1,866 matches
-
fonologice sunt: "ê" ("e" larg)de la "yat" din vechea slavonă bisericească și transformarea lui "o" în "u" dar mai des a lui "e" în "i": "selu" în loc de "selo" (sat). Un alt semn al originii bulgare orientale este pronunțarea moale a consoanelor finale, tipică pentru alte limbi slave, dar care se găsesc doar în bulgara dialectală (spre exemplu "tavan" sună ca "tavanj" în sârbă). Din punct de vedere lexical, limba bulgarilor din Banat a împrumutat multe cuvinte din limba germană ("drot" din
Bulgari bănățeni () [Corola-website/Science/302221_a_303550]
-
Și flori de plumb și funerar vestmânt - / ...si era vânt... / Și scârțâiau coroanele... și-am început să-l strig... și era frig... și-i atârnau aripile de plumb....”. Epitetele “adânc”, “întors”, “funerar”, “singur” contribuie la realizarea unei neliniști metafizice. Frecvența consoanelor “m, b, v, l” , a diftongului “au” și a triftongului “eau” sugerează foarte bine plânsetul, ca ecou al atmosferei insuportabile, realizând o muzicalitate interioară a versului. La nivelul prozodic se constată folosirea iambului. Sentimentul dominant este de oboseală, de trecere
Plumb (George Bacovia) () [Corola-website/Science/302262_a_303591]
-
târziu. Egipteana hieroglifică, hieratică și demotică au fost în cele din urmă înlocuite cu alfabetul copt. Copta este încă folosită în Biserica Ortodoxă Egipteană, și se găsesc urme în limba arabă vorbită în Egiptul modern. Egipteana antică conține 25 de consoane similare cu cele ale altor limbi afro-asiatice. Acestea includ faringiene și categoric consoane, consoane fricative și affricative. Are trei vocale lungi și trei scurte, care s-au extins la nouă în egipteana târzie. Cuvintele de bază în egipteană, similare cu
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
cu alfabetul copt. Copta este încă folosită în Biserica Ortodoxă Egipteană, și se găsesc urme în limba arabă vorbită în Egiptul modern. Egipteana antică conține 25 de consoane similare cu cele ale altor limbi afro-asiatice. Acestea includ faringiene și categoric consoane, consoane fricative și affricative. Are trei vocale lungi și trei scurte, care s-au extins la nouă în egipteana târzie. Cuvintele de bază în egipteană, similare cu cuvintele semite și berbere, sunt o rădăcina triliterală sau biliterală de consoane și
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
alfabetul copt. Copta este încă folosită în Biserica Ortodoxă Egipteană, și se găsesc urme în limba arabă vorbită în Egiptul modern. Egipteana antică conține 25 de consoane similare cu cele ale altor limbi afro-asiatice. Acestea includ faringiene și categoric consoane, consoane fricative și affricative. Are trei vocale lungi și trei scurte, care s-au extins la nouă în egipteana târzie. Cuvintele de bază în egipteană, similare cu cuvintele semite și berbere, sunt o rădăcina triliterală sau biliterală de consoane și semiconsonante
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
categoric consoane, consoane fricative și affricative. Are trei vocale lungi și trei scurte, care s-au extins la nouă în egipteana târzie. Cuvintele de bază în egipteană, similare cu cuvintele semite și berbere, sunt o rădăcina triliterală sau biliterală de consoane și semiconsonante. Sufixele sunt adăugate pentru a forma cuvinte. Conjugarea verbelor corespunde persoanei. De exemplu, scheletul triconsonantal S-D-M este nucleul semantic al cuvântului "auzi"; conjugarea de bază este "smd"- "aude". În cazul în care subiectul este un substantiv, sufixele nu
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
grup de sunete. Acest sistem de scriere se practică numai în cazul limbilor în care numărul total de silabe posibile este mic, de exemplu limbile în care toate silabele se compun dintr-o vocală precedată în general de o singură consoană. Scrierile silabice se folosesc de silabare. Spre deosebire de un "abugida", un silabar adevărat tratează toate silabele ca fiind total distincte și nu marchează similaritatea din cadrul grupurilor de silabe cu aceeași consoană sau aceeași vocală. De exemplu silabele "ma" și "mi" se
Sistem de scriere () [Corola-website/Science/303251_a_304580]
-
compun dintr-o vocală precedată în general de o singură consoană. Scrierile silabice se folosesc de silabare. Spre deosebire de un "abugida", un silabar adevărat tratează toate silabele ca fiind total distincte și nu marchează similaritatea din cadrul grupurilor de silabe cu aceeași consoană sau aceeași vocală. De exemplu silabele "ma" și "mi" se scriu cu simboluri din care nu se poate deduce că sunetul "m" este prezent în ambele silabe. Un alfabet este o mulțime redusă de simboluri, fiecare dintre ele reprezentînd un
Sistem de scriere () [Corola-website/Science/303251_a_304580]
-
