20,823 matches
-
art. 1. 804 Ap. C., p. II, t. 7, art. 6. 805 Ap. C., p. III, t. 48, art. 1; t. 49, art. 2. 806 Ibidem, t. 23, art. 1. 807 Ap. C., p. II, t. 6, art. 1 (Despre confederațiile cu Moldova și Țara Românească). 808 Al. Herlea, op. cit., p. 52. 809 Cu excepția celor din anii 1714 și 1733: Ibidem, p. 53. 810 Dipl. Leop. , §10. 811 J. Benkö, op. cit., pp. 2-5. 812 Compilatae Constitutiones, p. V, t. 17-18, în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Sfânt (I: 1997, II: 1998, III: 2001, IV: 2002, Atena) -, precum și peste optzeci de studii și articole, unele dintre acestea scrise în colaborare cu alți specialiști. În anul 1994, activitatea lui Florin Marinescu a fost încununată cu Premiul Comnene al Confederației Internaționale de Heraldică și Genealogie (Luxembourg). Cartea de față are îndeosebi meritul de a face cunoscută cititorilor greci evoluția poporului român de-a lungul istoriei sale nu doar din perspectiva evenimentelor politico-militare, ci și sub aspect cultural, prin ilustrarea unui
Studii istorice by Claudiu Sfirschi-Lăudat () [Corola-journal/Imaginative/8750_a_10075]
-
aplicate de administrațiile naționale. Deci este vorba despre relații juridice orizontale, între popoare din state diferite și nu de relații verticale, între cetățeni și Uniune. În termeni constituționali, această formă singulară de cetățenie duce cu gîndul la o instituție tipică confederațiilor: chiar în ligile grecești, cetățile acordau pe bază de reciprocitate drepturi cetățenilor din cetățile aliate. Este un semn de solidaritate între state și nu de absorbție de către o federație superioară. Acest fenomen de estompare progresivă a frontierelor juridice arată în
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
european are drepturi opozabile Uniunii, dar nu are dreptul de recurs direct în fața Curții de Justiție. Din punct de vedere al organizării juridice, Uniunea respectă în egală măsură principiile federaliste și cele ale suveranității statului. Însă Uniunea nu este nici confederație, nici stat federal, ea este o federație de state. De aici se naște ambivalența cetățeniei europene. Pe de o parte, ea evocă drepturile cetățeanului european în Uniune, în bună logică federală; pe de altă parte, în spiritul cosmopolitismului kantian, ea
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
text clar și stabil, atunci este evident că acțiunea în sine nu mai este contestată ca pînă acum. În zilele noastre sînt rari cei care mai sugerează diluarea Uniunii într-o vastă zonă economică de liber schimb sau într-o confederație fluidă, așa cum declarau fără scrupule anumiți șefi de stat sau de guvern în anii șaizeci. În al doilea rînd, aceste discuții ilustrează nemulțumirea numeroșilor intelectuali și a liderilor politici față de sistemul comunitar construit prin decizii succesive, fără o viziune sau
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
scenariile posibile, pînă cînd nu se va încerca în mod real o astfel de experiență. TERTIUM NON DATUR ? DEPĂȘIREA DIHOTOMIEI FEDERALISM-CONFEDERALISM O certitudine exită cel puțin. Constituționalizarea Uniunii este dinainte sortită eșecului dacă este limitată la alternativele clasice: federație sau confederație. Numeroase analize au reamintit permanent această afirmație: Uniunea nu aparține nici uneia din aceste două categorii. Printr-o interpretare juridică se poate demonstra că Uniunea se apropie de o confederație: ea are la bază un tratat internațional și nu o constituție
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
dinainte sortită eșecului dacă este limitată la alternativele clasice: federație sau confederație. Numeroase analize au reamintit permanent această afirmație: Uniunea nu aparține nici uneia din aceste două categorii. Printr-o interpretare juridică se poate demonstra că Uniunea se apropie de o confederație: ea are la bază un tratat internațional și nu o constituție, iar acesta este revizuit numai prin unanimitatea statelor membre. În plus, votul în unanimitate este folosit și în alte domenii decît cele constituționale. Competențele la nivel comunitar sînt, în
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
Uniunea cu o federație. Însă aceste aspecte, cum ar fi întîietatea dreptului comunitar asupra dreptului național sau efectul direct al anumitor dispoziții, nu sînt cu nimic tipice federalismului, din moment ce se regăsesc și în alte acte internaționale 41. Numai că nici o confederație în istorie nu a reunit în același timp toate aceste elemente: un drept cu efect direct și superior dreptului național, un Parlament și o Curte comune, o Comisie dotată cu monopolul inițiativei, folosirea frecventă a votului prin majoritate calificată... Deci
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
toate aceste elemente: un drept cu efect direct și superior dreptului național, un Parlament și o Curte comune, o Comisie dotată cu monopolul inițiativei, folosirea frecventă a votului prin majoritate calificată... Deci, de iure, Uniunea este mai mult decît o confederație, fără a fi însă o federație. De facto, ea inițiază politici a căror substanță nu este comparabilă cu nici o organizație internațională și nici cu statele federale 42. În fața unei astfel de construcții se observă fără echivoc că dihotomia canonică este
