15,099 matches
-
a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 538 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 892 din 30 septembrie 2020, paragraful 19). ... 29. Referitor la critica privind încălcarea principiului egalității în fața legii, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea observă că dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate nu instituie nicio discriminare între destinatarii normei juridice, aplicându-se în mod egal tuturor celor aflați în ipoteza acesteia. Existența unor reglementări diferențiate sub
DECIZIA nr. 415 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264703]
-
și, subsecvent, actele de executare întocmite în cauza dedusă judecății. În urma publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, în baza art. 15 alin. (2) din Constituție și a art. 12alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 (care consacră retroactivitatea legii contravenționale mai favorabile), decizia Curții Constituționale, prin efectele sale, a dus la încetarea de drept a normei juridice sancționatoare. Așadar, ne aflăm în prezența unor efecte asimilate celor produse de o lege contravențională de dezincriminare a faptelor sancționate
DECIZIA nr. 66 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264694]
-
concordanță cu specificul disciplinei și cu particularitățile de vârstă ale elevilor. Bibliografia include o listă de lucrări relevante pentru domeniul de studiu respectiv, care sprijină cadrul didactic în aplicarea programei școlare. În spiritul implicării elevilor în propria învățare, programa școlară consacră un rol special proiectului educațional. Este creat, în acest fel, un cadru educațional care apropie procesul de predare-învățare-evaluare de viața reală, în care proiectul este un instrument de lucru necesar pentru desfășurarea activității în toate domeniile social-economice. Acest cadru educațional
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
desfășurării procedurilor penale. ... 16. De asemenea, Curtea nu poate reține nici încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor. Sub aspectul asigurării egalității în drepturi, Curtea Constituțională a statuat, în jurisprudența sa, că principiul consacrat de prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. El nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În consecință, un tratament diferit
DECIZIA nr. 97 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255918]
-
îndeplinesc atribuții și funcții pentru care sunt necesare studii de specialitate și vechime considerabilă în specialitatea studiilor, fapt discriminatoriu prin raportare la restul personalului salarizat din fonduri publice care se va bucura de creșteri salariale. ... 22. Principiul egalității în drepturi, consacrat în art. 16 din Constituție presupune egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. Acest principiu impune statului asigurarea unui cadru legal menit să permită aplicarea unui tratament egal tuturor persoanelor fizice aflate în
DECIZIA nr. 830 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255891]
-
Guvernului, art. 115 alin. (4) și (6) privind delegarea legislativă, art. 138 alin. (2) privind bugetul public național și în art. 139 alin. (1) privind impozitele, taxele și alte contribuții din Constituție. Se mai invocă și încălcarea dreptului de proprietate consacrat de art. 1 din primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și de art. 17 privind dreptul de proprietate din Declarația Universală a Drepturilor Omului, precum și a art. 12 pct. 1-3 privind dreptul la
DECIZIA nr. 830 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255891]
-
pentru modificarea și completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum și pentru modificarea lit. a) a art. 7 din Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă, sunt contrare principiului legalității consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție. În acest sens, arată că Legea nr. 55/2020 este neconstituțională în ansamblul său, întrucât scopul său primar vizează restrângerea drepturilor fundamentale pe durata stării de alertă, prin încălcarea art. 53 din Constituție. Privitor
DECIZIA nr. 340 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258553]
-
timp, apreciază că situația juridică diferită în care se află anumite persoane în funcție de succesiunea menționată, potrivit principiului tempus regit actum, nu are semnificația unei discriminări și, în consecință, nu este contrară nici principiului egalității în drepturi a cetățenilor consacrat de dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție. Mai mult, în virtutea prevederilor constituționale ale art. 126 alin. (2), competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. ... 7. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul
DECIZIA nr. 214 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258661]
-
20 alin. (1) și (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010. ... 32. Or, dispozițiile art. 58 alin. (1) și cele ale art. 66 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative consacră principiul potrivit căruia suspendarea dispozițiilor unui act normativ poate interveni numai pe durata existenței acestuia, dar nu poate supraviețui normei pe care o suspendă. Art. 66 din Legea nr. 24/2000 recunoaște abrogarea și în cazul normelor suspendate, dar din momentul
