1,915 matches
-
amîndoi, din ușă, să ne abținem un moment, pînă consumăm actul ludic al comunicării, la nivelul solului, pe toată stația, resturi, mai ales trupuri verticalizate, ridică un picior la partenerul de conversație, grupul de lîngă chioșc, repetări ad infinitum, fie contemplare, fie act, infinitate anterioară, cîte broaște vor fi orăcăit în intervalul de peron, baltă secată, crăpături de betoane de oameni! sentimentul de proprietate pe lucrurile sufletești luate ca obiecte. VII. PRIMA ANTICĂLĂTORIE Iași Bacău București Nord București Basarab Roșiori Joi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cu necesitate, nu accidental. Asemenea analogii funcționale mai sunt îngăduite de Aristotel, pe ici, pe colo. Să ne amintim de ideea sa după care Divinitatea este fericită contemplându-se pe sine, iar omul poate fi fericit repetând acest act: al contemplării divinității (fără a fi el însuși Divinitatea; dar apropiindu-se, chiar prin acest act, de condiția divină). Dacă schimbăm unghiul de vedere asupra acestei probleme, încercând o genealogie a cunoașterii, putem observa că preluarea "regulii" gândirii care se gândește pe
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
că acesta avea destinație de clopotniță și tainiță pentru odoarele bisericii, în caz de primejdie. Clopotnița, așezată deasupra pridvorului bisericii, apare pentru prima oară în Moldova aici la biserica Bârnova. Întru pe sub turnul porții și rămân pentru o clipă în contemplare. De undeva, din umbră, mă întâmpină vocea caldă a Spiritului domnesc. - Ei, cum te simți după ce ai zburdat pe cele coline? - Mai bine ca niciodată, mărite Spirit. - Te-am văzut privind insistent spre vârful turnului porții. La ce gândeai? - Mă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
așezare a grecilor din acea zonă iluminată public pe care furată de vraja serii și a mitologiei antice grecești am asociat-o cu un festin al Zeilor din Olimp. Ce-ai rămas tăcută și zâmbitoare, mamă, m-a trezit din contemplare fiică-mea. Când ești pe lângă Olimp, Sparta, Troia, Tesalia, pe pământul unor legende nu se poate să nu fii prins de ele. Hai, să ne culcăm ca să visezi mai departe și să te visezi în lumea pe care imaginația ți-
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
a unei frunze duse de vânt, lipsită de intenția de a se împotrivi. Simțea în aceasta un soi de plăcere, ca atunci când propria-i conștiință părea să-l abandoneze și când sufletul i se scurgea în afara ființei, nerămânându-i decât contemplarea pură. Începe premoniția (ca-n vis, așa vii...), reveria pe semitrezie: Alături teiul vechi mi se deschise:/ Din el ieși o tânără crăiasă/ [...] Și ah, era atâta de frumoasă,/ Cum numa-n vis odată-n viața ta/ Un înger blând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ochiul cel mort, în floarea cea turbure a sufletului meu?60. Cercetător al creației eminesciene, Iosif Cheie-Pantea, surprinde cu finețe acest însemn fundamental al operei poetului: Cumpănind realitatea după criterii specifice, poezia se angajează în explorarea miezului ei ireductibil, în contemplarea esențelor pure, fenomen deosebit de pregnant în erotică (s.n.) unde [...] idealizarea femeii atinge câteodată treapta maximei spiritualizări: adorarea ei ca idee, creație a gândirii poetului și țintă supremă a năzuințelor sale de împlinire umană 61. O mențiune este însă necesară: poetul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
după voia privitorului, unghiurile și combinațiile coloristice se regrupează caleidoscopic, opera de artă capătă o anume viață, absolut dependentă de gustul, sensibilitatea și imaginația celui ce o contemplă. Adică, greșeală: "a contempla" nu-i verbul cel mai potrivit. Darie tocmai contemplarea pasivă încearcă s-o dinamiteze, invitând privitorul să participe la actul creației: îi oferă "cuburile" din care singur să-și alcătuiască "Gioconda" clipei, în funcție de dispoziția și starea momentului. O curiozitate copilărească, aceeași care ne făcea, la vârsta pantalonilor scurți, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
nici de la Corinna, nici de la prieteni. Nu mi-a scris nici soția. M-au uitat cu-adevărat. Sunt fericit să constat asta. Șters din memoria tuturor. Inexistent, în sfârșit. Zidul În fiecare zi, singur în odaia mea, mă pierd în contemplarea zidului. Săvârșesc meticulos o călătorie înlăuntrul meu; o iau de la varul exterior al evenimentelor și cotrobăi în memorie, parcurgându-i toate sertarele. Merg pe dâra interioară rămânând nemișcat, captiv între patru pereți. E, de fapt, numai o călătorie imaginară. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
a se contrazice. Patosul autorului de jurnal (fragmente de viață cotidiană translate în spațiul oniric, flux dureros de amintiri nu întotdeauna compensat de amoenitatea peisajului înconjurător, dialoguri și tandre momente de abandon cu o preoteasă autohtonă ce vor culmina cu contemplarea pură a zeului străromânilor, Zalmoxis) absoarbe și totodată dă acuitate travaliului etic, asprei analize de sine pe care Mincu i-o atribuie lui Ovidiu. Jurnalul se deschide cu cuvintele unui epilog dureros: „Sunt pe moarte, acum sunt sigur de asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
