1,534 matches
-
făcut pe parcursul acestui sfert de secol, am acordat o atenție din ce în ce mai mare documentării, aplecării atente spre înțelegerea contextului general în care este plasată acțiunea scenariului, fie că este vorba de o epocă istorică mai îndepărtată sau un subiect de imediată contemporaneitate. În acest spirit și cu aceste intenții, am început, împreună cu Alexa Visarion, o serie de călătorii, aș îndrăzni să le numesc, inițiatice: Moldova, Basarabia, Grecia, în căutarea tiparului architectonic ideal pentru "zidirea" Meșterului Manole, sau, mai bine spus, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
acestei neobișnuite ședințe [...] spectacol omogen de o autenticitate robustă, impunând un joc interpretativ, laconic și substanțial. Un spectacol de idei importante și de frumusețe modernă cuceritoare. (Valentin Silvestru) [...] DA sau NU. O piesă intens conflictuală. Un conflict intens contemporan. O contemporaneitate intens conștientă. O conștientizare intens constructivă. O constructivitate intens revoluționară. [...] Pentru Alexa Visarion, regizorul care a meditat special asupra locului, rostului și puterii ședinței în viața omului societății secolului XX [...] o asemenea piesă tocmai despre o ședință furtunoasă, nu putea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
in cele mai mici detalii. [...] Ilie Gheorghe a fost cand Firs, cand guvernanta Charlotta Ivanovna; o idee originala acest rol in travesti. [...] Fara sa fie un spectacol actualizat fortat, "Livada de visini" a lui Alexa Visarion cuprinde multe valente de contemporaneitate, iar spectatorul care stie pe ce lume traieste azi nu se poate abtine sa nu se gandeasca la zilele lui, in fata celor ale Ranevskaiei si, de fapt, ale lui Lopahin si mai ales Petea. Global, spectacolul isi cucereste spectatorul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
punem foarte puțin în discuție temperatura momentelor de împlinire. Creatorul e mereu în căutare... El nu soluționează și creația nu-i poate pretinde acest lucru ci deschide semnificante căi de pătrundere. Și totuși de ce nu faceți filme cu narațiuni în contemporaneitate? Voi face. Nu depinde numai de mine acest lucru. înăuntrul meu sălășluiește un univers bântuit de povestiri contemporane, dar încă nu au expresia necesară ca să devină ființări vii, autentice. Fac spectacole cu dorința de a depune mărturie față de timpul în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
a gândit este perfect, obligându-ne să nu-l catalogăm ca pe un clasic muzeal ci ca pe un acid contemporan. Caragiale creează un concept românesc de comedie, viabil dincolo de loc și timp. întotdeauna m-a "speriat" profunzimea lui Caragiale, contemporaneitatea sa. Din textele sale am înțeles că există două dimensiuni fundamentale care îi ordonează opera: demonismul politic și cel erotic, delirante amândouă, legătura între acestea făcând-o o altă forță la fel de tiranică: "bășcălia". Nimicul care sufocă întregul univers caragialian. Această
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
adevăr, s-a creat un decalaj evident între valoarea literaturii române contemporane, între semnificațiile ei atât de profunde, în unele cazuri, și valoarea de nivel mediu, ca să fiu atent la toate nuanțele, a filmului românesc, în speță a celui dedicat contemporaneității. E poate mai mult decât un decalaj... Într-o măsură, da. Și s-au scris în ultimii ani câteva cărți capitale pentru literatura română. Romanele lui Augustin Buzura, ultimele romane ale lui Marin Preda, proza și dramaturgia lui D.R. Popescu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
găsim în principal în legea "interdependență-determinațiune" a lui Dobrogeanu-Gherea "legea interdependenței și această lege de determinațiune a vieții și mișcării sociale a țărilor înapoiate prin cele înaintate" (Lovinescu, 1997:275) și în teoria imitației a lui Tarde "la baza mecanismului contemporaneității vieții noastre materiale și morale se află factorul unic al imitației" (Lovinescu, 1997:286). Conform lui Lovinescu, societatea românească, precum alte societăți tinere europene, este produsul prefacerilor instituționale, rezultate în urma contactului cu o civilizație superioară. Aceste prefaceri au loc, potrivit
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de variatelor exigențe comunitare. Prin despărțirea destinului său de cel al instituției clericale, sistemul politic nu pierde foarte mult în ce privește bogăția formelor și gramatica imaginarului. Structurile de mentalitate, la nivelul comunității, vor fi respectate timp de încă două secole (până în contemporaneitate), iar ierarhiile politice, viața politică, angrenajul retoric răspund și în momentul de față, pe alocuri, unor reprezentări medievale ale puterii. Atitudini iconoclaste Prăbușirea civilizației grecești, a imperiului lui Alexandru Macedon, afirmarea și transformarea radicală a imperiului roman, apariția creștinismului și
