5,945 matches
-
elementul uman pe care îl presupune această meserie. Despre asta au vorbit câțiva foști membri ai echipei care îi face „presă” lui Zuckerberg: condiții de muncă infernale, tratament umilitor, secretomanie și inocularea ideii că sunt ușor de înlocuit. Au rămas convinși că nu sunt decât pioni în tentativa inventatorului Facebook de a acapara lumea informației printr-un simplu algoritm. „Am lucrat într-o sală de conferințe timp de două luni și jumătate. A fost degradant din perspectiva unei ființe umane. Eram
Ştirea, „marfă sortată” în era social media [Corola-blog/BlogPost/93413_a_94705]
-
puterii supranaturale a zeilor. Cretanii culturii minoice practicau un ceremonial cu o scenografie elaborată, care prevedea mișcări complicate de eschivă și sărituri peste taurul în plină alergare. Perșii obișnuiau să-și „boteze” novicii proaspăt inițiați cu sângele unui taur sacrificat, convinși fiind că în acest mod li se va transfera puterea și virilitatea sa. Multe culturi din Asia Mică presupuneau uciderea unui taur, act-simbol al victoriei binelui asupra răului. Sacrificarea se dorea impuls dat reinițierii unui ciclu de renaștere a naturii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93381_a_94673]
-
sugerat doar de concentrații (nu de compoziție). Acest ulei extravirgin falsificat vine de la fabrică, în sticle sigilate și etichetate. Mica scamatorie a patronilor de restaurante În sticluțele (max 100 ml) pe care le găsesc pe mesele restaurantelor, europenii sînt ferm convinși că regăsesc doar ulei de măsline extravirgin - aceasta este promisiunea oricărui local respectabil. De cele mai multe ori însă lichidul uleios nu este decât “soluție” de ulei extravirgin cu concentrație de maxim 25% având ca “purtător” fie un ulei de măsline de
UE a decis:uleiul de măsline falsificat este legal [Corola-blog/BlogPost/93513_a_94805]
-
răspuns! În lumea mileniului trei, în care se vorbește despre o societate a cunoașterii, noi am desființat ori am lăsat în paragină școli. Desigur, în lume se vorbește mult și nu totdeauna cu temeiuri reale. Pentru o societate a cunoașterii convins și încrezător pledează Peter F. Drucker în Post-capitalist Society (1993, pp.19-47). În ce se concretizează aceasta din perspectiva educațională nu e foarte clar. Parcurgând opiniile lui Konrad Paul Liessmann, ideea de Educație este exclusă vorbindu-se chiar despre Non
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
de film mă atrăsese prin natura complexă a profesiei. Iar la arhitectură erau măcar mult mai multe locuri, și nu puteau chiar toate „să fie date”. Erau 150 de locuri când am dat, și am intrat eu, în 1966. Sunt convinsă că școala noastră de arhitectură era foarte, foarte bună. Erau profesori arhitecți, cunoscuți, printre care Ascanio Damian, Octav Doicescu, Dâmboianu, și asistenți buni, Mircea Lupu, Ochinciuc, Dinu Paunescu, Scafa. Aș vrea să-mi amintesc mai bine anii aceia, dar a
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383055_a_384384]
-
in comparație cu facultatea de Arhitectură și Urbanism de la UCLA, din Los Angeles, unde mai târziu am urmat câteva cursuri, în timp ce am făcut un Masterat de Industrial Design, la Facultatea de Belle Arte, imediat după venirea mea în California. Sunt convinsă că studiile de arhitectură din București mi-au dat o deschidere extraordinară spre estetic, spre logica funcționalității combinată corect cu frumosul. Era o facultate care te pregătea complex. - Ce amintiri ai din anii studenției ? - Colegii de la arhitectură erau toți culți
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383055_a_384384]
-
și tu traista! Mama, încremenită, cu mâinile încrucișate, l-a luat în primire : -Ai căpiat, mă? Ai căpiat? Tata s-a gudurat pe lângă ea, fandosindu-se : -Hai, fă! Nu vezi cât de mult dorește să colinde? Mama s-a lăsat convinsă și a râs, mai ales când a îmbrățișat-o tata : -Stai, mă, că-i fac! Dar să ai grijă de el! Nu vreau să i se întâmple ceva! Tata iar a îmbrățișat-o : -Ce să se întâmple? Nu se va
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
convine? Să n-aud că vă dor picioarele sau alte mofturi! Ai, ce ziceți? Eu cu Victoraș tăceam, holbând ochii la Ilie. Acesta a insistat : -Bă, eu cu voi vorbesc! Nu vă convine? Acasă! La mămica, după sobă. Atunci, foarte convinși, eu și cu Victoraș am strigat într-un glas : -Ne convine! De fapt mințeam, pentru că mămica îmi spusese altceva. Dar,,,ce puteam face, dacă ceata a stabiulit planul? Or, acum eram băiat de ceată. Mi-am pus în gând : „Dacă
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