în aceste arii culturale se valorizează în mai mare măsură gesturile raționale, faptele, franchețea. Rezolvarea problemelor urmează soluții raționale, pragmatice, verificate. Deciziile se sprijină pe fapte mai mult decît pe intuiții, iar dialogurile sfîrșesc prin "trecerea la acțiune", nu la contemplare pasivă și dezangajată. Comunicarea este concisă, operațională, eficientă și îndeamnă la acțiuni concrete, performante. Cuvintele sînt folosite cu precizie semantică, deseori în sensul lor literal. Contractualismul e puternic ancorat în orice strategie relațională și este rezultatul unor negocieri care degajă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
trăi viața sub semnul urgenței poate să arate atât o teamă de moarte, înțeleasă drept capăt al tuturor proiectelor tale (este și o rigiditate aici, născută din urgența împlinirii idealurilor), cât și o inadecvată înțelegere a temporalității proprii, ratând răgazul contemplării existenței tale și a celor din preajmă, eșuând astfel în fața oricărei apropieri. * Este posibil ca sensul lui a fi român să ne parvină doar după o viață de "românitate". Și atunci poate fi prea târziu. * O emoție pe care reușești
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
trecut la așteptarea unei lumi a inginerilor. * Mintea noastră fragmentează lumea în obiecte, pentru a putea opera cu ele, iar simțul metafizic încearcă să le închege într-un tot, speriat de această secvențializare. * Unul din deliciile socialului îl constituie posibilitatea contemplării altor minți. Cred că de aici începe sensul tare al comuniunii. Dacă n-am avea posibilitatea înțelegerii celorlalți ca minți, ei fiindu-ne accesibili doar ca obiecte, am trăi sentimentul singurătății absolute. Faptul de a te simți neînțeles constituie o
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
la schemele explicative sub care se găsește analogia în scrierile lui platoniciene. Platon susține posibilitatea analogică de participare a omului la adevărul ce poate fi găsit numai urcând către lumea atopică a Ideilor prin cunoașterea logos-ului ființelor. Este o contemplare ce înseamnă participare la Bine, de care omul se poate împărtăși la modul analogic. Așa cum vederea soarelui nu este soarele, ci simțul cel mai asemănător soarelui, la fel intelectul participă la bine într-un mod analog. Intelectul nu este binele
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
pentru a-și acoperi goliciunea și neputințele cunoașterii sale căzute, cultura ca pedeapsă pentru actul de autonomizare a omului, trebuie să devină o haină străvezie și țesută dintr-o singură bucată, asemenea cămășii lui Hristos. 11. Ekon-ul între vedere și contemplare, relație și participare În mod surprinzător, tema icoanei este unul din subiectele cele mai reprezentative pentru ilustrarea specificului filosofiei bizantine. În limba greacă, sixov este un termen care a cunoscut multiple semnificații: imagine, portret, imagine reflectată într-o oglindă, simulacru
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
-ul realității, o face să fie cu adevărat o reflectare. În acest fel, ceea ce reprezintă imaginea este sensul ei.2 Platon este filosoful grec care a deschis o perspectivă cu nebănuite consecințe mai târziu, atunci când înțelege cunoaștere ca pe o contemplare, ceea ce înseamnă că dezvăluirea adevărului este un act ce este descriptibil în logica vederii și a imaginii. Mitul peșterii din dialogul Republica este cel care a întemeiat o întreagă tradiție în ceea ce privește modul în care trebuie înțeleasă natura cunoaște¬rii și
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
de orientare a celui care se îndreaptă către dezvăluirea autenticei realități și aceasta înseamnă o reorientare a privirii. Cunoașterea are ca organ privirea, actul vizual înțeles ca fiind, de fapt, mai ales de natură spirituală. Vederea interioară înțeleasă ca o contemplare este expresia concentrării tuturor putințelor cognitive ale omului, și ceea ce contează la Platon e că această „vizare” înseamnă în același timp și o participare. Creștinismul a adus cu sine o logică nouă și stranie pentru spațiul ebraic în care a
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
relație personală, la experimentarea inefabilului deschiderii persoanei în ek-stasis către Persoana sau persoanele (sfinții) zugrăvite. Icoana nu rămâne pentru bizantini în sfera esteticului, deși iconoclasmul propunea o asemenea accepție, ci depășește chiar și modalitatea conceptuală de înțelegere a adevărului, către contemplare. O atitudine contemplativă în fața reprezentării iconice ce însemnă mai degrabă o experiență participativă supra- rațională. A privi o icoană înseamnă, în înțeles bizantin, a deschide neîncetat o relație participativă, un ek-stasis ce nu poate fi descris nici în categoriile esteticului
