigmă în metoda Grounded Theory, care ne ajută să relaționăm categoriile ca să contextualizăm un fenomen, adică să îl localizăm într-o structură condițională și să identificăm cum sau prin ce mijloace o categorie se manifestă (procesul). Structura condițională arată ce condiții cauzale produce fenomenul (stilul implicării), precizează variabilele contextuale și de intervenție (interpuse sau intermediare) ce influențează acțiunile/interacțiunile (procesul), care produc o serie de efecte (consecințe). Cele spuse sînt concretizate în matricea 3.1. MATRICEA 3.1
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
e ceva ce nu le mai aparține lor, apar idei proprii și poate mai bune decît ale lor. La faza asta ei nu sînt de acord din cauza orgoliului, poate și un instinct de posesiune. Rețeaua semantică 4.4 prezintă structura condițională și procesul ce explică conflictul dintre generații. Interpretarea ei ne spune că "tradiționalul" comportament al părinților reprezintă cauza generatoare a manifestărilor specifice autoritarismului în educația familială. Chiar părinții animați de "idei moderne", în limite mai reduse, întrețin acest conflict. REȚEAUA
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
cu tatăl și cu ceilalți membri ai familiei, necesar pentru depășirea "stereotipului" că mama își asumă responsabilitatea naturală a creșterii și educației copiilor. Consecințe ale stilurilor implicării Paradigma condiții-acțiuni/interacțiuni-consecințe, folosită în analiză, a tratat prioritar primii doi termeni: structura condițională și procesul, iar consecințe au fost doar numite generic. Acum dezvoltăm consecințele stilurilor implicării. MATRICEA 4.4. Efectele implicării părinților în educația adolescenților Consecințe Efecte directe Pozitive Negative Afective Suport emoțional. "Acasă am fost înconjurat totdeauna cu o căldură de
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
activitățile liceului (Rețeaua semantică 4.8), ne oprim asupra promovării intereselor elevilor, care a declanșat dezbateri vii. REȚEAU SEMANTICĂ 4.8. Ce doresc elevii să facă părinții la liceu Eșuarea promovării intereselor elevilor. Paradigma din matricea 4.6 prezintă structura condițională și procesul promovării intereselor elevilor de către părinți care, prin consecințe, arată probabilitatea redusă de a avea succes în punerea ei în practică. Oricum, se produc unele efecte favorabile, în principal remedierea unor situații de moment din liceu și posibilitatea creșterii
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
susținem (în aceeași direcție cu Dragomirescu 2013b, dar în dezacord cu Alboiu, Hill și Sitaridou 2014; Hill și Alboiu 2016) este că inversiunile din româna veche, care s-au păstrat în româna modernă în cazul imperativului (Du-te!), al imprecațiilor condiționale și subjonctivale (Lua-l-ar naiba!; Ducă-se pe pustii!), precum și în câteva alte contexte puternic marcate stilistic (Fi-mi-ar / Fi-ți-ar scârbă / silă) sau intenționat arhaizante (Făcutu-s-a! Cândva am trăit într-o românie democrată!, internet
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
4)) - sunt rare, înregistrate mai ales în traduceri (timpurii) puternic influențate de originalul slavon, pe când structurile care respectă constrângerile sintactice proprii românei sunt înregistrate de-a lungul întregii perioade vechi; encliza pronominală se păstrează la imperativul afirmativ și la inversiunea condițională și în româna modernă. (4) a. cu foc înfierbântatu-m-ai și nu află-să întru mine nedereptate (CM.1567: 238r) b. Nu făgădui-se (CB.1559−60: 197) c. ceia ce nu înșalî-se de mine (CT.1560-1: 21v) (5) deaca
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
soluția centrului complex se lovește de o serie de probleme empirice, sincronice și diacronice. În primul rând, nu este clar cum poate fi analizată inversiunea V-CL / V-CL-AUX, normă gramaticală contemporană a formării imperativului pozitiv, a gerunziului și a imprecațiilor condiționale și subjonctivale; în limba veche, inversiunea este mult mai răspândită (v. §IV.3.2.1): (9) a. Citește-mi scrisoarea! b. citindu-mi scrisoarea c. Găsi-l-ar ăl din baltă! (internet) d. Ducă-se pe pustii! Pentru a putea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
IP] prin convenție). În primul rând, dacă strategia de deplasare a verbului este XP, nu X0, în construcții perifrastice cu ridicare la C, constituentul verbal deplasat va fi verbul lexical, nu auxiliarul, după cum se poate observa și din comportamentul imprecațiilor condiționale (9c). În al doilea rând, după cum va rezulta din analiză, în deplasarea V-la-C, verbul se ridică la proiecția FINP din periferia stângă, situată la dreapta proiecțiilor FOCP și TOPP (proiecții care găzduiesc subiectul preverbal). (11) *Aucopiii înțeles problema? (12) a
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
other material (thus giving the impression of head movement)" (Cinque 2013: 62-63, subl. ns. Alexandru Nicolae). Din punct de vedere empiric, prin raportare la română, observațiile de mai sus se verifică imediat dacă analizăm structurile cu imperativ pozitiv și imprecațiile condiționale din româna contemporană: (17) a. Bate-l pe Ion! b. *Batepe Ion-l! (18) a. Dă-mi banii! b. *Dăbanii-mi! (19) a. Bate-l-ar soarta pe Vasile! b. *Batepe Vasile l-ar soarta! După cum se poate observa din exemplele