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
să fi atins gradul de integrare al Uniunii, nu pot fi definite prin prisma modelelor clasice, federație-confederație44. Dacă "noul multilateralism", caracterizat prin dialogul între regiunile lumii organizate, s-ar impune, el ar face necesară inventarea unui concept terț, plasat între confederație și stat federal. Doctrina franceză a pornit pe această cale de acum aproape zece ani. Inspirîndu-se din teoria juridică germană de la începutul secolului, Olivier Beaud sugerează definirea Uniunii Europene ca fiind o "federație de state"45. Ulterior, formula a fost
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
comune și acceptarea unui drept comun, fără a renunța la propria suveranitate. Este așadar o încercare de a face imaginabilă o realitate care există deja, aceea a Europei. Federația de state se situează la jumătatea drumului între statul federal și confederație, în acel spațiu considerat gol timp de secole. În acest cadru, statele formează mai mult decît o confederație din moment ce își exercită suveranitatea în comun în nume-roase domenii. La aceasta se adaugă și alte elemente: statele decid uneori prin votul cu
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
face imaginabilă o realitate care există deja, aceea a Europei. Federația de state se situează la jumătatea drumului între statul federal și confederație, în acel spațiu considerat gol timp de secole. În acest cadru, statele formează mai mult decît o confederație din moment ce își exercită suveranitatea în comun în nume-roase domenii. La aceasta se adaugă și alte elemente: statele decid uneori prin votul cu majoritate, acceptă participarea la luarea deciziilor a unor instituții și organe care nu sînt emanația lor directă, recunosc
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
perfect de dezvoltare, care reunește "toate persoanele" înrădăcinate în originile lor familiale, locale, confesionale sau profesionale. Conform acestei versiuni utopice care a fost evocată, dar niciodată teoretizată cu adevărat de Mounier, Rougemont, Marc etc. Europa nu ar fi decît o confederație de federații liber constituite. Este vorba, mai precis, de o formă contemporană de organizație anarhistă sau medievală în care conceptul însuși de suveranitate și-ar pierde sensul. Însă, discreditată într-un fel de atitudinea ambivalentă față de fascism a promotorilor săi
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
ateliere care funcționează cu succes în România, dar cu un spirit de metodă "sinarhică", "pentru a nu spune comunistă". Bachelin furnizează două exemple prestigioase pentru Arta aplicată, primul este fabrica regală de porțelan din Copenhaga, fabrica fiind un fel de confederație reunind specialiști impecabili și unde un vas este opera unei singure mâini, a unui singur vis, toate obiectele provin din aceeași gândire, ceea ce istoricul numește "triumful egotismului organizat". Toate produsele au trăsături comune, aceeași școală, ascultă de tradiția unei case
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
național. Cele ce urmează în continuare sunt însemnările lui Petru Bighiu (președintele TP) din raportul de activitate întocmit pentru perioada 1 25 mai, 1946. Acesta își începe „confesiunile” scrise astfel: „...în luna aceasta am avut legături permanente numai cu C.G.M. (Confederația Generală a Muncii, o uniune de sindicate n.n.), Armata și Tineretul Plugăresc. Întrucât U.T.S.-ul (Uniunea Tineretului Socialist, n.n.) nu este organizat încă nu am avut nici o acțiune împreună”. La timpul potrivit vom demonstra, tot pe baza documentelor arhivistice
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
tineretului din B.P.D., în care au intrat următoarele organizațiuni de tineret: T.P. (tineretul progresist controlat de mahării din UTC, n.n.), U.T.S. (uniunea tineretului socialist, n.n.), T.F.P. (tineretul „frontului plugarilor”, n.n.), T.N.L. (tineretul național liberal-Tătărescu, n.n.), T.C.G.M. (tineretul sindicalist afiliat Confederației Generale a Muncii, n.n.), T.N.P. (tineretul național popular, n.n.) și T.N.Ț. (tineretul național țărănesc-Anton Alexandrescu, n.n.)”. Iată că cea mai arzătoare dorință a comuniștilor fusese înfăptuită, chiar dacă nu era decât în stare embrionară: adunarea întregului tineret sub steagul partidului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
o echipă care merge din atelier în atelier (subl.ns.) și prin fabrici, luând cunoștință de problemele ce frământă pe ucenici căutând în același timp să rezolve aceste probleme. Această echipă este sub directa supraveghere a responsabilului organizatoric, lucrând împreună cu Confederația Generală a Muncii”. În „raportul” din care am citat, nu se suflă un cuvânt despre „problemele ce frământă ucenicii” și nici despre „rezolvarea problemelor”. Care va fi fost cauza? Nu cumva oamenii preferau să muncească pentru un ban decât să