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
naturale ale omului și „simțurile duhovnicești”, cele ce au ca sursă harul dumnezeiesc, și care mijlocesc gnoza creștină. Vederea, înțeleasă acum ca act duhovnicesc, are ca obiect 0soxs^n? ^oyog, rațiunea ultimă a lucrurilor, ce își are temeiul în Dumnezeu. Contemplarea înseamnă apropierea de acele Xoyoi de care ne vorbește Maxim Mărturisitorul, de rațiunile dumnezeiești ce sunt asemenea unui discurs pe care Dumnezeu îl pune în creație, și de care te apropii printr-o necontenită și infinită aproximare. Căci obiectul contemplației
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
cu a culturii, vine din eșecul înțelegerii valorii pe care o dădeau bizantinii practicii, praxis-ului. Făptuirea, de orice fel ar fi ea, nu însemna pentru bizantin decât un semn al treptei pe care se găsea în urcușul său către contemplarea extatic-agapică a divinității. Lucru valabil, deși nu implicând un eșafodaj teoretic, chiar pentru omul de rând, care își muncea ogorul sau își construia casa. Folosit în aceste sensuri, cuvântul ftlosofte nu era doar pe buzele învățaților, ci ale unei întregi
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
remunerează în grup slăbiciunile particulare. Și acest câștig, obținut din privirea laolaltă a romanelor din umbră, echivalează esteticește cu un mare roman izbutit; pentru că mai întâi plăcerea mijlocită de aspectul variat este de natura aceleia pe care ne-o dă contemplarea vieții înseși, iar apoi pentru că 61 felurimea operelor ne conduce în aceeași structură intimă de autor, din care au ieșit romanele de primul ordin.” 1 În 1967 („Tomis”, iunie, 1967Ă Vladimir Streinu revine asupra ideii de varietate romanescă, nuanțând-o
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
momente de aticism, își declară întreaga complexitate barocă; apar limpede substilurile care într-o alternanță liberă, distinctă, dar și combinată, își acopăr prototipul de derivații și forme secundare. Până la redistribuirea lor în clase generice, impresia provizorie este de stufăriș stilistic. Contemplarea liniștită, ca să se așeze în conștiința privitorului, e mai întâi împiedicată de alarma percepției artistice. Un fel de spaimă intelectuală încearcă pe admiratorii acestei mari personalități creatoare, putându-se zice că spaima nu lipsește nici ca realitate și nici ca
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
de la esența artei și nu pot da răspunsuri satisfăcătoare privitor la ceea ce este ciudat, nou, unic, excepțional în opera de artă. Criticul trebuie să aibă în vedere individualitățile și diferențierile și nu asemănările. Mioara Apolzan concluzionează apodictic: „Eșuarea criticii în „contemplarea misterului”, șocantă la unul din autorii manifestului intelectualist și raționalist de la „Kalende”, este tributul plătit de critic teoriilor iraționaliste, la modă în epocă.”1 Conceptul de perfecțiune este înlocuit de critic cu binecunoscuta sintagmă dublete artistice, ca modalitate de aproximare
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
23 august 1944. Reintrarea în arena literară s-a făcut relativ târziu, în anii 1963-1964, această regretabilă întârziere fiind răscumpărată de intensitatea și calitatea unei activități spirituale febrile și deosebit de fertile. Vladimir Streinu nu poate fi judecat riguros decât prin contemplarea simultană a vastului său șantier de creație critică ce înglobează - cu omisiuni inerente - întreaga literatură română modernă, de la eruditul Al.I.Odobescu și „olimpianul” Maiorescu și până la iconoclastul modern Marin Sorescu. Ca și în viziunea marelui său contemporan G. Călinescu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
E Gangele, fluviul sfânt al hindușilor... Iată și Golful Bengal pe marginile căruia s-a dezvoltat Calcutta marelui poet Rabindranath Tagore și al poetesei Maytrey Devi, iubita tandră și fermecătoare din tinerețea lui Mircea Eliade... Până să ne revenim din contemplarea acestor frumuseți naturale de excepție, am trecut În spațiul aerian al peninsulei Indochina. Miracolul asiatic continuă cu senzuala și pitoreasca Thailandă, fostul Siam, cu pretenții hegemonice În zona sudesticului asiatic (temple cu turnuri ascuțite aurite, splendide 165 opere de artă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
zi a lunii Kasada, când luna este pe „jumătate”, se aude vocea băiatului care solicită localnicilor să aducă ofrande În memoria sa. Ceremonia Kasada Începe cu spectacole de balet și teatru specific javarez, după care se aduc ofrandele muntelui. După contemplarea uriașului crater fumegând și realizarea mai multor fotografii, am reluat coborârea treptelor, de unde ne-au preluat „bidivii” noștri, niște cai mărunți de munte, 440 rezistenți, dar visători la un smoc de iarbă verde, suculentă, În locul corvezii de a transporta persoane
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]