1,709 matches
-
Sud-Vest]] se întâlnește frecvent arganierul ("Argania sideroxylon"), specia tropicală, reprezentând un relict al florei răspândite aici în Terțiar Înălțimea munților determina o etajare a vegetației. Aici, în urma creșterii umidității, apar păduri cu specii de copaci mediteraneeni, mai ales quercinee și conifere: stejarul de pluta ("Quercus suber") până la 1300 m altitudine și stejarul de stâncă ("Quercus ilex") între 1000 și 1600 m, în amestec cu Pinul de Alep ("Pinus pinaster") și stejarul de cârmâz ("Quercus coccifera"). În această zonă mijlocie a munților
Vegetație mediteraneană () [Corola-website/Science/312406_a_313735]
-
vase fiind confecționate din acestă piatră. Continuând politica faraonilor dinastiilor a V-a și a VI-a, Pepi al II-lea a acordat o mare însemnătate relațiilor comerciale cu zona Libanului, de unde au fost aduse în special diferite specii de conifere pentru a confecționa nave, a le utiliza în construcții civile și religioase sau pentru sarcofage. Turcoaza și cuprul au fost aduse de la Wadi Maghara din Sinai, în timp ce alevritul de la Wadi Hammamat. Din timpul domniei lui Pepi al II-lea datează
Pepi al II-lea Neferkare () [Corola-website/Science/312423_a_313752]
-
Amanita muscăria", altele comestibile și gustoase, ca de exemplu "Amanita crocea", "Amanita rubescens", "Amanita vaginata" precum faimoasa "Amanita caesarea" (burete domnesc). Ciupercile cresc în România, Basarabia și Bucovina de Nord din (mai) iunie până în octombrie în păduri foioase și de conifere, preferat pe soluri calcaroase, unele și pe teren nisipos, prin pășuni, tufișuri, livezi precum în parcuri. Ordinul "Agaricales" este de diversificare foarte veche (între 178 și 139 milioane de ani), începând din timpul perioadei geologice în Jurasic în diferența de
Amanita () [Corola-website/Science/310880_a_312209]
-
Rio Grande del Norte, Savannah, Potomac, Delaware, Hudson, Connecticut, Colorado, Sacramento și Columbia. În nord-est, la granița cu Canada, se află Marile Lacuri, cel mai mare sistem lacustru de pe glob. Vegetația este reprezentată în est îndeosebi prin păduri amestecate de conifere și de foioase, păduri de pin, iar în zona centrală prin prerii cu ierburi înalte în câmpiile centrale și cu ierburi scunde în Marile Prerii. În California este caracteristic arborele Mamut ("Sequoia gigantea").
Geografia Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/310007_a_311336]
-
în 1885, în Stâncoșii Canadieni. Parcul, localizat la 120 km (80 mile) vest de Calgary în provincia Alberta, cuprinde 6,641 kilometrii pătrați (2,564 mile pătrate) de teren montan, cu numeroși ghețari și platouri de ghiață, păduri dese de conifere și zone alpine. Icefields Parkway se extinde de la Lake Louise, făcând legătură cu Parcul National Jasper în partea de nord. Pădurile Provinciale și Parcul National Yoho sunt vecinii la vest, în timp ce Parcul National Kootenay este localizat către sud și Kananaskis
Parcul Național Banff () [Corola-website/Science/310334_a_311663]
-
precipitații cuprinse intre 500-700 mm/an (mai mari în zonele înalte). În comună, flora este constituită în general din păduri de foioase, specia dominantă fiind fagul. Alte specii întâlnite sunt: stejarul, gorunul, frasinul, teiul, arțarul, carpenul și castanul iar dintre conifere: bradul, molidul și pinul. Influențele submediteraneene au dus la dezvoltarea unor specii endemice, precum: liliacul sălbatic, mojdrenul, scumpia, alunul turcesc. O bogăție verde a zonei este dată de numeroasele plante medicinale ce pot fi culese din zonă: tei, sunătoare, mușetel
Comuna Padeș, Gorj () [Corola-website/Science/310501_a_311830]
-