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Totuși, nu trebuie uitat că în ambele cazuri este operantă regula întocmirii discursurilor tematice și monumentalizante, rămânând în afara vederii tocmai diferența dintre ipostazele gândirii. Pentru unii dintre noi, nu ar mai fi timp de îndelungă privire către "lucrurile însele" de vreme ce "contemporaneitatea" se constituie din amenințarea sfârșiturilor și turnurilor de toate felurile și trebuie monumentalizat (mumificat) totul, chiar și rezultatele îndoielnice ale unor încercări de a ieși de sub greutatea monumentalizărilor de până acum. Graba de a obține un "produs" robust și rezistent
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
tipic, se Înscrie organic În evoluția societății omenești, fiind legată indisolubil de funcționarea instituțiilor se stat consumatoare, dar necreatoare, În mod direct, de valoare nouă, de la formele incipiente până la instituțiile și organismele publice moderne, cu sarcini și atribuții complexe caracteristice contemporaneității. Asupra evoluției În acest domeniu, au avut un impact major mutațiile survenite În privința rolului statului În viața economică și socială a comunităților umane, care s-au amplificat pe măsura creșterii complexității vieții și activității organizațiilor de tip statal prin asumarea
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
cele empirice relative la populism, cele opt contribuții reunite de Cas Mudde, specialist reputat în domeniul analizei acestui fenomen, între copertele cărții de față vin să dovedească, o dată în plus, că însăși teoria politică referitoare la democrație este obligată, în contemporaneitate, să-și redimensioneze capacitatea interpretativ-explicativă. Iar prezentul volum reușește acest lucru cu asupra de măsură, abordând relația dintre populism și democrație din perspectivă transregională și proiectând-o într-un context teoretic integrat, ceea ce permite o "vizualizare" a fenomenului nu doar
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
face posibilă interculturalitatea. 2.6. Conceptul cultural european Conceptul cultural european este sintagma unui proces continuu, care are în centru, din punct de vedere istoric, o perioadă extinsă, identificabilă cu durata dintre momentul identificării primilor locuitori ai Europei și momentul contemporaneității. Este un proces continuu, întrucât elemente noi apar în permanență, purtând cu ele valențe de interpretare noi și, implicit, posibilități continue de reevaluare. În Europa atâtor națiuni, așa cum este cea de astăzi și așa cum se vrea cea de mâine, se
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
rome din aceleași localități. 5. Cultura romă este cvasi-orală, consecință a absenței unor structuri eficiente de formare și reprezentare autoreferențială, care să permită saltul de la o cultură populară slab alfabetizată, la o cultură modernă, integratoare în setul de valori ale contemporaneității. Consecința acestui fapt este dezvoltarea slabă a unei piețe interne de idei/realități sociale, o precaritate a spațiului public/consensului rom. În vreme ce aspirația și competiția societăților moderne este eficientizarea structurilor de învățare socială/publică, cultura romă rămâne subdezvoltată. În acest
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239021_a_240350]
-
redactează”. Ca și asociația omonimă din care a descins, C., o revistă ambițioasă și consistentă, deși efemeră, a reprezentat un caz mediatic și a rămas în istoria spiritului public românesc sub o rumoare de aprecieri contradictorii, pornite chiar din stricta contemporaneitate. După 1944, a suportat câteva decenii de tabu total, apoi a fost evocată echivoc, în fond (cripto)reprobator, pentru orientarea precumpănitor de dreapta a unora dintre redactorii ei; în 1990 s-a tipărit „colecția completă în ediție anastatică” și revista
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
2/1934), preocupat de dilema conștiinței intelectuale „în lupta de moarte care începe” între civilizația urbană și cea sătească; în Situația intelectualilor români (5/1935), Anton Golopenția contrazice de la dreapta afirmațiile lui Petru Comarnescu despre conflictul tragic între intelectuali și contemporaneitate, susținând, prin comparație cu Germania și URSS, că, în România, unde vocația activă a elitelor are încă mult de înfăptuit, e prematur a invoca o atare condiție-limită, lăsându-ne „copleșiți de complicații străine”; în Reabilitarea spiritualității (6-7/1935), Mircea Eliade
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
că Eminescu este un precursor în domeniul fizicii, un om cu mari intuiții în sfera științei). Primul studiu aprofundează ideea că Eminescu, fiind un mare poet al Ființei, însetat de absolut și de forme perfecte, este atât de implicat în contemporaneitate,prin numeroasele afinități cu iluștrii creatori ai timpurilor noi, încât poate fi considerat și un poet al secolelor XX-XXI. Cea de-a doua lucrare, alcătuită dintr-o suită de dialoguri cu eminescologi din toată lumea (Italia, Franța, Turcia, Slovacia, Ungaria, Rusia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
lui Băncilă, o fată de la țară, adusă la oraș și speriată de gusturile costisitoare ale soțului ei, va fi creionată într-un mod destul de nebulos, intervale de timp importante fiind comprimate în numai două paragrafe. Acțiunea propriu-zisă se petrece în contemporaneitate, anul 1989 fiind un timp mai larg și mai relativ decât scurta vizită din Rămas-bun sau decât cele trei zile din Arta conversației. Și aici sunt urmărite micile probleme ale fiecăruia - statul la cozi, grijile, copiii, bătrânețea -, dar tragedia la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