acord! a început să mârâie Victoraș. Adică, să merg degeaba pe lângă voi? Nu vreau! Nu vreau! -Da’, acesta micu’, cum merge, bă? spuse supărat Ilie. Vezi că-ți cârpesc una!...și-atunci ai să vrei! Dacă nu, pleacă! Hai, acasă! Convins, Victoraș a mormăit că-i de acord. Eu nu mai ziceam nimic. Mă convinsesem de la „trei, trei”. Și iarăși am început cu mai mult sârg : -Bună ziua la Ajun!...Doi, doi! Dar țipetele noastre plângărețe tot nu înduioșară pe indiferentele
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
plin : -Tu, acesta micu’, tu ești cu ghinionul! Zile întregi ai bâzâit, ne-ai bătut la cap să te luăm, ne-a fost milă de tine și uite ce ne-ai făcut! -Ce v-am făcut? am îngăimat eu speriat, convins că sunt nevinovat. -Ne porți ghinion! Asta ai făcut! Anul trecut am umplut trăistile și acum...Ia, hai! Marș acasă! Cuvintele lui Ilie îmi cădeau în urechi ca niște bolovani. Sunau ca niște pocnete care mă anesteziară, încât amuțisem. Petriță
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
jos : -Da... ce? Nu s-a umplut traista! -Nu s-a umplut traista? S-a înfuriat omul. Stai că-ți dau eu câțiva bolindeți după ceafă, să umpli traista! Și s-a luat după mine. Am rupt-o la fugă, convins definitiv că trebuie să mă întorc acasă. după ce obosesc, mă uit înapoi și observ că gospodarul intrase demult în curte. Mă opresc. Gândul rebel iar îmi juca în scăfârlie ca un drăcușor: -Da’...de ce să plec acasă? Iote, mă! Mă
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
se va naște o legendă. Iarna, imaginea va fi estompată de un strat de gheață, nu se vor zări decât forme vagi. Într-un fel de conjurație a tăcerii, localnicii nu vorbesc străinilor despre cele ce vor fi; cei veniți, convinși că nu în timpul sejurului lor se va întâmpla nenorocirea, nu se sinchisesc. Și, de la zi la zi, nici oamenii locului nu-și mai fac atâtea griji. Pentru că Magistratul, cel mai în măsură să știe cum stau lucrurile - doar a adus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
dinamica sexuală a poveștii, să mai introduci câteva fufe. Nu. Caravella e suficientă pentru Stațiune și pentru roman. Ar mai intra în discuție femeile rele de muscă; nu te interesează, țin de micile găinării sentimentale; în rest, nasc și cresc, convinse, copii; fac parte din uterul Stațiunii. Scrii; nici Romancierul nu stă degeaba... Filozoful a fost vizitat, azi-noapte, de Castelan; trăiește și vrea să salveze Stațiunea de „revoluția” pe care o pregătește Comitetul Cetățenesc! Este, se pare, o acțiune disperată din partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
căruia am fost nevoiți să-i punem cămașa - că era tot mai surprins de viața paralelă pe care acesta o ducea în ultimul timp. Xeroxase caietul înainte să i-l înapoieze. Azi, am obținut copia: posesorul mi-a dat-o convins că „e probă de ospiciu, domnule! E. nu are ce să mai caute aici! Strângem semnături. A zis, odată, că blocul e Stațiunea, o să-i pună foc! Mai erau câțiva locatari de față!”. Din Jurnal: „Străbat prin Stațiune, pe hartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
a meseriei sale, varul, ca și când asasinul ar fi vrut să ateste că pricina crimei trebuia căutată tocmai În meseria victimei. — Dar crezi cu adevărat că rivalitatea În breaslă ar putea satisface necesitatea unei cauze foarte puternice? interveni Teofilo, prea puțin convins. Ați uitat cea de a doua condiție: un suflet slab. Când se simte lezat În propria demnitate, un spirit nu tocmai solid și nu prea bine Întărit În Învățătura creștină poate fi cu ușurință Împins spre crimă. La unii oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
la capătul drumului său, călăuză oarbă a altor orbi. Antonio da Peretola, stăpânit de visul de a-i uni pe toți oamenii sub semnul crucii, și dispus, pentru asta, să ne predea În masă În mâinile tiranului. Augustino di Menico, convins, ca anticii, că rațiunea poate ajunge la adevăr, și hărăzit, din această pricină, să rămână În tenebre, afară din casa Domnului. Și Cecco Angiolieri, sfâșiat de melancolia care Îl străbate ca o otravă fără leac. Fiecare ar fi putut ucide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Franța prin anii șaizeci-șaptezeci se numea Nicolae Corbu (sau, după numele său franțuzit, Noel Corbu) și era român! Punct și virgulă... Camarada mea de zbor și-a Încheiat brusc cu o point á de efect povestirea și mă privea triumfătoare, convinsă că Îmi servise la capac o surpriză extraordinară. Nu greșea, și probabil că fizionomia mea spunea foarte clar acest lucru. - Nu știați nimic din toate acestea? m-a Întrebat ea. savurându-și victoria. Când mi-ați vorbit despre Tezaurul de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