avut loc în perimetrul Muncelul Mic și Muncelul Mare. Dezvoltarea comunei Vețel a fost bazata pe minerit până în perioada 1997-1998, când minele au fost închise pe baza că nu mai erau profitabile. Flora este constituită din păduri de foioase și conifere, ce predomină pe întreg culoarul, asttfel: Fauna - specifică teritoriului comunei Vețel și este reprezentată de specii importante care sunt existente pe teritoriul României. "Zona Pădurenilor" formată din Muncelu Mare, Muncelu Mic, Boia Bârzii și toate satele așezate în zonă deluroasă
Comuna Vețel, Hunedoara () [Corola-website/Science/310563_a_311892]
-
anterior în familiile "Tulostomataceae", "Lepiotaceae" și "Lycoperdaceae". Familia are peste 2.500 de specii descrise, încadrate în mai mult de 100 de genuri. Această familie constă in principal din saprofiți, care pot fi găsiți atât în păduri foioase și de conifere ca și prin pășuni tufișuri, livezi, în parcuri precum pe compost și așchii de lemn. Multe acestor specii trăiesc de obicei în grupuri sau în cercuri mari. Familia "" crește pe toate continentele (în afară de Antarctică) din primăvară până în toamnă. Expresia "Agaricacee
Agaricaceae () [Corola-website/Science/310570_a_311899]
-
Leopold, americanul devenit faimos datorită modului său total diferit de abordare și tratare a problemelor mediului înconjurător. Nu întâmplător, etica de conservare a lui Leopold este azi standardul în domeniu. Aceste "insule" montane acoperite de păduri mixte de foioase și conifere, înconjurate de "mări" de tip deșertic sau semi-deșertic, sunt ecosisteme unice atât datorită mari lor complexități topografice cât și datorită localizării lor unice la punctul de întâlnire a două deșerturi (Sonora și Chihuahua) cu cea a extremității sudice a zonelor
Madrean Sky Islands () [Corola-website/Science/309429_a_310758]
-
sunt ecosisteme unice atât datorită mari lor complexități topografice cât și datorită localizării lor unice la punctul de întâlnire a două deșerturi (Sonora și Chihuahua) cu cea a extremității sudice a zonelor împădurite montane cu specii mixte de foioase și conifere, care sunt de fapt specifice zonei temperate. Mai mult de jumătate din speciile de păsări ale Americii de Nord, peste 3.000 de specii de plante, 29 de specii de lilieci, 104 alte specii de mamifere (printre care se numără și două
Madrean Sky Islands () [Corola-website/Science/309429_a_310758]
-
de mesteacăn (Lirurus tetrix), cocoșul de munte (Tetrao uragallus), ciocănitoarea cu trei degete (Picoides trydactiylus), forfecuța galbenă (Loxia curvirosta), pițigoiul de brădet (Parus ater), pițigoiul de creastă (Parus cristatus), mierla gulerată (Turdus torquatus), etc. sunt specii caracteristice pentru pădurile de conifere. Este deosebit de bogată. Pădurea reprezintă adăpostul preferat al mamiferelor sălbatice de interes cinegetic. Astfel amintim: cerbul carpatin (Cervus Elaphus), vulpea (Vulpes vulpes), jderul de pădure (Mortes mortes), jderul de piatră (Mortes foina), veverița (Scirus vulgaris), hermelina (Mustella ezminea), nevăstuica (Mortella
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
pot găsi excremente pietrificate, acestea fiind numite coprolite. Fosila se mai poate defini și ca un organism sau rest dintr-un organism vegetal sau animal conservat in depozitele sedimentare din trecutul geologic al Pământului. Chihlimbarul e rășina fosilizată a unor conifere de mult dispărute. Majoritatea chihlimbarelor au circa 70 de milioane de ani vechime și au fost la mare căutare în secolul XIX. Câteodată, în rășină erau prinse mici insecte, care s-au păstrat astfel foarte bine. Lemnul negru fosilizat, cunoscut
Fosilă () [Corola-website/Science/305025_a_306354]
-
