20,598 matches
-
Europene pentru Regiunea Dunării SWOT - Puncte Tari, Slabe, Oportunități, Pericole TVA - Taxa pe Valoarea Adăugată UCCJR - Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din România UE - Uniunea Europeană WCED - Comisia Mondială de Mediu și Dezvoltare Prefață Încă din anul 2001, de pe poziția de expert consultant/manager al Centrului de Pregătire din cadrul Ministerului Economiei, Împreună cu specialiști ai Guvernului Japoniei, am derulat un amplu program de implementare a Managementului Calității Totale. Prin misiunile de consultanță și training din România și Japonia, am Încercat să transferăm cele mai
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
profesională și noua abordare a absorbției fondurilor europene prin intermediul Managementului Cunoașterii, această lucrare este rodul unei experiențe vaste În Managementul Proiectelor, la nivel național și internațional, prin suprapunerea tuturor celor trei perspective: autoritate - prin cei zece ani În cadrul Ministerului Economiei -, consultant - prin cei opt ani În cadrul Knowledge Management Institute - și, nu În ultimul rând, cea de beneficiar - În cadrul multor proiecte finanțate de Comisia Europeană. Lucrarea cuprinde rezultatul acumulării de cunoaștere În forma prezentată, conferind un puternic accent practic, venind cu exemple
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
la nivelul strategiei interne de absorbție a fondurilor, luându-se măsuri imediate pentru relansarea procesului, precum: creșterea capacității administrative privind gestionarea fondurilor; clarificarea și simplificarea documentației de aplicare; schimbarea mentalității potențialilor beneficiari, În sensul Încurajării acestora; Între factorii interesați: autorități, consultanți, beneficiari; crearea unor mecanisme de reacție rapidă În vederea rezolvării proble melor apărute În sistem; eliminarea fraudelor și anularea influenței politice asupra selectării proiectelor; adaptarea strategiei la nevoile reale și cu impact sporit; armonizarea legislației cu cea europeană, cu accent pe
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Review, Vol. 40, No. 3. footnote> al cunoașterii. În cazul prezentei cercetări, este vorba despre acea zonă reală sau virtuală În care fluxul de cunoaștere devine complet prin mijlocirea dialogului Între cele trei părți interesate În accesarea fondurilor europene: beneficiar, consultant, autoritate. În perioada actuală, prin efectele crizei, simțim din ce În ce mai pregnant nevoia folosirii unor instrumente de management care să ne ajute să gestionăm schimbarea. În aceste condiții, un avantaj competitiv este dat de Managementul Cunoașterii, care vine cu instrumente menite să
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
a direcțiilor de acțiune privind situația economică și socială actuală la nivel internațional Găsirea soluțiilor de ieșire din criză este o preocupare majoră la nivel instituțional, grupuri de interes, națiuni, segmente de populație și specialiști din diverse medii: academice, think-tank-uri, consultanți, Întreprinzători etc. Provocarea cea mare este de a compune o formulă de succes care să garanteze stabilitatea, creșterea Încrederii, dezvoltarea sustenabilă și coeziunea. Fenomenele economice, sociale și politice, prezente În momentul de față În peisajul existențial cotidian, au fost inventariate
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
ale cunoașterii funcționează, dar prea puțin util În comparație cu avantajele dezvoltării unei adevărate mișcări a Managementului Cunoașterii la nivel național. Sporirea gradului de absorbție a fondurilor europene cu ajutorul metodologiei Managementului Cunoașterii este nu numai necesară, dar și la Îndemâna factorilor implicați: autorități, consultanți, beneficiari. Scopul conștientizării folosirii instrumentelor specifice Managementului Cunoașterii În elaborarea și implementarea proiectelor finanțate din fonduri nerambursabile este acela de a spori numărul de aplicații, de a crește calitatea proiectelor și de a flexibiliza alocările financiare pe direcții prioritare de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
of “Ba”: Building a Foundation for Knowledge Creation”, California Management Review, Vol. 40, No. 3. footnote> al cunoașterii, adică acea zonă reală sau virtuală În care fluxul de cunoaștere devine complet prin mijlocirea dialogului Între cele trei părți interesate: beneficiar, consultant, autoritate. Acest spațiu vital pentru Întregirea cunoașterii este util din următoarele perspective: a) beneficiarului Îi dă o imagine clară asupra oportunității realizării proiectului; b) consultantului Îi dă posibilitatea de a interveni Încă din faza de design pentru corectarea anumitor acțiuni
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
care fluxul de cunoaștere devine complet prin mijlocirea dialogului Între cele trei părți interesate: beneficiar, consultant, autoritate. Acest spațiu vital pentru Întregirea cunoașterii este util din următoarele perspective: a) beneficiarului Îi dă o imagine clară asupra oportunității realizării proiectului; b) consultantului Îi dă posibilitatea de a interveni Încă din faza de design pentru corectarea anumitor acțiuni; c) autorității Îi oferă posibilitatea de a Înțelege mai clar condițiile reale ale derulării proiectelor cu ajutorul finanțărilor nerambursabile și, de asemenea, poate aduce corecții În