DECIZIA nr. 219 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258433]
-
suspendare a aplicării unui text de lege și după abrogarea lui (Decizia nr. XXIII din 12 decembrie 2005, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile unite în soluționarea unui recurs în interesul legii). ... 36. Principiul securității juridice este consacrat în dreptul european, stabilindu-se necesitatea respectării lui atât de instituțiile comunitare, cât și de statele membre, Curtea Europeană a Drepturilor Omului subliniind și ea importanța acestuia (a se vedea în acest sens hotărârile pronunțate în cauzele Marcks împotriva Belgiei
DECIZIA nr. 219 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258433]
-
de art. 20 alin. (1) și (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, trebuie limitat numai la perioada cât a fost în vigoare actul normativ care a prevăzut dreptul respectiv. ... 42. Referitor la încălcarea principiului egalității în drepturi, consacrat de art. 16 din Constituție, se susține că dispozițiile criticate creează situații juridice discriminatorii față de persoanele care au obținut hotărâri judecătorești definitive, prin care li s-a acordat ajutorul prevăzut de art. 20 din anexa nr. VII la Legea-cadru
DECIZIA nr. 219 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258433]
-
284/2010. Astfel, instanțele au aplicat un tratament diferit pentru situații juridice identice. Criteriul care a stat la baza tratamentului diferit este dat de interpretarea diferită a acelorași acte normative, fără a exista astfel o practică unitară. Or, principiul egalității este consacrat și transpus și în legislația românească, prin Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. Totodată, se invocă art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și jurisprudența
DECIZIA nr. 219 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258433]
-
unei situații extraordinare, se justifică prin necesitatea și urgența reglementării acestei situații care, datorită circumstanțelor sale, impune adoptarea de soluții imediate în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public. Pe lângă monopolul legislativ al Parlamentului, Constituția, în art. 115, consacră delegarea legislativă, în virtutea căreia Guvernul poate emite ordonanțe simple [art. 115 alin. (1)-(3)] sau ordonanțe de urgență [art. 115 alin. (4)-(6)]. Astfel, transferul unor atribuții legislative către autoritatea executivă se realizează printr-un act de voință al
DECIZIA nr. 219 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258433]
-
ianuarie 2021, paragraful 19, invocând jurisprudența sa, Curtea a arătat că „persoanele care se pensionează se supun dispozițiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum“. ... 76. Referitor la încălcarea principiului egalității în drepturi, consacrat de art. 16 din Constituție, și a principiului nediscriminării, consacrat de art. 14 din Convenție și de Protocolul nr. 12 la aceasta, Curtea reține că autorii excepției susțin, în esență, că dispozițiile criticate creează situații juridice discriminatorii față de persoanele
DECIZIA nr. 219 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258433]
-
vederea prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, a unor măsuri temporare și, după caz, graduale, în scopul protejării drepturilor la viață, la integritate fizică și la ocrotirea sănătății, inclusiv prin restrângerea exercițiului altor drepturi și libertăți fundamentale“. Astfel, legea consacră un ansamblu de măsuri care, în contextul pandemiei de COVID-19, sunt considerate apte să contribuie la prevenirea și combaterea efectelor acesteia, măsuri al căror conținut este reglementat la nivelul legii, dar a căror aplicare concretă este stabilită prin hotărâri ale
DECIZIA nr. 342 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258762]
-
la proces - pentru care se solicită recuzarea - 100 lei;. ... 11. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, reglementarea criticată contravine normelor constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1), (2) și alin. (3) teza întâi care consacră accesul liber la justiție, art. 44 alin. (1) și alin. (2) teza întâi privind dreptul de proprietate privată, art. 53 referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiției și art. 135
DECIZIA nr. 682 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267243]
-
date de Parlament. Regimul particular al ordonanței de urgență este prevăzut în art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție și se referă la cazurile în care poate fi emisă. Astfel, pe lângă monopolul legislativ al Parlamentului, art. 115 din Constituție consacră delegarea legislativă, în virtutea căreia Guvernul poate emite ordonanțe simple sau ordonanțe de urgență, transferul unor atribuții legislative către autoritatea executivă realizându-se printr-un act de voință al Parlamentului ori pe cale constituțională, în situații extraordinare și numai sub
