15,474 matches
-
2009), instanța constituțională a examinat constituționalitatea extrinsecă a actului normativ circumscrisă art. 115 alin. (4) din Constituție doar cu privire la anumite dispoziții din cuprinsul ordonanței de urgență expres identificate. Aceeași unitate de măsură se utilizează și atunci când examinarea constituționalității extrinseci a ordonanței de urgență este circumscrisă art. 115 alin. (6) din Constituție (a se vedea Decizia nr. 104 din 20 ianuarie 2009 și Decizia nr. 55 din 16 februarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 650 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263219]
-
vedea Decizia nr. 104 din 20 ianuarie 2009 și Decizia nr. 55 din 16 februarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 11 aprilie 2022, paragraful 212), text care cuprinde eo ipso o condiție de constituționalitate extrinsecă a actului normativ strâns legată de conținutul normativ concret al ordonanței de urgență sau a unei dispoziții din cuprinsul ei. Prin urmare, în prezenta cauză, Curtea nu va reține ca obiect al excepției ordonanța de urgență în ansamblul său
DECIZIA nr. 650 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263219]
-
ar ajunge la situația emiterii unui număr nedefinit de ordonanțe de urgență, iar legiuitorul delegat ar prelua toate competențele celui originar. Prin urmare, singura situație extraordinară pe care Guvernul o invocă și care poate fi luată în considerare în evaluarea constituționalității extrinseci a ordonanței de urgență este lipsa fondurilor în bugetul FNUASS în contextul crizei SARS-CoV-2. Această situație este una obiectivă, independentă de voința Guvernului, nu aduce în discuție elemente subiective sau aleatorii, astfel că ea poate fi calificată drept o
DECIZIA nr. 650 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263219]
-
adoptarea unor măsuri care să îndrepte resurse financiare spre latura de venituri a acestui buget. Curtea subliniază că în cadrul acestei analize se limitează la problema necesității echilibrării bugetului FNUASS prin identificarea unor resurse financiare, neluând în discuție aspectele de constituționalitate intrinsecă. ... 46. Totodată, Curtea constată că reglementarea soluției legislative criticate a fost motivată în cadrul preambulului ordonanței de urgență. ... 47. Prin urmare, fiind respectate cele trei condiții cumulative necesare emiterii ordonanței de urgență cu referire la soluția legislativă criticată, nu
DECIZIA nr. 650 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263219]
-
textele de lege criticate trebuie să asigure aplicabilitatea legii și nu ambiguitatea ei, respectiv obligarea judecătorilor de a se supune unor interpretări limitative și ambigue pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate stabilesc obligativitatea interpretărilor date chestiunilor de drept de către instanța supremă, ceea ce echivalează cu imixtiuni în judecarea proceselor de către celelalte instanțe de judecată în materii care nu intră în competența sa. Autorii critică modul în care Înalta Curte
DECIZIA nr. 427 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263124]
-
omului și a libertăților fundamentale și ale art. 1 privind dreptul la respectarea bunurilor din Primul Protocol adițional la aceeași convenție. ... 49. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză, prin Decizia nr. 596 din 30 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1144 din 27 noiembrie 2021, Decizia nr. 577 din 16 septembrie 2021, publicată
DECIZIA nr. 427 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263124]
-
incidență în cauză, nu va fi analizată. ... 62. Cât privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a analizat critici similare celor invocate în prezenta cauză, constatând constituționalitatea dispozițiilor de lege care reglementează competența Înaltei Curți de Casație și Justiție de a pronunța hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. În acest sens, Curtea a reținut că „analiza Înaltei Curți de Casație și Justiție poartă exclusiv asupra
DECIZIA nr. 427 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263124]
-
drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și în art. 126 alin. (6) care garantează controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, pe calea contenciosului administrativ. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că a mai exercitat controlul de constituționalitate asupra prevederilor art. 67 alin. (4) din Codul de procedură civilă, prin prisma unor critici similare, constatând, prin Decizia nr. 80 din 12 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 24 mai 2019, că
DECIZIA nr. 448 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263609]
-
încălcarea dispozițiilor art. 21 din Constituție care consacră dreptul de acces liber la justiție și la un proces echitabil (Decizia nr. 80 din 12 februarie 2019, paragraful 14). ... 16. Totodată, Curtea a observat că prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate au un conținut normativ similar, în esență, cu cel al art. 56 din Codul de procedură civilă din 1865, care stabilea că „Apelul sau recursul făcut de cel care intervine în interesul uneia din părți se socotește neavenit, dacă partea