fost redescoperite în ultimele decenii. Exemple: <br> "Floră": <br> Feriga arborescentă (Cyatheales)<br> Arborele pagodelor (Ginkgo biloba) <br> Coada-calului (Equisetum) <br> Cathaya argyrophylla, o specie de copac veșnic verde, din familia Pinaceae <br> Welwitschia mirabilis <br> Wollemie <br> Metasequoia glyptostroboides, conifer rar din familia Sequoia, cu frunze căzătoare "Faună": <br> Brahiopodele<br> Peștele cu plămâni<br> Tuatara (Sphenodon punctatus) <br> Bichirul ornat (Polypterus ornatipinnis), pește osos primitiv<br> Broasca purpurie (Nasikabatrachus sahyadrensis) <br> Neopilina galatheae, moluscă primitivă<br> Nautilidae Înainte ca
Fosilă () [Corola-website/Science/305025_a_306354]
-
Vladislavski-Pedalko a înființat un parc. Dinspre nord parcul e înconjurat cu un zid de cărămidă. Aici se află așa zisul parc de sus, cu conacul și clădirile adiacente.De ambele părți ale clădirii și în spatele ei cresc numeroase exemplare de conifere și foioase.La dreapta pe o suprafață de 7 hectare, e concentrat sectorul principal al parcului de sus - Parcul de amatori. Aici cresc salcîmi plîngători, arțari în formă de glob, stejari piramidali, arțari cu frunze roșii și arțarii americani, fagul
Țaul, Dondușeni () [Corola-website/Science/305161_a_306490]
-
află o poiană mare înconjurată de copaci și arbuști de specii exotice pentru Moldova.Pe povîrnișurile de la marginea poienei crește un grup de pini de munte. În partea de jos a parcului se evidențiază trei masive și șapte grupuri de conifere, care ocupă o suprafață de 1,5 hectare pe sectoarele mai ridicate, deaceea se văd bine din orce parte.Tot aici putem vedea specii de conifere din pădurile Siberiei, reprezentanți ai florei din Crimeea și Carpați. Aici crește bradul și
Țaul, Dondușeni () [Corola-website/Science/305161_a_306490]
-
În partea de jos a parcului se evidențiază trei masive și șapte grupuri de conifere, care ocupă o suprafață de 1,5 hectare pe sectoarele mai ridicate, deaceea se văd bine din orce parte.Tot aici putem vedea specii de conifere din pădurile Siberiei, reprezentanți ai florei din Crimeea și Carpați. Aici crește bradul și pinul obișnuit, doi arbori de pseudotsugă Douglas - brazi cenușii cu ace argintii,ienuperi de Virginia, brazi de Canada, pinul moale. Printre conifere se privesc foarte frumos
Țaul, Dondușeni () [Corola-website/Science/305161_a_306490]
-
putem vedea specii de conifere din pădurile Siberiei, reprezentanți ai florei din Crimeea și Carpați. Aici crește bradul și pinul obișnuit, doi arbori de pseudotsugă Douglas - brazi cenușii cu ace argintii,ienuperi de Virginia, brazi de Canada, pinul moale. Printre conifere se privesc foarte frumos mestecenii, arțarii, sorbul. În partea de sud-vest a parcului de jos se întinde o pitorească poiană, unde se află specii interesante de plante. La marginea de vest a poienei cresc cîțiva plopi albi, un grup de
Țaul, Dondușeni () [Corola-website/Science/305161_a_306490]
-
l "(Pinus cembra)", este un arbore conifer, specific zonelor montane. Acest arbore poate atinge o înălțime de până la 20-25 m și un diametru de 2 m, înrădăcinare pivotantă cu o bună rezistență la doborâturile de vânt; are coroana în tinerețe îngust-piramidală, apoi largă și rotunjită, adesea neregulată
Zâmbru () [Corola-website/Science/306063_a_307392]
-
Pinul de pădure ("Pinus sylvestris") este unul din cele mai răspândite conifere din Eurasia. Acest arbore poate atinge 25 - 30 m înălțime uneori chiar 40-50 m și un diametru de 1 - 1,4 m; înrădăcinarea este variabilă în funcție de solul pe care vegetează; tulpina mai puțin dreapta decât la celelalte rășinoase, scoarță formează
Pin de pădure () [Corola-website/Science/306076_a_307405]
-
