6,847 matches
-
structurilor acestor instituții de învățământ, determinate de confesiunea localnicilor susținători. În Banatul antebelic au funcționat permanent, până la sfârșitul primei conflagrații mondiale, șase categorii de școli confesionale: romano-catolice, greco-catolice, ortodoxe, evanghelice, reformate și israelite. Acestea defineau de altfel și principalele structuri confesionale ale populației bănățene. La nivelul anului 1918, școlile confesionale ortodoxe române și sârbe reprezentau 70,5% din totalul școlilor confesionale existente în acel an. Din cele 62 de școli confesionale, 56% revenea școlilor ortodoxe române și 14% celor sârbe. Important
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
susținători. În Banatul antebelic au funcționat permanent, până la sfârșitul primei conflagrații mondiale, șase categorii de școli confesionale: romano-catolice, greco-catolice, ortodoxe, evanghelice, reformate și israelite. Acestea defineau de altfel și principalele structuri confesionale ale populației bănățene. La nivelul anului 1918, școlile confesionale ortodoxe române și sârbe reprezentau 70,5% din totalul școlilor confesionale existente în acel an. Din cele 62 de școli confesionale, 56% revenea școlilor ortodoxe române și 14% celor sârbe. Important rămâne faptul că în rețeaua școlară confesională ortodoxă, instituția
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
mondiale, șase categorii de școli confesionale: romano-catolice, greco-catolice, ortodoxe, evanghelice, reformate și israelite. Acestea defineau de altfel și principalele structuri confesionale ale populației bănățene. La nivelul anului 1918, școlile confesionale ortodoxe române și sârbe reprezentau 70,5% din totalul școlilor confesionale existente în acel an. Din cele 62 de școli confesionale, 56% revenea școlilor ortodoxe române și 14% celor sârbe. Important rămâne faptul că în rețeaua școlară confesională ortodoxă, instituția de învățământ cu limba de predare română deținea 88,1% la
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
reformate și israelite. Acestea defineau de altfel și principalele structuri confesionale ale populației bănățene. La nivelul anului 1918, școlile confesionale ortodoxe române și sârbe reprezentau 70,5% din totalul școlilor confesionale existente în acel an. Din cele 62 de școli confesionale, 56% revenea școlilor ortodoxe române și 14% celor sârbe. Important rămâne faptul că în rețeaua școlară confesională ortodoxă, instituția de învățământ cu limba de predare română deținea 88,1% la nivelul anului 1918, atestând interesul sporit al românilor pentru însușirea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
1918, școlile confesionale ortodoxe române și sârbe reprezentau 70,5% din totalul școlilor confesionale existente în acel an. Din cele 62 de școli confesionale, 56% revenea școlilor ortodoxe române și 14% celor sârbe. Important rămâne faptul că în rețeaua școlară confesională ortodoxă, instituția de învățământ cu limba de predare română deținea 88,1% la nivelul anului 1918, atestând interesul sporit al românilor pentru însușirea științei de carte în limba maternă. Desfășurarea procesului de unificare politică de la 1918 n-a însemnat și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
centrele urbane bănățene încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, dar numărul lor era restrâns. Astfel, în localitatea Deta, Corporațiunea industrială locală deschidea o școală de ucenici industriali la 15 septembrie 1853. Lecțiile erau predate de învățătorii de la școala primară confesională. În primii ani ai secolului XX se accelera ritmul deschiderii de noi școli de ucenici industriali. Ca urmare, în doar 15 ani (1900-1914) s-au deschis 26 instituții noi, în special în comitatul Torontal și municipiul Timișoara. În domeniul comerțului
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ani, iar materiile predate erau de cultură generală, dar erau incluse și discipline de specialitate prin care se pregătea deontologia profesională a funcționarului de stat din administrația comitatelor, orașelor, plășilor și comunelor. Au funcționat în comunele bocșene, până la 1918, școli confesionale și elementare pentru etnia germană și maghiară. Lângă casa parohială și Biserica romano-catolică din Bocșa Germană a funcționat, până la 1910, o școală elementară germană, care își organiza activitatea doar în două săli de clasă. Învățătorii încadrați în această instituție școlară
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
au fost: Johann Liebich, Joseph Gaál, N. Müller (acesta a fost alternativ învățător și la Neuwerk), Georg Ondra (care a funcționat și la Neuwerk), Josef Franz, Johann Bösz, Ludwig Gasparics. La Neuwerk a existat în mai multe rânduri o școală confesională catolică, ultima funcționând în clădirea Casei Pădurarului, în apropierea Bisericii Catolice. Aici, între 1856-1902 și-au derulat activitatea instructiv-educativă următorii dascăli: Karl Funke, N. Müller, Georg Speichert, Ludwig Gasparics, Georg Ondra și Andreas Krolky. În localitățile bocșene, chiar și după