DECIZIA nr. 448 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263609]
-
cauză, instanța își poate forma convingerea întemeindu-se, pe lângă probele administrate în cauză, și pe această prezumție. S-a arătat că dispozițiile art. 78 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 au făcut obiectul controlului de constituționalitate, iar Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 559 din data de 14 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 22 iunie 2022, a statuat că aceste dispoziții „sunt menite să sancționeze o conduită contrară legii
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
elementele de tipicitate ale infracțiunii prevăzute de art. 336 din Codul penal, sub aspectul îndeplinirii condiției vizând existența unei îmbibații alcoolice de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge“. Dispoziția legală a fost supusă de mai multe ori controlului de constituționalitate, inclusiv prin raportare la dispozițiile art. 23 alin. (11) din Constituția României, care consacră prezumția de nevinovăție și art. 21 alin. (3) din Constituție, referitor la dreptul la un proces echitabil, Curtea Constituțională constatând că dispozițiile art. 78 din Ordonanța
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
indezirabil; b) să ceară examinarea cazului său și c) să ceară să fie reprezentat în acest scop în fața autorității competente sau a uneia ori a mai multor persoane desemnate de către această autoritate. ... 18. Prin urmare, Curtea va analiza constituționalitatea sintagmei „în camera de consiliu“ din cuprinsul art. 86 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 prin raportare la garanțiile prevăzute de art. 1 din Protocolul nr. 7 care intră sub incidența art. 21 alin. (3) din
DECIZIA nr. 420 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263603]
-
urgență a Guvernului nr. 194/2002 ar urma să fie completat cu o ipoteză neavută în vedere de legiuitor, ceea ce excedează competenței Curții întrucât, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“ (a se vedea, ad similis, cele reținute prin Decizia nr. 98 din 16 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 420 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263603]
-
judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... VIII. Jurisprudența Curții Constituționale 45. Curtea Constituțională nu s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor legale ce fac obiectul sesizării. ... ... IX. Raportul asupra chestiunii de drept 46. Prin raportul întocmit, judecătorii-raportori au apreciat că în cauza de față nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate a sesizării privind pronunțarea unei hotărâri prealabile prevăzute de
DECIZIA nr. 60 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262115]
-
judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... VIII. Jurisprudența Curții Constituționale 45. Curtea Constituțională nu s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. 30 alin. (5) din Legea nr. 51/1995. ... ... IX. Raportul asupra chestiunii de drept 46. Prin raportul întocmit, judecătorii-raportori au apreciat că în cauza de față nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate a sesizării privind pronunțarea unei hotărâri
DECIZIA nr. 71 din 31 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262199]
-
din 7 aprilie 2022 își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 24. Analizând, în continuare, critica de neconstituționalitate intrinsecă referitoare la pretinsa lipsă de claritate și previzibilitate a sintagmei „agent înalt patogen“, cuprinsă în dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate, Curtea constată că Legea nr. 136/2020 nu conține o definiție expresă a acestei sintagme. Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, prin „agent patogen“ se are în vedere un „microorganism capabil să pătrundă și să se înmulțească într-un organism animal
DECIZIA nr. 380 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262302]
-
SARS-CoV-2 ar trebui considerată ca fiind suficientă pentru a îndepărta suspiciunea de transmitere a acestui virus, reprezintă, în consecință, probleme care țin de modul de interpretare și aplicare a legii de către autorități, chestiuni ce excedează însă obiectul controlului de constituționalitate. ... 39. În sfârșit, referitor la critica de neconstituționalitate vizând dispozițiile de lege care prevăd că actele administrative normative nu pot fi atacate decât pe calea unei acțiuni în anulare formulate în contencios administrativ, și nu pe calea excepției de nelegalitate
DECIZIA nr. 380 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262302]
-