relicve glaciare. Restrângerea lor în jurul izvoarelor reci s-a produs o dată cu evoluția climei și a solului către starea actuală. Fauna Țării Bârsei este asemănătoare celei existente în Europa Centrală. Dintre toate, fauna de mamifere este puternic reprezentată. Prin pădurile de conifere și foioase sălășluiesc animale caracteristice: "ursul brun", "cerbul carpatin", "căpriorul", "lupul", "mistreții", "jderii", "pisicile sălbatice", "râșii", "vulpile", "nevăstuicile" și "dihorii". Dintre rozătoare: "veverițele", "pârșul" (mare, mai rar cel mic), "șoarecii". Zonele joase ale depresiunii sunt populate cu "iepuri". Păsări mai
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
mai vechi parfumuri în Pyrgos, Cipru. Aceste parfumuri au o vechime de aproximativ 4.000 de ani. Parfumurile au fost descoperite într-o parfumerie antică. În epoca veche, oamenii au folosit ierburi și condimente precum migdale, coriandru, mirt, rășina de conifere, bergamot. Un chimist arab, Al-Kindi (Alkindus), a scris, în secolul al nouălea, o carte despre parfumuri, pe care l-a denumit: ""Cartea Chemist a parfumurilor și distilării"". Aceasta conține peste o sută de rețete pentru uleiuri aromate, balsamuri, ape aromatice
Parfum () [Corola-website/Science/304761_a_306090]
-
artist din Orientul grecesc (Asia Mică sau Siria) care și-a pus semnătura plastică pe operele sale. Primul merlon de la Adamclisi reprezintă un captiv legat de un curmal, redat fiind și ciorchinele de curmale; pe Columnă semnătura plastică o constituie coniferele - palmiroide, niciodată tăiate de geniștii armatei romane. Oricine știa să «citească» un monument artistic antic ar fi putut dezlega «enigma» obiectivului arheologic în chestiune, cunoscut de un veac.” [ Nimeni nu-i profet în țara lui - Studia IV, pp. 408-420] „O
Mihai Gramatopol () [Corola-website/Science/304856_a_306185]
-
vânturilor, 40% din acestea sunt venite din vest, aducând precipitații abondente. Nemira este acoperită de păduri dense, întinse pe ambii versanți. Este caracteristică etajarea verticală bine distinctă, respectiv între 600-800 m se așează pădurile de foioase, la 800-1600 m predomină coniferele, iar în zona crestelor peste 1600 m apare vegetația subalpină. În întinsul pădurilor de obișnuite deseori apar petece de tisă, care contituiesc specificul munților Nemira. Fauna este foarte bogată, mamiferele sunt reprezentate de tpate speciile obișnuite din Carpați. În interiorul munților
Munții Nemira () [Corola-website/Science/306307_a_307636]
-
Pădurea de smarald”, face parte din Parcul Natural Vânători Neamț și este așezată între valea pârâului Ozana și cea a pârâului Nemțișor. Arboretul este interesant prin dimensiunile și aspectul exemplarelor de stejar, prin particularitățile subarboretului, bogăția florei ierboase, infiltrațiile de conifere etc. Vârstă acestor arbori variază între 150-200 ani. Codrii de Arama sunt situați în comuna Agapia pe dealul Filioara, fiind alcătuiți în cea mai mare parte din goruni seculari. La poalele dealului se află pârâul Filioara cu pâlcuri de răchitișuri
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
Obiective: Obiective: Obiective: Zona Pângărați și Vaduri-Alexandru cel Bun pentru activități de Hard-Enduro și off-road. Altitudinile sunt modeste, cu crește liniare lipsite de spectaculozități majore și cu relativ puține puncte de belvedere datorate pădurilor masive de foioase în amestec cu conifere ce acoperă majoritatea crestelor. În porțiunea care corespunde ariei din respective din Parcul Natural Vânători-Neamț, marcajele turistice sunt bine întreținute. Sectorul montan propriu zis este lipsit de amenajări pentru cazare, cabane sau popasul turistice. Hanuri sau popasuri turistice există numai
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]