a unei confuzii. Dar nu de persoane - oamenii cavernelor care mă sechestraseră păreau Îndeajuns de avizați În ceea ce privește identitatea mea. Poate chiar prea avizați, și tocmai asta putea să se transforme Într-o tragedie. Voiau ceva de la mine și erau ferm convinși că eu dețin acel ceva (poate un obiect, poate o informație, poate Dumnezeu mai știe ce) care Îi interesa foarte și de care aveau imperioasă, disperată nevoie. Pentru că, nu-i așa, ce altceva decât disperarea poate Împinge pe cineva la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
În materie, iar despre el, toată lumea știe câte ceva - mai o carte, mai un film, mai un documentar pe Discovery sau pe National Geographic... Am Însă la Îndemână destule alte cazuri similare, dacă vrei, pot oricând să... - Nu e nevoie, sunt convinsă. Chiar așa neofită În materie de istorie cum mă găsesc, În momentul când ai devenit o preocupare pentru Centru, am avut minima curiozitate să parcurg pe net comunicarea de la Amsterdam. Am ricanat cu satisfacția meschină de a fi prins-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
am silabisit,ridicând temător ochii spre tavan. Asta voia să spună: că totul nu era altceva decât o circotecă de proporții cosmice, organizată de Centru și destinată Celorlalți, omologilor de departe care monitorizau Pământul nostru de la Începuturi și care trebuiau convinși că scopul suprem al cobailor pe care Îi studiau este construirea unei lumi bune, armonioase, cu viitor sigur și Încărcat de promisiuni luminoase. O lume pentru edificarea căreia Își conjugau energiile atât instanțele vizibile - state, guverne, organizații mondiale... -, cât și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
templier Îi mărturisește cu limbă de moarte. N-are cum bănui că tocmai cădea pradă unei mistificări perfide și că omul din fața lui nu se spovedește, ci debitează artistic un text preparat În tainițele Centrum-ului al cărui trimis este. Rămâne convins că a doua zi, când păcătosul este scos din celula În care nu va mai reveni niciodată, paznicii Îl conduc pe drumul către rug, nu către poarta Închisorii, cum se Întâmplă, de fapt. O mită substanțială reprezenta și atunci un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
d5 și am anunțat „mat”, punând În glas tot atâta dezolare câtă afectase și el când Îmi luase gratis regina. M-am enervat pe neghiobia mea lacomă atunci, nu pe tine - e o diferență, s-a scuzat Howard nu foarte convins. Centrul, a continuat el, nu recurge la soluții radicale decât dacă și după ce epuizează toate celelalte posibilități de intervenție și doar În situațiile În care asupra lumii planează un pericol mortal și iminent. - Pericolul binelui, de exemplu. Paradoxalul Centru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
de cenușă În falnica-i coafură blondă. Vorba vine falnică; era tunsă scurt și avea un cap de păpușă de porțelan, candidă și fragilă. - Nu vă plac foarte mult femeile vorbărețe, nu-i așa? Le tratați cu suavă condescendență misogină, convins că treaba asta le și intrigă, le și place. Riscândsa a fiu excomunicată din Liga feminină de luptă Împotriva bărbaților, pot să vă divulg un secret: aveți dreptate, dar să rămână Între noi... - Sunt convins și măgulit. Înțelesesem că vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Nicolae, mezinul, pe atât de sever, de aspru și de rigid cu fiul cel mare, Sebastian. Bizareria consta În faptul că, dintre cei doi, nu Nicolae, ci Sebastian Îi semăna foarte mult tatălui, și fizic, și comportamental. Era un familist convins, liniștit și ascultător, Îi plăcea să muncească și nu agrea excesele. Terminase agronomia (dar nu În străinătate) și se ocupa conștiincios și competent cu administrarea averii familiei. Nu se arăta deranjat câtuși de puțin de tratamentul preferențial de care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
necunoscutul i-a Închis ușa În nas. Peste câțiva ani, avea să citească Într-un magazin ilustrat povestirea unui autor american care reproducea În detaliu insolita Întâmplare de la Monte Carlo și a dedus că individul excentric era și el american. Convins că În ceea ce se petrecuse era mâna providenței, Nicolae Corbu s-a conformat sugestiei necunoscutului și n-a mai jucat niciodată. Mai mult, și-a schimbat radical stilul de viață, devenind ceea ce se cheamă un burghez cumsecade. Și-a luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]