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
deșănțata lor propagandă. Iată ce se mai scria în raportul de activitate: „...pentru aceasta sa pornit o campanie de lămurire a acestor tineri de către instructorii noștri dela T.F.P. cât și de organizația noastră (tineretul progresist, n.n.) și T.C.G.M. (tineretul afiliat Confederației Generale a Muncii, n.n.). Comunele unde acești tineri sunt organizați puternic, vorbind de cei din tabăra reacțiunii, (subl.ns.), nu se pot preciza fiindcă în mai toate comunele se găsesc astfel de nucleuri („reacționare”, n.n. și subl.ns.): BUHĂEȘTI, DELENI
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
iarmaroace, întruniri hală etc. (...) Echipele de șablonaj ale tineretului au lucrat în fiecare noapte (subl.ns.) împreună cu echipele de șablonaj ale B.P.D., șablonând semnul <<soarele>> în locurile vizibile ale orașului totodată ștergând semnele opoziției (subl.ns.)”. Ce „surprize” aveau pregătite „confederații” în ziua alegerilor, vom vedea în continuare, tot din documentul auto-demascator întocmit cu scrupulozitate de tov. secretar general al FNTDR - organizația Vaslui: „...pentru ziua de 19 noiembrie s’au editat un număr de 2.400 lozinci și 3.000 fluturași
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
munca de lămurire”. Iată ce mai scria: „...pentru aceasta s’a pornit o muncă de lămurire a acestor tineri de către instructorii noștri (de la, compl.ns.) T.F.P. (tineretul frontului plugarilor, n.n.), de organizația noastră (tineretul progresist, n.n.) și de Tineretul C.G.M. (confederația generală a muncii, n.n.)”. g. „Întărirea și lărgirea...” „...organizației proprii a T.P. (tineretul progresist, n.n.)”, reprezintă a doua secțiune a „raportului” lui Bălteanu ceea ce înseamnă că prea puțin îi păsa acestui individ de mămăliga de zi cu zi a oamenilor
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
București adresa nr.18 în care se arătau următoarele: „...în urma neregulilor de la Căminul de Ucenici din localitate, săvârșite de directorul Știrbu Nicolae, nereguli pe care și dvs. în parte le cunoașteți, vă rugăm să interveniți locului în drept (Ministerul Muncii și Confederația Generală a Muncii) pentru ca în locul acestuia să fie numit tov. Popa Gheorghe, directorul școlii de ucenici din Vaslui (membru P.S.D.), persoană cinstită și muncitoare, care promite mai mult decât așteptările noastre”. Așa cum bănuiam încă de la începutul acestui document, tov. Popa
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
primit de la „centru” dar bănuim că a fost unul favorabil tov-ului Popa, spre liniștea tovului Iacob. Înainte de a transmite Bucureștiului fierbințile sale „salutări tovărășești”, Iacob îi indemna pe mahării de acolo să mai consulte o dată dosarul lui Știrbu aflat la Confederația Generală a Muncii, pentru o supremă convingere. Cam în acest fel erau distruși profesional unii oameni cu coloană vertebrală verticală ce avuseseră curajul nebun de a și exprima opiniile vizavi de viitorul partid-stat. c. Activiști comuniști vasluieni trimiși în deplasare
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
a adus cu sine certitudinea că sistemul totalitar instituit de Stalin este de acum mort din punct de vedere genetic și că Imperiul care avea acest sistem drept armătură nu are altă posibilitate decît să se reconvertească în federație sau confederație și/sau să-și părăsească numeroasele republici în voia forțelor centrifuge. * Aceste evenimente nu schimbă cu nimic definirea istorică și culturală a Europei pe care am făcut-o în primele două părți ale cărții; mai mult decît atît, ele întăresc
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și oarbe, dictaturi militare, războaie locale, poate chiar cu riscul transformării unui război precum cel dintre Armenia și Azerbaidjan, de pildă, în război generalizat, alimentat de ambele părți de puterile creștine și musulmane. Pașii către viitor înseamnă dezvoltarea și multiplicarea confederațiilor și federațiilor în care imperativul respectării națiunilor se împletește cu imperativul depășirii statului-națiune. Așa cum s-a spus în această carte, epoca de fertilitate a statului-națiune, pe care Europa l-a creat la bine și la rău, este de-acum apusă
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
care urmează să o străjuiască la Est și la Vest. Problemele insolubile ale minorităților din cadrele naționale și imperiale reclamă o Europă confederată. Firește, cimentul asociativ va fi democrația și drepturile cetățeanului... Noua Europă poate foarte bine să devină o confederație de confederații (înainte de a deveni o federație de federații) care să respecte și să exprime natura policentrică a Europei din trecut. Confederației embrionare din vest și din sud i s-ar alătura o confederație baltică, o confederație mitteleuropeană (Austria, Ungaria
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]