pe calea unei acțiuni în anulare formulate în contencios administrativ, și nu pe calea excepției de nelegalitate, respectiv dispozițiile art. 4 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, Curtea reține că, în jurisprudența sa, s-a mai pronunțat cu privire la constituționalitate acestora, statuând, în esență, că prin excluderea actelor administrative cu caracter normativ din sfera de control, pe calea excepției de nelegalitate, se urmărește un scop legitim, respectiv asigurarea securității raporturilor juridice și respectarea competenței instanțelor specializate. De asemenea, admiterea acțiunii
DECIZIA nr. 380 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262302]
-
că orice lege trebuie adoptată prin voința politică exprimată conform propriei conștiințe a fiecărui membru al corpului legiuitor, după studiul aprofundat al normelor supuse dezbaterii parlamentare. Or, aceste dispoziții imperative au fost încălcate cu privire la legea supusă obiecției de constituționalitate. ... 4. Astfel, la data de 26 septembrie 2022, proiectul de lege a primit raport favorabil de la Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru examinarea inițiativelor legislative din domeniul justiției. După doar 24 de ore de la difuzarea
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
vedere, prin Adresa cu nr. 2.771 din 1 noiembrie 2022, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 7.748 din 2 noiembrie 2022, prin care apreciază că obiecția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 65. În acest sens, arată că legea supusă controlului de constituționalitate a fost adoptată în procedură de urgență, motiv pentru care termenele au putut fi scurtate, iar modul în care acestea au fost comprimate și intervalele de timp rezultate reprezintă aspecte legate de aplicarea regulamentelor parlamentare. Invocând jurisprudența Curții Constituționale în
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
juridică a rapoartelor sau avizelor adoptate de acestea este acea a unui act preliminar, cu caracter de recomandare pentru plenul fiecărei Camere sau Camerelor reunite. Ca atare, „imprimarea și distribuirea rapoartelor“ comisiei sesizate în fond nu reprezintă o problemă de constituționalitate, iar situația discutării în plenurile celor două Camere „fără dezbateri și fără a putea lua la cunoștință, în timp util, de conținutul raportului“ comisiei speciale comune, nu poate fi invocată, având în vedere situația de fapt, în care chiar semnatari
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
articolele din Regulamentul Camerei Deputaților, al Senatului și din cel al ședințelor comune, la care fac referire autorii sesizării, reglementează situația obișnuită în care rapoartele respective sunt emise de comisiile permanente. Or, în cauză, raportul asupra legii deduse controlului de constituționalitate este emis de o comisie specială comună, față de care s-a instituit un regim special. În acest caz, Regulamentul ședințelor comune prevede, în art. 18, un termen maxim de 10 zile pentru înscrierea pe ordinea de zi a unui
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
un termen maxim de 10 zile pentru înscrierea pe ordinea de zi a unui proiect de lege pentru care s-a primit raportul. ... 68. În ceea ce privește afirmația autorilor sesizării cu privire la faptul că legea dedusă controlului de constituționalitate cuprinde prevederi neclare, imprecise și lipsite de predictibilitate, apreciază că este nefondată, întrucât argumentele redate de autorii sesizării nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate, ci simple declarații/opinii politice, reliefând faptul că autorii sesizării nu sunt de acord - ca decizie politică
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
din legea contestată, referitoare la conducerea Institutului Național al Magistraturii, care este realizată de director, și nu de consiliul științific, astfel cum este reglementat în prezent, se consideră că această afirmație este nefondată. Aceasta nu reprezintă o veritabilă critică de constituționalitate, ci doar un punct de vedere politic diferit față de decizia politică majoritară. Și afirmația potrivit căreia „toată puterea decizională se concentrează în mâna unui singur om“ este nefondată întrucât, potrivit textului de lege criticat, directorul și cei 2 directori
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
mai ales al Consiliului științific al Institutului Național al Magistraturii în favoarea Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii sau a Consiliului Superior al Magistraturii, se arată că această critică nu vizează niciun articol din legea supusă controlului de constituționalitate. Astfel, afirmația autorilor sesizării privind încălcarea art. 1, 124 și 148 din Constituție este nefondată. De asemenea, critica autorilor sesizării referitoare la prevederile conform cărora concursurile nu se vor mai organiza de Consiliul Superior al Magistraturii prin Institutul Național al
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]