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Gasparics, Georg Ondra și Andreas Krolky. În localitățile bocșene, chiar și după Legea Apponyi, cu toate restricțiile impuse în legătură cu creșterea numărului de ore cu predare în limba maghiară, cu salarizarea personalului didactic etc., au continuat să funcționeze câte o școală confesională poporală cu sprijinul Bisericii Ortodoxe și al părinților elevilor. Aceasta o dovedește continuarea instrucției în limba română chiar și în perioada primului război mondial, când protopopiatul din Bocșa Montană se ocupa nemijlocit cu organizarea procesului instructiv-educativ din conscripția sa. Astfel
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
mai clar față de legea Apponyi, respectiv tendința de ducere la îndeplinire, pe cât era posibil, a prevederilor legii, fără a renunța în totalitate la prerogativele autonomiei. În esență, din conținutul documentului reiese scopul vădit de a evita măsuri represive asupra școlii confesionale și de a îndeplini pe cât posibil prevederile legale. Noul episcop instalat la Caransebeș, Miron Cristea, printr-o circulară din 16 iunie 1910 remarca insuficienta cunoaștere a prevederilor regulamentului și îndemna autoritățile școlare de la toate nivelurile să studieze și să aplice
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
16 iunie 1910 remarca insuficienta cunoaștere a prevederilor regulamentului și îndemna autoritățile școlare de la toate nivelurile să studieze și să aplice fără întârziere acest document. El observase că organele parohiale nu acordau suficientă atenție problemelor care priveau ,,ridicarea școalei noastre confesionale ortodoxe române la înălțimea cerută de cerințele moderne ale educațiunii, de legile bisericești și ale țării.” În continuarea acestei circulare, episcopul reitera atribuțiile preotului și ale învățătorului în cadrul școlilor confesionale. O altă observație a episcopului Miron Cristea se referea la
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
nu acordau suficientă atenție problemelor care priveau ,,ridicarea școalei noastre confesionale ortodoxe române la înălțimea cerută de cerințele moderne ale educațiunii, de legile bisericești și ale țării.” În continuarea acestei circulare, episcopul reitera atribuțiile preotului și ale învățătorului în cadrul școlilor confesionale. O altă observație a episcopului Miron Cristea se referea la catehizare. Astfel, printr-o nouă circulară din 12 iulie 1910, episcopul semnala că preoții nu și-au îndeplinit conștiincios datoria și importanta lor misiune de ,,propunători ai adevărurilor credinței noastre
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și învățătorul trebuiau să fie instrumentele furnizoare de ,,lumină” la sate, rolul acestora fiind ,,să răspândească în toate privințele lumină în sânul poporului ce-l păstoresc și-l conduc.” Miron Cristea era convins, ca și înaintașii săi, de rolul școlii confesionale la nivelul comunității, ea fiind un adevărat focar de cultură, de educație și luminare a oamenilor. Cel mai de preț sprijin al preoților și învățătorilor în opera de culturalizare era Asociațiunea pentru literatura română și cultura poporului român, despre meritele
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
devreme pierdută în zadar”, să asigure un caracter practic-aplicativ cunoștințelor predate, deoarece din predare ,,trebuie trase cuvenitele concluziuni și învățăminte pentru viață, după principiul non scholae sed vitae discimus”. Odată cu declanșarea primului război mondial au fost afectate implicit și școlile confesionale din Banat. Episcopia Caransebeșului a întreprins o serie de măsuri pentru funcționarea în continuare a școlilor afectate de război în urma mobilizării învățătorilor pe front, prin transformarea localurilor de școală în spitale sau alte destinații necesare armatei. Prin circularele din anii
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
școlare pentru anii 1914/1915 și 1915/1916, cerând să fie completat în trei exemplare, până la 1 iunie 1917. Începând cu anul 1917 sistemul școlilor elementare din Banat a traversat o serie de modificări majore. S-a diminuat ponderea școlilor confesionale, dar a crescut ponderea celor comunale, la nivelul întregii provincii mitropolitane închizându-se 300 de școli confesionale. Cu toată legislația potrivnică, Congresul Național Bisericesc din 1919 a decis ,,susținerea școlilor confesionale pe întreg teritoriul mitropoliei și invită consistoriile eparhiale a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
iunie 1917. Începând cu anul 1917 sistemul școlilor elementare din Banat a traversat o serie de modificări majore. S-a diminuat ponderea școlilor confesionale, dar a crescut ponderea celor comunale, la nivelul întregii provincii mitropolitane închizându-se 300 de școli confesionale. Cu toată legislația potrivnică, Congresul Național Bisericesc din 1919 a decis ,,susținerea școlilor confesionale pe întreg teritoriul mitropoliei și invită consistoriile eparhiale a căuta căile și mijloacele necesare pentru asigurarea și salvarea școlilor noastre confesionale române.” Dieceza de Caransebeș s-
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