lume și a unui bogat limbaj argotic. Volumele următoare - Cântarea României (1951), Laude (1953), Declarația patetică (1960), Versul liber (1965), Tristele (1968) - marchează efortul poetului de a găsi formula unui lirism direct, dezbrăcat de artificii, solidar cu mutațiile social-istorice ale contemporaneității. Modelele existențiale și estetice rămân André Malraux și Federico García Lorca. P. e un contestatar al lui Tudor Arghezi, ale cărui operă și personalitate le-a atacat cu o vehemență nedreaptă în „Azi”, apoi în „Scânteia” (1947), anticipând campania de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
exprimă și depun mărturie despre o istorie semantică Întortocheată, plină de confruntări și de răsturnări de Înțelesuri, despre numeroase dezacorduri Între accepțiuni diferite și despre judecăți de valoare și constructe culturale specifice unor epoci și curente de gândire. Prelungirea până În contemporaneitate a moștenirii Greciei antice Înseamnă că cercetătorii moderni „au rămas cumva În interiorul tradiției clasice”, astfel Încât ei „au privit și au văzut miturile cu ochii grecilor Înșiși” (J.-P. Vernant, 1974a, p. 211). Cuvântul mit s-a format din grecescul mythos
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cunoașterea științifică, economia, viața politică și industriile culturale care constituie, Împreună, lumea modernă. Ceea ce interesează este mecanismul prin care mythos a dobândit valori care Îl diferențiau radical de logos și Îl asociau cu ceea ce a ajuns mitul să desemneze În contemporaneitate: a) evocarea unor lucruri legate de un trecut nedefinit; b) construcția narativă; c) caracterul fictiv; d) capacitatea de a emoționa; e) valoarea de model exemplar. Această transformare s-a produs ca rezultat al unei bătălii pentru autoritate, desfășurată Între două
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
greșeala eroului. După a treia pedeapsă, vinovatul se găsește Într-o stare de pierdere totală a puterilor (dacă este zeu) sau se vede condamnat la pieire (dacă este ființă umană). Numeroasele studii care s-au referit la noile mitologii ale contemporaneității (R. Barthes, 1997; C. Berlioz, 1983; M. Pouchelle, 1983; M. Real, 1989; B. Riffenburgh, 1993; C. Rivière, A. Piette, 1988; G. Segré, 1997 etc.) arată că mitologiile moderne fac frecvent apel la modelul eroic: R. Barthes (1997) relevă faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
să se limiteze la observarea și specularea formelor tranzitoriii, istorice". Iar valurile istoriei, în perioada de tranziție pe care o străbăteau, au readus în actualitate lumea lui Caragiale. Conștient de contrastul existent între propria-i creație și direcția majoritar-literară a contemporaneității, Caragiale și-a subliniat indirect singularitatea creatoare. A receptat aspectele realității extralingvistice, din care și-a extras lumea lui imaginară, ca pe o inepuizabilă scenă a lumii. Printr-un complex registru stilistic s-a distanțat de umanitatea ficțională creată. Vocea
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
clară imagine a unei societăți genetic debitoare celei genial esențializate artistic de Caragiale. Situată parcă în prelungirea observațiilor monografice asupra Moftangiului caragialian, schița-eseu a lui Costache Olăreanu, Arta pișicherului român se profilează drept sinteză fiziologică a acestui caracter mereu actual. Contemporaneitatea sa, mai ușor de constatat decât de explicat 82, face din viziunea literară a lui Caragiale un punct de reper identificabil și la prozatorul târgoviștean. "Pișicherul român", recunoscut deopotrivă în "gentleman-ul comunismului"83 și în cel care "ne face
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
șansa romantică de a reconstitui un oraș dintr-un basm oriental, unde tradiția se Împletește ingenios cu inovația, proiecte arhitectonice opulente a unor metropole de vis. În nordul insulei Borneo, Georgetown are frumusețea naturii, fascinația istoriei, deliciile confortului și Îndrăzneala contemporaneității. Malaysia oscilează armonios Între Orient și Occident, fără ostentație, Între tradiție și modernitate. Budism și islamism, țărmuri de mare și vârfuri de munți, tradiție și modernitate, trecut și viitor, paradis natural și arhitectură halucinantă, distracții rafinate, destinații pentru turistul sportiv
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Walton), (Warburton: 2005) către fotografia care caimagine poate servi procesului de substituire a realității cu o iluzie pretinzându-și o realitate consumabilă, superioară celei autentice (Debord: 2001; Baudrillard: 2008). Jean Baudrillard definește termenii de disimulare și de simulare În contextul contemporaneității, care privesc direct statutul imaginilor care ne structurează lumea interconectată Într-un prezent simultan, din care principiul contactului direct dispare, fiindinadecvat vitezei comunicării și scării mondialității acesteia. Disimularea este pretenția de a nu avea ceea ce ai, iar simularea este pretenția
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]