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
varietăți caracterizate prin diferențe în nivelul deplasării verbului (deplasare înaltă, la MOOD, în română vs deplasare medie, la T, în italiană) - rezidă în instanțierea diferită a categoriei de mod în aceste două varietăți: dacă analizăm paradigmele de indicativ, subjonctiv și condițional din aceste două varietăți, observăm că în italiană (77a) există paradigme sintetice pentru toate cele trei moduri, iar gradul de sincretism este foarte redus, pe când în română (77b), cu excepția persoanei a III-a singular și plural, subjonctivul este sincretic cu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
două varietăți, observăm că în italiană (77a) există paradigme sintetice pentru toate cele trei moduri, iar gradul de sincretism este foarte redus, pe când în română (77b), cu excepția persoanei a III-a singular și plural, subjonctivul este sincretic cu indicativul, iar condiționalul se realizează analitic. (77) a. Ro. lucra INDICATIV SUBJONCTIV CONDIȚIONAL 1SG (să) lucrez aș lucra 2SG (să) lucrezi ai lucra 3SG lucrează (să) lucreze ar lucra 1PL (să) lucrăm am lucra 2PL (să) lucrați ați lucra 3PL lucrează (să) lucreze
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
pentru toate cele trei moduri, iar gradul de sincretism este foarte redus, pe când în română (77b), cu excepția persoanei a III-a singular și plural, subjonctivul este sincretic cu indicativul, iar condiționalul se realizează analitic. (77) a. Ro. lucra INDICATIV SUBJONCTIV CONDIȚIONAL 1SG (să) lucrez aș lucra 2SG (să) lucrezi ai lucra 3SG lucrează (să) lucreze ar lucra 1PL (să) lucrăm am lucra 2PL (să) lucrați ați lucra 3PL lucrează (să) lucreze ar lucra b. it. lavorare ('lucra') (apud Schifano 2015a) INDICATIV
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
să) lucrez aș lucra 2SG (să) lucrezi ai lucra 3SG lucrează (să) lucreze ar lucra 1PL (să) lucrăm am lucra 2PL (să) lucrați ați lucra 3PL lucrează (să) lucreze ar lucra b. it. lavorare ('lucra') (apud Schifano 2015a) INDICATIV SUBJONCTIV CONDIȚIONAL 1SG lavoro lavori lavorerei 2SG lavori tu lavori lavoreresti 3SG lavora lavori lavorerebbe 1PL lavoriamo lavoreremmo 2PL lavorate lavoriate lavorereste 3PL lavorano lavorino lavorerebbero Cu alte cuvinte cuvinte, spre deosebire de română, în italiană, categoria de mod se instanțiază paradigmatic, ceea ce elimină
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
mod și de timp: (88) a. j'ai mangé (indicativ, perfect compus, 1SG) b. j'avais mangé (indicativ, mai-mult-ca-perfect, 1SG) c. j'aurai mangé (indicativ, viitor anterior, 1SG) d. (que) j'aie mangé (subjonctiv, perfect, 1SG) e. j'aurais mangé (condițional, perfect, 1SG) (franceză) În structurile în care apare auxiliarul avoir, se observă că forma verbului lexical rămâne constantă (mangé), iar auxilarul se schimbă în funcție de mod și de timp. Cu alte cuvinte, inserția auxiliarului valorizează trăsăturile de timp și de mod
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
fapt, distribuția lor este constrânsă de mod și modalitate, nu de timp (sau aspect); astfel, toate auxiliarele românești sunt în mod unic specificate pentru mod și/sau modalitate: - spre deosebire de corespondentul său din franceză (avoir), care apare la indicativ, subjonctiv și condițional, auxiliarul românesc avea apare doar la modul indicativ, modalitatea realis (perfect compus); - auxiliarul de "viitor" (voi, vei etc.) apare doar la modul indicativ, modalitatea irrealis (viitor propriu-zis, viitor anterior); - auxiliarul de "condițional" (aș, ai etc.) apare doar la modul condițional
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
franceză (avoir), care apare la indicativ, subjonctiv și condițional, auxiliarul românesc avea apare doar la modul indicativ, modalitatea realis (perfect compus); - auxiliarul de "viitor" (voi, vei etc.) apare doar la modul indicativ, modalitatea irrealis (viitor propriu-zis, viitor anterior); - auxiliarul de "condițional" (aș, ai etc.) apare doar la modul condițional, modalitatea irrealis (condițional prezent, condițional perfect); - auxiliarul fi marchează nonambiguu modalitatea irrealis, aparând la prezumtiv (prezent și perfect), viitor anterior, condițional perfect, subjonctiv perfect. Este de observat și că, în structura formațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
condițional, auxiliarul românesc avea apare doar la modul indicativ, modalitatea realis (perfect compus); - auxiliarul de "viitor" (voi, vei etc.) apare doar la modul indicativ, modalitatea irrealis (viitor propriu-zis, viitor anterior); - auxiliarul de "condițional" (aș, ai etc.) apare doar la modul condițional, modalitatea irrealis (condițional prezent, condițional perfect); - auxiliarul fi marchează nonambiguu modalitatea irrealis, aparând la prezumtiv (prezent și perfect), viitor anterior, condițional perfect, subjonctiv perfect. Este de observat și că, în structura formațiilor analitice irrealis cu un sigur auxiliar (viitor propriu-zis
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]