anumite limbi, să reprezinte foneme ale limbii într-un stadiu anterior al acesteia. O astfel de ortografie se numește „etimologică”, prin comparație cu ortografia inițială, fonologică. Un abjad este un sistem de scriere alfabetic, în care se notează însă numai consoanele. Istoric, primele sisteme de scriere au fost abjaduri. Ele se folosesc și azi pentru scrierea limbilor semitice. Abugida este un sistem de scriere alfabetic în care fiecare caracter notează o consoană și o vocală principală. Atunci cînd într-un cuvînt
Sistem de scriere () [Corola-website/Science/303251_a_304580]
-
de scriere alfabetic, în care se notează însă numai consoanele. Istoric, primele sisteme de scriere au fost abjaduri. Ele se folosesc și azi pentru scrierea limbilor semitice. Abugida este un sistem de scriere alfabetic în care fiecare caracter notează o consoană și o vocală principală. Atunci cînd într-un cuvînt consoana este urmată de o altă vocală, caracterul este modificat într-un mod sistematic. Diferența față de un sistem de scriere silabic este că acesta din urmă nu marchează similaritățile între silabele
Sistem de scriere () [Corola-website/Science/303251_a_304580]
-
Istoric, primele sisteme de scriere au fost abjaduri. Ele se folosesc și azi pentru scrierea limbilor semitice. Abugida este un sistem de scriere alfabetic în care fiecare caracter notează o consoană și o vocală principală. Atunci cînd într-un cuvînt consoana este urmată de o altă vocală, caracterul este modificat într-un mod sistematic. Diferența față de un sistem de scriere silabic este că acesta din urmă nu marchează similaritățile între silabele care încep cu aceeași consoană sau între cele care se
Sistem de scriere () [Corola-website/Science/303251_a_304580]
-
Atunci cînd într-un cuvînt consoana este urmată de o altă vocală, caracterul este modificat într-un mod sistematic. Diferența față de un sistem de scriere silabic este că acesta din urmă nu marchează similaritățile între silabele care încep cu aceeași consoană sau între cele care se termină în aceeași vocală. Atunci cînd simbolurile folosite pentru scriere marchează în mod sistematic caractere fonologice precum sonoritatea consoanelor sau locul lor de articulare, scrierea conține în mod implicit mai multă informație fonetică decît alfabetele
Sistem de scriere () [Corola-website/Science/303251_a_304580]
-
scriere silabic este că acesta din urmă nu marchează similaritățile între silabele care încep cu aceeași consoană sau între cele care se termină în aceeași vocală. Atunci cînd simbolurile folosite pentru scriere marchează în mod sistematic caractere fonologice precum sonoritatea consoanelor sau locul lor de articulare, scrierea conține în mod implicit mai multă informație fonetică decît alfabetele obișnuite. Un astfel de sistem subfonologic este scrierea "hangul" a limbii coreene. În acest sistem se combină trei niveluri de reprezentare fonologică: fiecare caracter
Sistem de scriere () [Corola-website/Science/303251_a_304580]
-
În fonetică, consoana oclusivă alveolară surdă este un sunet consonantic care apare în multe limbi vorbite. Simbolul său fonetic este . Există de fapt o familie de asemenea sunete, diferențiate atît după poziția exactă a limbii în timpul articulării cît și după care anume parte
Consoană oclusivă alveolară surdă () [Corola-website/Science/299452_a_300781]
-
fonemic, simbolul este folosit pentru oricare dintre variante. Atunci cînd se dorește notarea precisă a diferențelor se folosesc diacritice. De exemplu: varianta dentală se notează (cu o punte dedesubt), varianta apicală se notează etc. Singurele limbi care nu folosesc nici o consoană din această familie sînt limba hawaiană cu excepția graiului din insula Nihau și limba samoană vorbită familiar. În limba română apare varianta laminală a acestei consoane și se notează cu litera T; apare în cuvinte precum "toc" , "etaj" , "sat" . Numeroase lucrări
Consoană oclusivă alveolară surdă () [Corola-website/Science/299452_a_300781]
-
cu o punte dedesubt), varianta apicală se notează etc. Singurele limbi care nu folosesc nici o consoană din această familie sînt limba hawaiană cu excepția graiului din insula Nihau și limba samoană vorbită familiar. În limba română apare varianta laminală a acestei consoane și se notează cu litera T; apare în cuvinte precum "toc" , "etaj" , "sat" . Numeroase lucrări clasifică sunetul din limba română drept consoană oclusivă dentală surdă, dar tendința în fonetica modernă este de a face distincția între caracterul laminal/apical mai
Consoană oclusivă alveolară surdă () [Corola-website/Science/299452_a_300781]
-
cu excepția graiului din insula Nihau și limba samoană vorbită familiar. În limba română apare varianta laminală a acestei consoane și se notează cu litera T; apare în cuvinte precum "toc" , "etaj" , "sat" . Numeroase lucrări clasifică sunetul din limba română drept consoană oclusivă dentală surdă, dar tendința în fonetica modernă este de a face distincția între caracterul laminal/apical mai degrabă decît caracterul alveolar/dental. Perechea sonoră a acestui sunet este consoana oclusivă alveolară sonoră .