serie de modificări majore. S-a diminuat ponderea școlilor confesionale, dar a crescut ponderea celor comunale, la nivelul întregii provincii mitropolitane închizându-se 300 de școli confesionale. Cu toată legislația potrivnică, Congresul Național Bisericesc din 1919 a decis ,,susținerea școlilor confesionale pe întreg teritoriul mitropoliei și invită consistoriile eparhiale a căuta căile și mijloacele necesare pentru asigurarea și salvarea școlilor noastre confesionale române.” Dieceza de Caransebeș s-a străduit și a și reușit să mențină în stare de funcționare sistemul școlilor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
închizându-se 300 de școli confesionale. Cu toată legislația potrivnică, Congresul Național Bisericesc din 1919 a decis ,,susținerea școlilor confesionale pe întreg teritoriul mitropoliei și invită consistoriile eparhiale a căuta căile și mijloacele necesare pentru asigurarea și salvarea școlilor noastre confesionale române.” Dieceza de Caransebeș s-a străduit și a și reușit să mențină în stare de funcționare sistemul școlilor confesionale aproape neschimbat. Astfel, în cadrul Episcopiei Caransebeșului, la nivelul anului 1910 existau 233 școli confesionale, 188 școli comunale, 71 școli de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pe întreg teritoriul mitropoliei și invită consistoriile eparhiale a căuta căile și mijloacele necesare pentru asigurarea și salvarea școlilor noastre confesionale române.” Dieceza de Caransebeș s-a străduit și a și reușit să mențină în stare de funcționare sistemul școlilor confesionale aproape neschimbat. Astfel, în cadrul Episcopiei Caransebeșului, la nivelul anului 1910 existau 233 școli confesionale, 188 școli comunale, 71 școli de stat și nicio școală particulară. În anul 1916, numărul acestora se păstrează la un nivel apropiat anului 1910, după cum urmează
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pentru asigurarea și salvarea școlilor noastre confesionale române.” Dieceza de Caransebeș s-a străduit și a și reușit să mențină în stare de funcționare sistemul școlilor confesionale aproape neschimbat. Astfel, în cadrul Episcopiei Caransebeșului, la nivelul anului 1910 existau 233 școli confesionale, 188 școli comunale, 71 școli de stat și nicio școală particulară. În anul 1916, numărul acestora se păstrează la un nivel apropiat anului 1910, după cum urmează: 248 școli confesionale, 128 școli comunale și 76 școli de stat. În anul școlar
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Astfel, în cadrul Episcopiei Caransebeșului, la nivelul anului 1910 existau 233 școli confesionale, 188 școli comunale, 71 școli de stat și nicio școală particulară. În anul 1916, numărul acestora se păstrează la un nivel apropiat anului 1910, după cum urmează: 248 școli confesionale, 128 școli comunale și 76 școli de stat. În anul școlar 1911/1912, în Episcopia Caransebeșului 174 de școli se întrețineau din mijloace proprii, 7 din fonduri episcopale și 44 din ajutor de stat, dar în anul școlar 1913/1914
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
cuprins în mică parte lumea romanică occidentală, îndeosebi pe francezi, dar a avut o extindere apreciabilă în cazul lumii germanice și a antrenat și popoare de alte origini (pe fino-ugrici, pe unii dintre slavii catolici etc.), producînd o nouă sciziune confesională, după Marea Schismă, și noi convulsii pe motive religioase, însă, sub aspect cultural, matricea dată de secolele anterioare de dominație catolică și dispersia în mai multe variante a mișcării nu au permis crearea unor puternice centre reformate unificatoare, care să
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
clarificare a misiunii unei constituții. În plus, se poate aprecia, pornind de la experiența evocată anterior, aceea a Germaniei, că o asemenea abordare are darul de a încuraja nașterea unui "patriotism constituțional", a unui atașament care trece dincolo de granițele etnice sau confesionale, spre a îmbrățișa întreaga națiune 1. În cazul României, cu excepția Constituției comuniste de la 1952, legile fundamentale nu au cuprins un preambul. Din acest punct de vedere, o nouă formă a Constituției României se poate distinge prin inovația tehnică și simbolică
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
100 (reprezentând aproximativ 0,2% din totalul populației)5. Or, dată fiind prezența acestor categorii de cetățeni pe teritoriul României, nu este deloc "în regulă" ca numele lui Dumnezeu să fie invocat în Constituție (fie și într-un sens neutru confesional). Aceasta pentru că invocarea numelui lui Dumnezeu ar încălca principiul potrivit căruia, pentru a fi legitimă și îndreptățită la respect din partea tuturor celor cărora le pretinde respectul, constituția unui stat trebuie să fie neutră față de toate concepțiile sau atitudinile "rezonabile" în ceea ce privește
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
și prezența cetățenilor atei sau fără religie pe teritoriul său obligă statul român să nu satisfacă solicitarea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei de a introduce numele lui Dumnezeu în Constituția României (fie și numai într-un sens neutru confesional). Existența cetățenilor români atei, fără religie sau de alte religii decât cele creștine arată, de asemenea, că și ideea potrivit căreia creștinismul reprezintă un "fundament al identității noastre colective" este una (cel puțin) chestionabilă. Poporul român este, de fapt, unul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]