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
termeni de Management al Cunoașterii, ”scoaterea” cât mai la suprafață a cunoașterii tacite, adică a experienței deja acumulate, ar putea revigora În mod evident creșterea gradului de absorbție a fondurilor structurale. La nivel instituțional, În baza deselor interacțiuni dintre autorități, consultanți și beneficiari, s-a conștientizat cel mai repede nevoia de documentare a cunoașterii, În ideea de a veni În sprijinul celor implicați cu un instrument de cunoaștere, menit să facă legătura Între cadrul oficial de reglementare - ghiduri, cereri de finanțare
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
documentare a cunoașterii, În ideea de a veni În sprijinul celor implicați cu un instrument de cunoaștere, menit să facă legătura Între cadrul oficial de reglementare - ghiduri, cereri de finanțare, procedură de aplicare - și problemele concrete Întâmpinate de beneficiari și consultanți. Desigur, au existat pași premergători, concretizați În faptul că fiecare Autoritate de Management sau chiar Organism Intermediar a publicat liste cu greșelile cele mai frecvente Întâlnite În procesul de aplicare, pornind de la modul cum sunt scrise proiectele, completarea cererii de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Questions (cele mai adresate Întrebări), nu au fost decât instrumente primare ale documentării cunoașterii. Era nevoie de un instrument puternic, menit să contopească cele două planuri - formal și informal - și să se constituie ca un Îndrumar pentru potențialii beneficiari și consultanți; acest instrument este reprezentat de Manualul Beneficiarului, adoptat deja de Autorități de Management sau Organisme Intermediare. Fără pretenția de a acoperi absolut toate problemele Întâlnite sau de a explica toate neînȚelegerile, acest instrument tipic de cunoaștere vine să sprijine munca
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
aplicare și de implementare a proiectelor. Este o formă rațională de abordare a Întregului proces de obținere a finanțărilor nerambursabile de către beneficiari, care tratează Într-o modalitate structurată aspectele de interpretare ale cadrului de reglementare În condițiile concrete ale beneficiarilor/consultanților și În contextul experienței acumulate din primele sesiuni de aplicare. Deși informal, acest instrument vine să acopere golul dintre rigiditatea cadrului legal de aplicare și nevoile diversificate ale beneficiarilor care doresc să realizeze un anumit obiectiv cu sprijinul fondurilor nerambursabile
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
cunoaștere 80-90% este tacită, prin folosirea instrumentelor specifice Managementului Cunoașterii, o mare parte din zona intangibilă a cunoașterii poate fi scoasă la „suprafață”, astfel Încât să poată fi accesată, Împărtășită și arhivată mai ușor. În contextul presiunii din partea beneficiarilor și a consultanților, din cauza greutăților Întâmpinate până acum de autorități, se constată un Început al introducerii mijloacelor Managementului Cunoașterii precum: manualul beneficiarului, ghiduri de bună practică, baze de date cu exemple de succes etc. Ceea ce aduce nou acest studiu este constatarea că toate
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
constatarea că toate demersurile făcute au venit pe o linie emergentă, impusă de necesitatea acoperirii anumitor neajunsuri, și nu pe linie rațională, prin implementarea Managementului Cunoașterii În sectorul accesării fondurilor europene, fie că vorbim despre autorități, fie despre beneficiari sau consultanți. Fără a avea pretenția că Managementul Cunoașterii este acel panaceu (silver bullet)<footnote Fensel, D.A., Brodie, M.L. (November 2, 2010). Ontologies: A Silver Bullet for Knowledge Management and Electronic Commerce, Springer, Second Edition. footnote> care ar putea da răspuns la
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
de a lupta cu situații nemaiîntâlnite și de a răspunde la reacții neprevăzute. Pentru a avea o imagine mai clară, putem lua exemplul unui beneficiar de fonduri care știe exact momentul În care să depună o aplicație, sau a unui consultant care ia decizia de a asista un solicitant. Este foarte important să putem să ne mutăm la un nivel superior, iar pentru a realiza acest lucru este necesar ca sistemul adoptat de Managementul Cunoașterii să fie capabil să faciliteze crearea
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
proces. Specialiștii din cadrul departamentului de proiecte al unei instituții publice știu foarte bine că a apela la consultanță externă este o variantă mai costisitoare decât realizarea aplicației prin forțe proprii, dar și șansele de reușită sunt mai mari dacă acei consultanți externi dovedesc o expertiză superioară În domeniul respectiv. Foarte multe organizații se află În această etapă, dar economia bazată pe cunoaștere cere mult mai mult decât capacitatea de a face un anumit lucru sau de a derula un anumit proces
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