Consoană oclusivă alveolară surdă () [Corola-website/Science/299452_a_300781]
-
etaj" , "sat" . Numeroase lucrări clasifică sunetul din limba română drept consoană oclusivă dentală surdă, dar tendința în fonetica modernă este de a face distincția între caracterul laminal/apical mai degrabă decît caracterul alveolar/dental. Perechea sonoră a acestui sunet este consoana oclusivă alveolară sonoră .
Consoană oclusivă alveolară surdă () [Corola-website/Science/299452_a_300781]
-
În fonetică, consoana oclusivă palatală sonoră este un sunet consonantic care apare în unele limbi vorbite. Simbolul său fonetic este . În limba română apare ca un alofon al consoanei velare ɡ, care se "palatalizează" atunci cînd este urmată de una dintre vocalele și
Consoană oclusivă palatală sonoră () [Corola-website/Science/299505_a_300834]
-
În fonetică, consoana oclusivă palatală sonoră este un sunet consonantic care apare în unele limbi vorbite. Simbolul său fonetic este . În limba română apare ca un alofon al consoanei velare ɡ, care se "palatalizează" atunci cînd este urmată de una dintre vocalele și , variantele lor semivocalice sau i-ul nesilabic. Ca urmare, grupurile de litere ghe și ghi se pronunță cu varianta palatală a acestei consoane. Trebuie totuși remarcat
Consoană oclusivă palatală sonoră () [Corola-website/Science/299505_a_300834]
-
un alofon al consoanei velare ɡ, care se "palatalizează" atunci cînd este urmată de una dintre vocalele și , variantele lor semivocalice sau i-ul nesilabic. Ca urmare, grupurile de litere ghe și ghi se pronunță cu varianta palatală a acestei consoane. Trebuie totuși remarcat că această diferență se limitează la aspectul fonetic, și că nu are efect semantic asupra cuvintelor. În exemplele următoare transcrierea este fonetică (indicată de parantezele pătrate) și nu fonemică: "ghem" , "neghină" , "unghi" . Într-o transcriere fonemică se
Consoană oclusivă palatală sonoră () [Corola-website/Science/299505_a_300834]
-
că nu are efect semantic asupra cuvintelor. În exemplele următoare transcrierea este fonetică (indicată de parantezele pătrate) și nu fonemică: "ghem" , "neghină" , "unghi" . Într-o transcriere fonemică se impune folosirea unui singur simbol pentru ambele sunete: , , "unghi" , etc. Diferența dintre consoana velară și cea palatală constă în locul de articulare diferit: în articularea palatală partea mijlocie a limbii atinge palatul (partea tare a cerului gurii), în timp ce articularea velară se produce prin atingerea rădăcinii limbii atinge vălul palatului (partea moale). Perechea surdă a
Consoană oclusivă palatală sonoră () [Corola-website/Science/299505_a_300834]
-
palatală constă în locul de articulare diferit: în articularea palatală partea mijlocie a limbii atinge palatul (partea tare a cerului gurii), în timp ce articularea velară se produce prin atingerea rădăcinii limbii atinge vălul palatului (partea moale). Perechea surdă a acestui sunet este consoana oclusivă palatală surdă .
Consoană oclusivă palatală sonoră () [Corola-website/Science/299505_a_300834]
-
a creat un wiki pentru lingua franca nova în 2005 (vezi mai jos). Mulți membri ai grupului au contribuit la evoluția limbii. Vocalele LFN (a, e, i, o, si u) sunt pronunțate că în română, spaniolă, italiană, și franceză. Majoritatea consoanelor sunt pronunțate că în română, engleză, franceza (j este pronunțat că în franceză (că z în azure)), si x este pronunțat că s. Mai jos sunt literele din Lingua Franca Nova, formele în chirilic, greacă și în Alfabetul Fonetic Internațional
Lingua franca nova () [Corola-website/Science/298966_a_300295]
-
Ordinea generală este: O frază cu substantiv are această ordine: O frază cu verb are această ordine: Pentru a face plural la un substantiv, se adăuga "-s" dacă substantivul se termină în vocală, sau "-es" dacă substantivul se termină în consoana. Totdeauna este regulat și nu există excepții, nu se alterează substantivul cu articol. Nu există cazuri, nici măcar pentru pronume. Acestea se realizează cu prepoziții și ordinea cuvintelor. Există două articole: "la" (cel/cei/..ul) și "un" (un/o). Persoană a
Lingua franca nova () [Corola-website/Science/298966_a_300295]