DECIZIA nr. 576 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266698]
-
unei situații extraordinare, se justifică prin necesitatea și urgența reglementării acestei situații care, datorită circumstanțelor sale, impune adoptarea de soluții imediate în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public. Pe lângă monopolul legislativ al Parlamentului, Constituția, în art. 115, consacră delegarea legislativă, în virtutea căreia Guvernul poate emite ordonanțe simple [art. 115 alin. (1)-(3)] sau ordonanțe de urgență [art. 115 alin. (4)-(6)]. Astfel, transferul unor atribuții legislative către autoritatea executivă se realizează printr-un act de voință al
DECIZIA nr. 576 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266698]
-
nr. 115 din 4 februarie 2022). ... 45. Astfel, cu privire la prevederile art. 536 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, Curtea a constatat, în esență, că aceste texte de lege nu cuprind norme contrare principiului egalității în drepturi consacrat de art. 16 din Constituție. Statutul special al funcționarilor publici conferă acestora anumite avantaje și garanții față de personalul contractual, cum ar fi, de exemplu, stabilitatea în funcție, ceea ce justifică un tratament juridic diferit în ceea ce privește instanța
DECIZIA nr. 576 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266698]
-
organizat de către Inspectoratul de Poliție Județean Vaslui. ... 6. Tribunalul Vaslui - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, deoarece sintagma „nu este cercetat disciplinar“ , referitoare la una dintre condițiile de participare la un concurs, încalcă prezumția de nevinovăție consacrată de art. 23 alin. (11) și (12) din Constituție, precum și principiul egalității în drepturi statuat de art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, deoarece aceasta este o condiție suplimentară aplicabilă doar agenților de poliție, și nu tuturor candidaților. ... 7
DECIZIA nr. 88 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267354]
-
reprezintă instrumentele juridice care permit desfășurarea activităților parlamentare în scopul îndeplinirii atribuțiilor constituționale ale forului legislativ și trebuie interpretate și aplicate cu bună-credință și în spiritul loialității față de Legea fundamentală. ... 35. În virtutea principiului autonomiei regulamentare a Parlamentului, consacrat de art. 64 alin. (1) teza întâi din Constituție, orice reglementare privind organizarea și funcționarea Camerei Deputaților/Senatului, care nu este prevăzută de Constituție, poate și trebuie să fie stabilită prin regulamentul propriu. Prin urmare, Camera Deputaților/Senatul este suverană/suveran în a
DECIZIA nr. 69 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266803]
-
pe buna-credință, Codul civil, prin art. 11 și 14, impunând oricărei persoane fizice sau juridice respectarea ordinii publice și a bunelor moravuri, precum și buna-credință în executarea și exercitarea obligațiilor și drepturilor civile. Art. 14 alin. (2) din Codul civil consacră conceptul de „bună-credință“ ca o prezumție legală relativă care valorează până la proba contrarie. În același sens este și art. 12 din Codul de procedură civilă, conform căruia drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credință potrivit scopului pentru care au
DECIZIA nr. 29 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267420]
-
delimitarea legală a celor trei categorii de persoane fizice și juridice sunt definite de legiuitor în legislația în vigoare cu respectarea acelorași exigențe de calitate a legii. ... 54. Astfel, noțiunile de „serviciu public“ și de „serviciu de interes public“ sunt consacrate atât în legislația primară, cât și în jurisprudența instanțelor judecătorești și în doctrina de drept administrativ, etimologia, obiectul, conținutul și limitele acestor sintagme fiind, așadar, cunoscute, motiv pentru care acestea nu pot da naștere unor interpretări arbitrare. ... 55. În acest
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
unor critici similare celor formulate în prezenta cauză (a se vedea Decizia nr. 690 din 21 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 2 februarie 2022). Curtea a reținut că textul legal criticat nu consacră o soluție normativă nouă în materia dreptului administrativ, ci aceasta a existat în mod identic și anterior adoptării Codului administrativ, regăsindu-se la art. 69 alin. (5) teza finală din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 577 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266584]
-
se putea asigura recuperarea cu celeritate a contravalorii serviciilor furnizate, împrejurare față de care se poate asigura și continuitatea acestora. ... 23. De altfel, prin conferirea de valoare executorie unui document care atestă o obligație de plată, textul face aplicarea principiului consacrat de art. 632 din Codul de procedură civilă, în sensul că executarea silită se poate face nu numai pe baza unei hotărâri judecătorești învestite cu formulă executorie, ci și în virtutea unui titlu executoriu prevăzut de lege. Prin instituirea acestei
DECIZIA nr. 15 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266572]