cunoștințe explicite - presupune tehnici care ajută la expunerea unei idei sau imagini În cuvinte, concepte, limbaj figurativ (metafore, analogii, povestiri) și semne vizuale. De asemenea, dialogul - ascultarea și contribuția În beneficiul tuturor participanților, fie că sunt autorități, fie că sunt consultanți sau beneficiari - este un element care sprijină externalizarea; b) transformarea cunoștințelor tacite În forme ușor de Înțeles. Acest procedeu poate necesita argumentare deductivă sau inductivă și prezumții creative. Vorbim aici despre ceea ce se numește documentarea cunoașterii, de exemplu: Îndrumarele, rezultatele
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Building a Foundation for Knowledge Creation”, California Management Review, Vol. 40, No. 3. footnote> . În cazul nostru, ba este acea zonă reală sau virtuală În care fluxul de cunoaștere devine complet prin mijlocirea dialogului Între cele trei părți interesate: beneficiar, consultant, autoritate. Acest spațiu vital pentru Întregirea cunoașterii este benefic din cele trei perspective: beneficiarului Îi dă o imagine clară asupra oportunității realizării proiectului; consultantului Îi dă posibilitatea de a interveni Încă din faza de design pentru corectarea anumitor acțiuni, iar
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
În care fluxul de cunoaștere devine complet prin mijlocirea dialogului Între cele trei părți interesate: beneficiar, consultant, autoritate. Acest spațiu vital pentru Întregirea cunoașterii este benefic din cele trei perspective: beneficiarului Îi dă o imagine clară asupra oportunității realizării proiectului; consultantului Îi dă posibilitatea de a interveni Încă din faza de design pentru corectarea anumitor acțiuni, iar autorității Îi oferă posibilitatea de a Înțelege mai clar condițiile reale ale derulării proiectelor cu ajutorul finanțărilor nerambursabile și, de asemenea, poate aduce corecții În
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
programe specifice. BineînȚeles că enumerarea nu este exhaustivă, iar beneficiile pot fi atât pentru cei care profită de mobilitate, cât și pentru organizațiile-gazdă. De asemenea, grupul-Țintă poate cuprinde, pe lângă funcționarii publici, și reprezentanții instituțiilor implicate În accesarea fondurilor europene, precum și consultanții specializați În proiecte europene, dar și beneficiari (mai ales potențiali) ai finanțărilor europene, conform reprezentării grafice (figura 3.4.4). Figura 3.4.4. Program Erasmus pentru specialiștii În accesarea fondurilor europene Programul poate fi structurat pe două seturi de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
le vom descrie succint mai jos. Dacă interacțiunea elev-elev ia rareori locul interacțiunii profesor-elev în cadrul lecției, aceasta se întâmplă pentru că profesorii renunță foarte greu la rolul lor tradițional, spre a-l asuma pe cel mai puțin comod, de facilitator și consultant. Ei simt nevoia să dirijeze toate activitățile din clasă, convinși că numai așa pot menține disciplina și pot să-și atingă obiectivele didactice pe care și le-au fixat. Pe de altă parte, și elevii manifestă reticență de a participa
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
profesorii și elevii formează împreună o comunitate școlară. Școala este a doua instanță de socializare, după familie, iar profesorul trebuie să colaboreze cu toți factorii educativi, să armonizeze educația formală cu cea nonformală și informală. El poate juca rolul de consultant al părinților, el împarte răspunderea formării copiilor cu familia. d) Ca membru al corpului profesoral, profesorul se găsește într-o strânsă interdependență cu colegii, cu directorii și alți educatori. Complexitatea problemelor pe care le pune școala ca organizație face imposibilă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
trebuie să renunțe la rolul său tradițional și să se transforme, în condițiile în care școala se restructurează în echipe de elevi și profesori, într-un planificator al activităților de grup, într-un facilitator al interacțiunii elevilor și într-un consultant. El este cel care trebuie să învețe să-și alieze computerul în acțiunea educativă, să facă din acesta un puternic catalizator al interacțiunii dintre elevi. De el depinde prefacerea travaliului în clasă într-o activitate agreabilă, desfășurată într-un mediu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
originală despre gândirea creativă, sublinia rolul gândirii „divergente” în dezvoltarea ideilor noi. Acest mod de gândire permite producerea unor idei noi prin despărțirea de ideile deja stabilite sau prin abaterea de la ele. DeBono (1968), care este, probabil, cel mai celebru consultant din domeniul industrial pe probleme de instruire în domeniul creativității, este de aceeași părere. „Prea multă experiență într-un domeniu poate limita creativitatea, deoarece știm atât de bine cum ar trebui să fie făcute lucrurile, încât nu putem să ne
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
eugeniei, precum Eugenics Review, editată de Societatea Americană de Eugenie) erau În Întregime subvenționate de Fundația Rockefeller 56. O inițiativă mai importantă a fundației era programul de burse de vizită acordate cercetătorilor români excepționali 57. Selecția candidaților era realizată de consultanți locali. Reprezentanții Fundației Rockefeller din România erau responsabili de nominalizările finale, pe care consiliul administrativ din New York le accepta aproape invariabil. Cu toate acestea, nominalizările se realizau În colaborare cu câțiva specialiști români, printre care se afla aproape Întotdeauna Iuliu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]